3,383 matches
-
retrase tristă în camera sa. Radu Valdescu chemă pe fiul său cel mare, Tudor și-i zise: - Fiule, fratele meu din principatul Vâlcelelor s-a stins! În același timp, fiul cel mic, neînțelegând cei cu atâta zarvă, dădu buzna la taică-său. - Mă ierți, Măria Ta, dar nu pricep ce se întâmplă în curte... - Unchiul tău din Vâlcelelor este mort. - Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i fie țărâna ușoară. - Eu sunt moștenitorul! - triumfă cu mândrie și aroganță Principele
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
verzi aleargă toți zânatici. Străbunii mei eroi, îi am pe toți în minte Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
măricei. Eram fete și băieți de toate vârstele. Veniseră și gemenii lu' Buturoagă. Fuseseră într-o clasă cu Mărioara, dar, după ce au făcut patru clase, nu și-au mai continuat învățătura. Erau un pic mai mari decât ea. Îi dăduse taică-său mai târzior la școală. Îi era drag lui Buturoagă de ei. Erau singurii băieți ai lui. Înaintea lor, făcuse nevastă-sa numai fete: trei nașteri, trei fete, - la doi ani distanță, una de-alta. La cea de a patra
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
sălii noastre de așteptare pășește cu viteză de avion un pilot bătrân la vreo 80-90 de ani, hai 91 ... E moș Cocoș că prea e aviator țanțoș și ramolit de atâtea ore de zbor. 53, 54, 55 ... - E cu listă, taică? - Mda! Cu listă de nervi ... .Stăm ca proștii la rând pentru orice fleac de aprobare ... Listă mai lipsea. - Și la ce număr prost s-a ajuns? - Nu vezi bre, că sunt singur? Ești după mine. - Și care-i ultimu' ? - Tataia
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
da' pentru mine femeia trebuie să fie ... să nu fie deloc. Și-așa-s proaste. Mai mult te încurcă-n viață ... Ca bărbați, ca ființe superioare femeiei, suntem în stare să ne purtăm singuri de grijă. - Unde? În baie?...Amintiri, taică, amintiri ... Da' ce dracu durează atâta, nepoate? Ăștia stau la cafele, au uitat de noi ... Ofo-fof!...Lumea asta!... În atmosfera bărbătească din sală intră un tânăr la vreo 25 de ani. Să-l numim Doru, că prea oftează săracul. - Eih
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
toc, mai puțin spre vârf și era destul să înmoi o singură dată în cerneală, că puteai să scrii mai mult de o pagină. Când m-am făcut ceva mai mare, îmi aducea tata de la București, din târgul de vechituri „Taica Lazăr” stilouri adevărate de care eu eram tare mândru, ieșeam să le arăt copiilor lăudându-mă, dar de fiecare dată mă întorceam acasă fără ele. Tare rău mi-a părut mai ales de unul din ele care, avea o peniță
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
în care „s-a dat prima dată în Vârtej cu Floarea lui Mitru”, dar și de altele dureroase, „când toți copiii și dascălii l-au primit ca pe un fiu de erou căzut la datorie pentru Patrie. Pentru jertfă, lui taică-su i s-au adus laude ce l-au făcut pe copil să fie mândru că-i fiul lui. Plânsese destul acasă în seara și noaptea aceea, așa că aici, în fața tuturor, a vrut să arate că știe să fie bărbat
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
tăicuțul meu Aș vrea, să-ți spun, ceva și eu, Chiar dacă timpul ne desparte Am suflet trist, pe mări și ape. Tăicuțul meu, aș vrea și eu... Să-ți dăruiesc sufletul meu, Și am durerea mea, în glas... Cu tine, taică, n-am rămas. Mai trece-o zi, mai trece-un ceas... Trec anii-ncet cu înc-un pas, Tăicută tu, pe-un deal privești Tu, anii, azi îi împlinești. De-ar fi să pleci, și dintre vii Tăicuțul meu, rămâi, să
ÎŢI ZIC ŞI EU.. de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342296_a_343625]
-
Vă aștept la aceeași oră. Acum, hai să terminăm bărdaca asta, că se trezește licoarea și este păcat! Acasă discut în continuare cu unchiul Liviu și cu tușa Ana. - Și ai mei ce or să zică? - Maică-ta și cu taică-tău știu, sunt de acord să pleci. Nici ei nu vor să lupți împotriva românilor. Am pleca și noi, dar suntem bătrâni de acu. Seara îi spun și Mioarei ce intenții am. Plânge, dar este de acord. - Să ne încredem
