7,229 matches
-
tău,Mamă ! CEL MAI POTRIVIT MÂINE Spre miezul nopții luna urcă scântind Prin geamul meu albastru se vede cerul tivit cu stele M-aș pierde în coaja unui copac, aș hoinării prin fiecare frunză, Dar pe genele mele se așază târziul. Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare strat al acestui târziu În curând va fi mâine! Citește mai mult DIN CÂND ÎN CÂND...Mamei meleDin când în când,discretă,Picătura euStă pe obrazul tăuSub ochiul stâng, încercănatde vreme,dând
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
încercănatde vreme,dând strălucire soareluidin sufletul tău,Mamă !CEL MAI POTRIVIT MÂINESpre miezul nopțiiluna urcă scântindPrin geamul meu albastruse vede cerul tivit cu steleM-aș pierde în coaja unui copac,aș hoinării prin fiecare frunză,Dar pe genele melese așază târziul.Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare stratal acestui târziuîn curând va fi mâine!... XII. DIMPREJUR..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016. DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Citește mai mult
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Citește mai mult DIMPREJUR...Lumina lunii cade blajinăîmpânzindu-se tăcută în odaieîntr-un auriu molaticPrăbușindu-se mai apoipeste noiPeste mine și foaia de plânsetca o târzie binecuvântareCu sfiiciune afișezun zâmbet înlăcrimatde-o amintireMângâiere, strecurată tiptilpână în creștetul peniței,venită din adâncurica o candelă nestinsăDin ce în ce mai luminoasă,mai vioaieSă-mi vindece rănilecu o altă luminăLumina dimprejur !... XIII. TOT ASTEPT..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
cu chiot i-au răspuns. Ce binecuvântare a-ncins ființa mea că dintr-o dată-îmi pare că m-am născut abia. Destinul meu tresaltă, surâde încântat că în sfârșit de-o altă lumină-s sărutat. Au înflorit în mine speranțele târzii, iar sufletul meu plin e de splendide-armonii. Și nici că îmi mai pasă de-al morții râs hain, când viața e frumoasă și o trăiesc din plin. Anatol Covali Referință Bibliografică: S-a-nseninat / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
S-A-NSENINAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382914_a_384243]
-
Moldovei de către Împăratul bizantin Manuel Paleologul, în anul 1401. Este adevărat că lipsesc documentele din acea epocă care să ateste acest fapt. Pentru că întotdeauna lucrurile mari, închinate spre slava lui Dumnezeu, se făceau fără documente. Totuși sunt destule însemnări mai târzii, care demostrează în mod convingător că icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este de origine bizantină, că este adusă de către Alexandu Cel Bun, că este miraculoasă protectoare a călugărilor și a oamenilor de rând!... Această icoană
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
este greu, Tot ce în viață ți-am greșit! Mă iartă că te-am vrut al meu! Și iartă și că al meu zâmbet De mii de ori te-a ocolit, Iartă-mi și urma de sub umblet Că-n nopți târzii nu te-a găsit! Și iartă, eu te rog fierbinte, Privirea-mi ce te alunga Și plumbu-mi care prin cuvinte Pe suflet greu ți se-așeza! Să-mi ierți și trupul istovit Căci uneori nu te dorea, Mă iartă, dragul
MA IARTĂ TU... CEL MAI IUBIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382977_a_384306]
-
Magdalena fericită, e băiețel. Cum o să-i punem numele? -Dinu, așa o să-l cheme și țopăind într-un picior trage o dușcă din sticla de votcă. Apoi pleacă pe aleea plină de frunze aurii lăsate-n drum de vântul toamnei târzii. Magdalena- i urmărește pașii privind prin perdeaua găurită a salonului de spital, gândul ei zboară undeva în vremurile trecute când în același salon trăia momente pline de amărăciune . Acum un bob de credință și speranță a renăscut în sufletul ei
