1,181 matches
-
-l sprijine, și Vitellius observă că erau foarte grijulii. Când ajunseră la capătul cărării, Vitellius se întoarse. Se întoarse și Listarius, care mersese tot timpul alături de el. Trupul Velundei abia se mai zărea, la rădăcina frasinului. Un lup îi dădea târcoale. Dacă o mănâncă? întrebă Vitellius — Cine, lupii? Listarius scutură din cap, indignat. Dar nu știi că Velunda vorbea cu animalele? Era preoteasa Zeiței. Lupul nu vrea s-o mănânce. O veghează, chiar nu-ți dai seama? Vitellius porunci ca ucigașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Și declar pe răspunderea mea c-am zis să trăiți, o citesc, și el a zis de n-am mai Înțeles nimic că asta nu-i treaba mea, că-s neinstruit și la urma urmei ce știu eu, dușmanul dă tîrcoale, așa a zis, asta-i treaba noastră, o citim noi, că tu ești analfabet și nu pricepi ce-i politica, a zis, tu să semnezi ce scriem noi că dacă nu, te dăm afară (iar) și-ai să rămîi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-mi puteam imagina că un roboțel va rula pe Marte, iar Năstase va ajunge prim-ministru. Sau ce-a ajuns. I.M. SÎnt autori care n-au putut supraviețui unei singure cărți scrise, curmîndu-și viața cînd gloria Începuse să le dea tîrcoale. Ai avut tentația sinuciderii? R.P. Poate că gloria este insuportabilă. Sau deziluzionantă. Poate că după ce ai scris o carte mare te iluminează gîndul Întunecat că nu vei mai scrie alta la fel. Și umbra acelei cărți te va preceda. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și că din cauza asta ne-am fi despărțit... - Nu, eu n-am auzit asta. Am auzit pe unul și pe altul că duduia Laura se cam plictisise de aventurile dumitale galante, că, mai ales, vara trecută, la București, dădeai mereu târcoale unei franțuște, spunând că o cunoșteai de la Sorbona... - Nu! îl întrerupse obosit, ridicând din umeri. Asta a fost cu totul altceva. E adevărat că Laura bănuia ceva, pentru că aflase de o altă încurcătură, mai veche, dar ea e o femeie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o sihastră budistă. Datorită sedativelor dormea o bună parte din timp. Veniseră s-o examineze mai mulți medici și psihologi din Zürich, Basel și Geneva. Cum se aștepta, ziarele publicau în fiecare zi articole, și numărul corespondenților străini care dădeau târcoale clinicii și luau interviuri doctorilor creștea neîncetat. Din fericire, soluția la care se gândise de la început era pe cale să fie acceptată. Încă de a doua zi, după ce ascultase banda de magnetofon cu mărturiile ei biografice, trimise o lungă telegramă Institutului
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mare solemnitate. N-a lipsit nici Regele Carol I, care se afla la Iași cu ocazia Jubileului Universității ieșene. Minunea cea mare a venit însă când deasupra Dealului Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților și a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile bătrâne își
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
după ce te-au trecut sudorile, te-aș întreba, așa, ca între buni prieteni. Cum crezi că am putea încheia drumețiile făcute în această toamnă prin podgoriile de odinioară și de astăzi ale Iașilor? Află, vere, că gândul acesta îmi dă târcoale de ceva vreme... Și ai ajuns la o oarecare concluzie? Am ajuns și n-am ajuns... Cu alte cuvinte, nu-i nici laie nici bălaie... Eu aș zice ca până mâine s-o lăsăm așa. Poate s-o alege o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
frunză, căpușă, floare, fruct, holde, brumă și chiciuri... anotimpuri ale omului, anotimpuri ale vieții. Și foamea mea de acum e de alte țărmuri și setea e de alte depărtări ce tremură în mine și-atâtea aspirații... Involuntar, vinovăția-mi dă târcoale însă. Și-atunci, mă întreb din nou: sunt eu sau altă fată? Sunt oare în orice clipă alt om, o să fim aceiași și azi și mâine? Dar tu, mamă, dar tu, mamă? Deodată am tresărit... De sus, cerul se crapă
ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
de știri. Înghiți încă o gură de cafea și își spuse că viața de polițist ar putea să ducă pe cineva la disperare dacă nu ar exista, măcar din când în când, câte o amantă. Amintirea gleznelor Luciei îi dădu târcoale câteva secunde și se vizualiză deasupra ei, între pulpele cărnoase, gâfâind și uitând de toate. De ploaie, de secție, de cazuri rezolvate fără tragere de inimă, de toată sarabanda de întâmplări cotidiene care nu îi provoca nicio satisfacție. Înfipse chiștocul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
