103,224 matches
-
Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005 1333 de familii din Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 23
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
era de 2%, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, rata ajunge la 5%, crescând la 15% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani, respectiv de 33 până la 50% pentru copii peste 12 ani. Tabelul 2.6 Procentul adopțiilor pe categorii de vârstă în diferite țări Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul copiilor adoptați în funcție de vârstă British Association for Adoption and Fostering, 2005 2005 5.582 cazuri înregistrate < 1 an 4% 1-4 ani 52% 5-9 ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, rata întreruperilor adopțiilor pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani este de 6%, pentru copiii cu vârsta între 7 și 8 ani este de 20-30%, iar pentru cei de 9 ani și peste este de 40-50% (Tabel 10). Sumarizând datele anterior prezentate constatăm rate deosebit de ridicate pentru categoria copiilor adoptați cu vârstă de peste 11 ani. În cazul lor riscul unei întreruperi a adopției putând ajunge la 50%. O rată ridicate se înregistrează și pentru categoria copiilor adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
putând ajunge la 50%. O rată ridicate se înregistrează și pentru categoria copiilor adoptați în intervalul 5-11 ani. Pentru acestă categorie de vârstă riscul unei rupturi înainte ca adopția să se finalizeze legal poate atinge un procent de 25/30%. Tabel 2.7 Rata adopțiilor întrerupte în funcție de vârstă Autor/Anul studiului Vârsta de plasament Procentul adopțiilor întrerupte Kadushin și Seidl, 1971 6 ani și peste 10% Trimitiere, 1984 6-12 ani 12-18 ani 10 % 13% Boyne, 1984 6-8 ani 9-11 ani 12-17
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau nici un membru din familie nu se mai interesează de ei măsurile din planul individualizat de protecție nu se schimbă. Astfel copiii petrec o lungă perioadă în instituții, iar protecția lor în familii substitut devine tot mai greu de realizat. Tabelul 2.8 Procentul copiilor în instituții de protecție pe categorii de vârstă Sursa de date Categorii de vârstă Procentul copiilor în instituții de protecție în funcție de vârstă Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului România 1, 2006 < 1 an 1-2 ani 3-6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din instituții. Graficul 2.1 Procentul copiilor adoptați din instituții de ocrotire în diferite țări în 2000140 În țările în care procentul adopțiilor din instituții este foarte mic, politica adopției copiilor cu nevoi speciale nu este considerată o soluție (vezi tabelul 2.9). Experiențele de abuz și neglijare trăite de copil în istoricul său pre-adopție, reprezintă un alt factor asociat frecvent cu întreruperea sau desfacerea adopțiilor 141, cauza principală fiind aceea a tulburărilor psihologice și sociale cauzate de aceste tratamente negative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adăugăm manifestări sexuale inadecvate vârstei și cadrului social, în special la copiii care au suferit la rândul lor abuz sexual 143. Astfel de simptome fac mai dificilă și mai îndelungată integrarea și acceptarea lor în și de către familia adoptivă 144. Tabelul 2.9 Politica de încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale în diferite țări145 Țări în care politica descurajează adopția copiilor cu nevoi speciale Țări în care se încearcă în prezent o încurajare a adopției copiilor cu nevoi speciale Țări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Fitzgerald, 1985, UK Si-a propus să evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în procesul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Fitzgerald, 1985, UK Si-a propus să evalueze: apariția circumstanțelor care periclitează evoluția în procesul de adopție existența unor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
169 identifica și alte aspecte negative ale întreruperii legăturilor dintre mama biologică și copilul său: mai mult de jumătate dintre mamele biologice studiate de el au recurs la consum de alcool sau sedative în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2.11 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra mamelor biologice Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