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > DEPARTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 175 DEPARTE În ritmurile unor melodii, Îmi port gândurile departe, Chiar dacă orele-s târzii, Mă întreb dacă se poate? Departe merg cu ele, Peste munți și peste ape, Ajung uneori la stele, Tu ești totuși aproape. Dar? Nu din vina nimănui, Purtarea îmi e așa pasivă, Cuvintele tale orișicui, Produc o reacție relativă. Baia
DEPARTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383099_a_384428]
-
E tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
în vânt.E tristă mioara cu bocet în graiStrăin e pământul și poarta spre rai.E apa sălcie, Păstoru-I departe,Cernită e zarea cu brâuri de moarte.Noptarea în lume e însăși un iadDin ceruri urnite luminile cad.E seară târzie, Păstorul e susO, vino degrabă mărite Iisus.Ce sete adâncă și noapte de groazăIcoana Fecioarei la schit lăcrimează.Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândutăși turma-i în vale demult coborâtă.Vai, cin’ne va unge osânda cu mir?Vai, cin
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ASTRUL Autor: Mihai Mircea Matei Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aș vrea să fiu anonimul care-ți lasă flori, Și gânduri bune sa-ți așez pe prispă, Aș vrea să fiu privighetoarea zorilor târzii, După lungi pribegii,întors acasă. Aș vrea să mă mai dezmierzi, Cu pipăitul mâinilor,prin păr,firave, Aș vrea să nu te mai întorci, Să stai,să-mi spui că mai rămâi. Aș vreas-aud iar glas de clopoței, În noaptea
AȘ VREA, DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383131_a_384460]
-
Un fluture galben,Un spic auriu.... XXXI. UN ZÂMBET PRINTRE PLOI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
vale...... XIX. SONET DE IERTARE, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016. Astăzi e ziua-n care-mi cer iertare În ochii tăi și cerul parcă plânge, Sub norii grei lumina se răsfrânge Și lacrimă târziul care doare. Amurgul scris-a un poem cu sânge Iar forma sa pierdută-n depărtare A ostenit lângă un țărm de mare Regretele din valuri a le strânge. Mă iartă că mă-ntorc iarăși la tine Eu nu știu alt
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
a iubi. Mă iartă pentru ploaia de suspine Căci fără tine cerul n-ar mai fi. Citește mai mult Astăzi e ziua-n care-mi cer iertareîn ochii tăi și cerul parcă plânge,Sub norii grei lumina se răsfrângeși lacrimă târziul care doare.Amurgul scris-a un poem cu sângeIar forma sa pierdută-n depărtareA ostenit lângă un țărm de mareRegretele din valuri a le strânge.Mă iartă că mă-ntorc iarăși la tineEu nu știu alt motiv de a trăi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
DE ARGINT, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016. Floare de argint, lacrimă albastră, În mătase zborul curge-n veșnicii, Amintiri de rouă, neguri timpurii, Floare de opal, lacrimă în glastră. Toamnă în mistere, serile târzii, O lumină caldă, tinerețea noastră, Un amurg de vise plânge la fereastră, Armonii din stele în acorduri vii. Doar o petală s-a desprins din soare Și a căzut pe umedul pământ, S-a odihnit și cerul lângă mare Ca
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
lumea-i trecătoare Iar omul zboară ca o frunză-n vânt. Citește mai mult Floare de argint, lacrimă albastră,În mătase zborul curge-n veșnicii,Amintiri de rouă, neguri timpurii,Floare de opal, lacrimă în glastră.Toamnă în mistere, serile târzii,O lumină caldă, tinerețea noastră,Un amurg de vise plânge la fereastră,Armonii din stele în acorduri vii.Doar o petală s-a desprins din soareși a căzut pe umedul pământ,S-a odihnit și cerul lângă mareCa un copil
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
tu că timpul ne mai iartă Iar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgire Și nemiloasă vrea să ne despartă. Dezlănțuie în larg o amintire, Doar raze de azur să mai împartă, Cerșește îndurare de la soartă, Târziul nostru lacrimă-n iubire. Se-aprinde o lumină în tăcere Când tremură un vis neîntinat, Izvorul tău de patimi și durere În palma unei nopți a înghețat, O ultimă speranță ne mai cere Dar ne-amăgim în zbor nevindecat. Citește