poate fi provocată să se destrăbăleze În așa hal, cu o impudoare atât de nesofisticată; numai adolescentele, adormite În sucurile tari ale corpului dat În pârg, Își etalează urnele vaginale fără a le feri de ochiul hulpav al faunilor, dând târcoale prin crângul vieții; În profunzimea imaginii, o ceață transcendentă filtrează drumul lui Orfeu, pornit către propria-i oglindire În ochii bacantelor pândind din tufișuri lacome; dacă iei vederea și o Întorci invers, fără să ții cont de direcția normală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și cu altul. Până la urmă, reușesc s-o văd pe Margareta, prietena ei, și mă apropii repede s-o Întreb ce face și cum se simte după vacanță. Margareta e o fată prea inteligentă, ca să nu știe de ce Îi dau târcoale; de aceea, mă ironizează fin, spunându-mi doar ce vrea, ca să mă intrige: „Am fost ieri la plimbare cu E. Nu cred să vină azi la școală!“. De-acum mă interesează numai ce-mi relatează despre E. De ce să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
da, nu robii! adăugă învățătorul cu o străfulgerare aspră în ochi. 6 Ziua următoare, în zorii zorilor, primarul Ion Pravilă se afla pe moșia arendașului. Pândarul Zarofir Chelaru, slăbănog și pământiu, se învîrtea în jurul hambarului nou ca lupul când dă târcoale unui grajd bine zăvorât. Primarul se uită, cercetă, se suci și, nedescoperind nici o urmă de spargere, întrebă deodată mînios: ― Pe unde au pătruns hoții, măi creștine? ― De, parcă noi știm? zise pândarul amărât. Să-ți arate boierul, că uite-l
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în mașină, după ce se sărutase de mai multe ori cu Grigore, Nadina văzu florile și-i zise drăgălaș: ― Uite inima ta, Grig. Printre servitorii ce se îmbulzeau să fie de folos la plecare, Titu Herdelea zări pe Petre, care dădea târcoale curții și de dragul Marioarei, și în speranța că se va putea oploși și dânsul pe aici. După ce se despărți de Miron Iuga și mulțumi înduioșat lui Grigore, tânărul Herdelea dădu mâna și cu Petre: ― Rămâi sănătos și s-auzim de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fost obligat. Leonte Orbișor strigă din tindă: ― Numai că bătaia nu se-ntoarce, dom' primar! Cosma Buruiană, totuși, n-a reclamat ca să nu mai afle boierul cel mare și să iasă iarăși pacoste pe oameni. De vreo săptămână răufăcătorii dau târcoale și pe la curtea boierului Miron. Și încă boierii ca boierii, că omul ciupește de la boier și zice că nu-i păcat, că tot din munca lui vine. Dar s-a furat și de la oameni, cutăruia o găină, cutăruia porumb... Părintelui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lui, s-ar mai putea gândi la aventuri amoroase. De altfel, acuma toată "curtea" lui îi apărea sie însuși mai mult ridicolă decât pasionată. Parcă ar fi înțeles subit că e om bătrân și nu-i șade bine să dea târcoale unei cucoane tinere și mondene ca Nadina, care n-are ce găsi la dânsul, dacă vrea iubire, și care, tolerîndu-i totuși oftările, cel mult se amuză pe socoteala lui. Nadina era veselă, ciripea, umbla de ici-colo să se intereseze de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
i s-au părut lui mai de preț și pleca să le ducă acasă, chiuind de mulțumire, grăbit să se întoarcă, să mai aleagă ceva până nu se prăpădește tot. Prin ogradă adulmecau cei veniți în urmă, iar mulți dădeau târcoale hambarelor. Conacul deveni curând un furnicar de bărbați, femei, copii, toți îngrijorați să nu le ia alții înainte la împărțire... În răstimp, avocatul Stavrat, după vijelia de pumni care-l amețise de tot în primul moment, profitând de vălmășeala ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
urmă a aflat despre plecarea grupului de țărani spre Lespezi, desigur nu cu gânduri pașnice. Pe urmă au venit veștile despre isprăvile oamenilor. Și în sfârșit Lazăr Odudie, vătășelul arendașului Cosma, adineaori, speriat, că o seamă de oameni dau mereu târcoale conacului și că i-e frică să nu-i puie foc. Între timp, după ce a isprăvit cearta cu nevastă-sa, a ținut un fel de consiliu de război cu toți patru jandarmii. Pentru că sunt puțini trebuie să se prefacă a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mic de statură, iubitor de trai îndestulat, a abandonat repede practica medicinei pentru a se lansa în vulgarizarea științifică. Succesul