între numărul de întreruperi, respectiv de desfaceri ale adopțiilor transrasiale, comparativ cu cele intra-rasiale. De exemplu, Barth et al193 arătă un procent al adopțiilor desfăcute de 0,6% pentru adopția copiilor albi, respectiv de 0,9% pentru copiii negri (Tabel 2.13). Tabelul 2.13. Procentul adopțiilor stabile/desfăcute în funcție de rasă Rasa Adopții stabile (%) Adopții desfăcute (%) Albă 99.4% 0.6% Neagră 99.1% 0.9% Alte rase 99% 1.0% Smith et al194 prezintă o rată a întreruperilor adopțiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întreruperi, respectiv de desfaceri ale adopțiilor transrasiale, comparativ cu cele intra-rasiale. De exemplu, Barth et al193 arătă un procent al adopțiilor desfăcute de 0,6% pentru adopția copiilor albi, respectiv de 0,9% pentru copiii negri (Tabel 2.13). Tabelul 2.13. Procentul adopțiilor stabile/desfăcute în funcție de rasă Rasa Adopții stabile (%) Adopții desfăcute (%) Albă 99.4% 0.6% Neagră 99.1% 0.9% Alte rase 99% 1.0% Smith et al194 prezintă o rată a întreruperilor adopțiilor copiilor afro-americani de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Neagră 99.1% 0.9% Alte rase 99% 1.0% Smith et al194 prezintă o rată a întreruperilor adopțiilor copiilor afro-americani de 9,84%, respectiv de 9,39% pentru copiii hispanici, în timp ce, pentru copiii albi rata este de 7,9% (Tabel 2.14). Tabelul 2.14. Procentul adopțiilor stabile/desfăcute în funcție de rasă Rasa Număr total al cazurilor studiate Procent Adopții stabile Procentul întreruperilor Alba 2671 16.75 86.04 7.90 Afro-americană 12137 76.11 87.10 9.84 Hispanică 809
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0.9% Alte rase 99% 1.0% Smith et al194 prezintă o rată a întreruperilor adopțiilor copiilor afro-americani de 9,84%, respectiv de 9,39% pentru copiii hispanici, în timp ce, pentru copiii albi rata este de 7,9% (Tabel 2.14). Tabelul 2.14. Procentul adopțiilor stabile/desfăcute în funcție de rasă Rasa Număr total al cazurilor studiate Procent Adopții stabile Procentul întreruperilor Alba 2671 16.75 86.04 7.90 Afro-americană 12137 76.11 87.10 9.84 Hispanică 809 5.07 87
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să-și accepte, să-și recunoască și să-și descopere identitatea nu pot să fie decât benefice copiilor; Mediul social și atitudinile membrilor familiei extinse și ai comunității reprezintă o ultimă categorie de factori cu influență asupra reușitei adopției transrasiale. Tabelul 2.15. Studii cu privire la efectele adopției transrasiale asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Tipul studiului / Metode utilizate Rezultatele studiului Simon și Altstein SUA, 1971/1991 rezultatele adopției transrasiale asupra dezvoltării psihologice și sociale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se găsesc într-o situație unică, situație care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o serie de noi factori stresori și în fața căreia copii prezintă un deficit de resurse. Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Cu toate acestea traversează o serie de evenimente care-i impun solicitări unice. În ultimele trei decenii o serie de specialiși în domeniul adopției 263, au încercat să traseze în interiorul stadiilor ciclului de viață familial, provocările specifice familiei adoptive (vezi tabelul 3.2). Ciclul vieții de familie debutează cu consolidarea relației de cuplu, renegocierea relațiilor cu membrii familiei de origine, diferențierea și consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția și, în anumite cazuri, în special când adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1989 este binecunoscut faptul că, numeroși copii din instituțiile de ocrotire din România au fost adoptați internațional. O serie de specialiști în domeniu au studiat fie prin studii transversale, fie prin studii longitudinale dezvoltarea atașamentului în cazul acestor copii (vezi tabelul 3.3). Aceste studii au arătat că acei copii care au petrecut o perioadă mai lungă de timp în orfelinate au prezentat un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România la scurt timp după naștere. În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]