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Crezut-ai tu că timpul ne mai iartăIar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgireși nemiloasă vrea să ne despartă.Dezlănțuie în larg o amintire,Doar raze de azur să mai împartă,Cerșește îndurare de la soartă,Târziul nostru lacrimă-n iubire.Se-aprinde o lumină în tăcereCând tremură un vis neîntinat,Izvorul tău de patimi și durereîn palma unei nopți a înghețat,O ultimă speranță ne mai cereDar ne-amăgim în zbor nevindecat.... XXVI. SONETUL TRANDAFIRULUI, de
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
trăiește-ți viața în mod cinstit! Ia-l și pe tataia cu tine! Vezi să nu uite nici Ordinul „Победа” de la Stalin, nici decorația „60 de ani de la victorie”, primită în 2005 de la Țarul Putin, în Piața Roșie (o reconfirmare tîrzie a trădării, prin care ne-a dat degeaba rușilor, ca să-și păstreze coroana.) Auziți obrăznicie, ce frizează ridicolul: casa regală a României! Adică dispreț față de Constituție! Chiar și în monarhiile constituționale, Casa Regală se subordonează Constituției și legilor țării. Dacă
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
000 de locuitori. Cetatea Severinului este prima fortificație zidită din piatră din zona riverană Dunării, de primă importanță atunci când purcedem la studierea sistemului defensiv al Țării Românești. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit în mod treptat în timpul antichității târzii, încetându-și definitiv rolul de garnizoană. În anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul maghiar Cetatea Severin, care a fost distrusă la 1526 de însuși Soliman Magnificul. Pe 23 aprilie 1833 a fost întemeiat Turnu
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
mulțumească și familiilor colegilor săi din DNA pentru înțelegere și pentru faptul că le-au fost alături. „Dragi colegi, știu că mulți dintre dumneavoastră faceți un efort în fiecare zi, pe mulți dintre dumneavoastră vă văd sâmbătă, duminică, la ore târzii sau la primele ore ale dimineții în DNA, cu toate că aveți familii, cu toate că aveți probleme personale, de fiecare dată ați reușit și am reusit împreună să trecem peste ele. Sper că împreună să continuăm acest drum și să reușim să îndeplinim
Kovesi a primit Legiunea de Onoare cu lacrimi in ochi: Sunt mandra ca sunt inconjurata de oameni ce doresc sa schimbe Romania [Corola-blog/BlogPost/92920_a_94212]
-
În fine, cum nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. Avem în breaslă jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți, șantajiști și instituții media viciate. O lege a presei, făcută de reprezentanți ai instituțiilor media, ar putea rezolva problema? Cunosc toată istoria legislației presei din România și am fost parte la opoziția pe
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
care aduce mult cu a unui răzeș sadea, așa cum ne place nouă să-i evocăm pe răzeșii din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după ce citim despre faptele lor vitejești în cărțile de istoria neamului românesc... „Întâlnirea, fie și târzie, cu Vasile Șoimaru mi-a luminat orizontul către Basarabia crucificată. Am cunoscut un om de valoare, un iubitor de neam și țară, un caracter inflexibil, un frate.” - își amintea poetul Adrian Păunescu. Nouă, Vasile Șoimaru ne-a dăruit cea mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
zgrunțuroasă realizată din praf de cretă și clei animal. Starea de calm a personajului călare poziționat în mijlocul acestui peisaj și liniștea aparentă din peisaj sunt dinamizate de pictor prin crearea efectului atmosferic sugerând mișcarea norilor reci ai anotimpului de toamnă târzie și vibrația aerului prin aplicarea foarte energică a culorii cu tușe dinamice și orientări diferite ale acestora folosind atât pensula, cât și cuțitul de paletă. Perspectiva nu este redată liniar, ci printr-o succesiune a planurilor delimitate pe orizontală prin
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]