lucrărilor sale îi permite să trăiască din scris și să-și croiască propria-i cale în republica literelor, unde dă tîrcoale celor consacrați. Cui se datorează acest succes, această poziție strălucită? S-ar putea spune că un talent excepțional s-a impus într-un mediu care, inițial, îi fusese deplorabil și chiar ostil? Am putea vedea în opera sa conjuncția ideilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-și orienteze ostilitatea. El și-a scăpat pielea dar eu?" își spune fiecare. Atunci începe ura de sine. Sau dimpotrivă, agresivitatea este deturnată către ceilalți, de care nu erai legat decît printr-un model comun. De jur împrejur dă tîrcoale tentația spre autodistrugere individuală și colectivă. O descrie admirabil Zola în romanul La Débacle consacrat războiului din 1870-1871, al cărui sfîrșit funest este în bună parte datorat confuziei provocate de Napoleon al III-lea și de șefii militari: Atunci, notează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trebuie să fie echivalentă pentru individ, care-și află astfel mulțumirea de sine, cu o măreață sărbătoare"437. După cum ne spune însă înțelepciunea populară, și cele mai bune lucruri au un sfîrșit. Tonusul începe să scadă, dezamăgirea începe a da tîrcoale, muzica nu se mai aude. Lumea revine pe calea bătută a repetiției, a rutinei mașinale. Identificarea cu o categorie, o meserie, o familie, o clasă trece deasupra tuturor. Supraeul se desparte de eu, își restabilește distanța și opoziția. Își reia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Rosny, și Wells, ca atâția alții de altfel, își publicau textele tributare acestui imaginar în revistele populare și "generaliste" precum Le journal des voyages (1877-1928), Lectures pour tous (1898-1940), Je sais tout (1905-1921) sau Sciences et Voyages (1919-1935). Le dădeau târcoale numeroși autori, ale căror texte le egalau valoric pe cele ale scriitorilor recunoscuți și legitimați și ale căror opere sunt adesea mai puțin desuete decât unele care au obținut Premiul Goncourt în aceeași perioadă 29. Însă această producție, adesea de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
resimtă În sufletul său rușinea faptei altuia mai mult decât acesta este capabil să o resimtă. Μ Cea mai cumplită neputință este aceea a vârstei când nu mai poți să te gândești la altceva decât la moartea care-ți dă târcoale tot mai des. Μ Interesant În actul moral este partea lui psihologică, și anume capacitatea conștiinței individuale de a delibera și alege dintre diferitele reglementări morale doar una (pe care o consideră superioară sau care corespunde intereselor ei de moment
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prea comode pentru a fi tragice, personajele sale au Întotdeauna o scamă pe sacou de Înlăturat, un pahar de vin de terminat, un televizor de aprins sau un avion de luat pentru a nu cădea pradă derelicțiunii care le dă târcoale. Viața de zi cu zi Înseamnă, pentru personajul echenozian, o permanentă evadare din raza de acțiune a nonsensului, tentativa sisifică de a nu deveni un Mersault, un condamnat din pornire. Deși primul său protagonist, din romanul suscitat, se sinucide. “Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
insuportabilă, dincolo de orice incidență politică sau etică, oricât de grave ar fi ele: suntem doi fără să fim doi. Urmăritorul se ferește să fie văzut, se sustrage, își camuflează prezența, dar urmăritul știe că individul e prin apropiere, că dă târcoale prin preajmă, aidoma unui zeu căruia el, biet om vânat cu insistență, îi uzurpă statutul de omniprezență invizibilă tocmai prin faptul că a aflat de existența lui, că îl „simte” pândindu-l... Într-adevăr, prin „anonimizare”, supraveghetorul se erijează în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
știe că va fi supravegheat de Ducele însuși. Pentru a obține informațiile indispensabile, stăpânul recurge la o deghizare: nu va fi vorba de vreo „modificare” a sexului, ci doar de o schimbare radicală de statut. Travestit în călugăr, Ducele dă târcoale pe la Curte, se strecoară în preajma supravegheatului, ca un Dumnezeu „absent și pretutindeni prezent”. El exercită un soi de supraveghere orizontală, similară celei operate vertical de către privirea divină. Ducele urmărește îndeaproape evoluția moștenitorului desemnat și, în același timp, îi descoperă viciile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]