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
frumoasă sărbătoare a familiei mele. Niciodată de Paște nu s-au certat! Era armistițiu general. Când eram mai mică, deși eram fată, voiam și eu să bat toaca, dar n-apucam de băieții mai mari. Plăcerea asta “mi-o rezolva” taică-meu, întotdeauna. “ E, acuma, fiți și voi înțelegători 2-3 minute. Are un ritm bun, o să vedeți!” zicea tata și-mi făcea cu ochiul. Era cel mai frumos dar...libertatea de a-mi împlini un vis, oricât de neînsemnat ar fi
PAŞTELE, PAŞTELE DOMNULUI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342549_a_343878]
-
rămas pe mal de Măgura ce-n Mureș se oglindea, mi-e dor de-un nechezat de cal mi-e dor de soarele ce-mi surâdea, și mă întorc fără să vreau acasă, acasă, este unde te-ai născut, cu taica ce sta cu-n vin la masă, și maica frământând aluat crescut, și îi găsesc în umbra de la casă, și îi găsesc prin vechile icoane, în ochii mei tristețile mă apasă, aș vrea să te întorci, bade Ioane, și tu
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU SINGURATICULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU SINGURATICULUI Lui Marin Sorescu Domnule, Sorescule, singuraticule, tomnaticule, Dumneata, care le s ții pe toate, ia spune-mi, Taica, ce-i poezia? ( l-am intrebat, la fel la ceas târziu, de noapte, si pe Garcia Lorca dar mi -a răspuns așa, într-o doară, că lui Dali, arătându-mi, cu un gest abstract, cum se răsucește pe suflet un
ELOGIU SINGURATICULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341209_a_342538]
-
pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița că doar ce am mâncat și
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
ar trebui să încerci să înțelegi că a fi bărbat nu înseamnă să știi să petreci, să bei și să umbli cu femei. Bine, înseamnă și asta, dar totul culminează cu altceva și asta nu se predă la cursurile lui taică-tu, nici la cursurile mele, asta se învață din experiență. Te uiți acum ca boul la poartă nouă, neînțelegând ce vreau să îți spun. Ei bine, vezi tu, trebuie să scăpăm de sclavii igigi. De toți! Adică și de sclava
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
școală mult mai bună față de cea din cartier - era mai degrabă prima de la coadă, iar asta o deruta foarte tare. Primise coroniță în clasa întâi și nu își dădea seama ce s-a schimbat într-o vacanță de vară. Despre taică-su zicea lumea că e băiat bun, păcat că bea. Nimeni nu știa de ce: familie avea, acoperiș deasupra capului avea, ce mânca avea, ce-i mai trebuia? Nu se făcea psihanaliză în anii 2000 în casele din chirpici din orașele
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
ea pe canapea și-i punea mâna pe umăr sau pe genunchi, așa cum văzuse, probabil, în filme. Plângea pentru că o vedea pe maică-sa plângând, dar tot ce își spunea în gând era dă, Doamne, să divorțeze. Avea siguranța că taică-su nu zace într-o canalizare și voia doar să se termine. Se ruga ca ai ei să divorțeze. - Dar îl iubesc, mamă, nu înțelegi? Îl iubesc, ce să fac... Bunica încerca s-o convingă pe mamă să nu-l
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
și totuși mândri, de parcă s-au coborât îngeri și bat din palme fericiți. P.S: Mă uit la fotografia Anei de la 11 ani. Zâmbesc. Azi Ana e fericită. Deși n-au divorțat niciodată, de gura lumii care judecă-n tandem, taică-su nu s-a întors nici azi de la cârciuma din colț. Pentru ea, familie e mama și bunica. Destul de tradițional, nu-i așa?
„Dă, Doamne, ca ai mei să divorțeze”. Familia tradițională trăită de un copil de 11 ani () [Corola-blog/BlogPost/338020_a_339349]
-
e să fim sinceri cu noi înșine, e o stare care durează de secole. Nu doar comunismul e responsabil pentru starea noastră de acum. E tradiția umerilor (a)plecați și a brațelor încrucișate întru așteptare: „Ce-o da Dumnezeu, maică/ taică!” „Ce dracu ne lipsește?” Când mai am discuții în familie, cu prieteni sau colegi și vine vorba: „Ce dracu ne lipsește?”, mie invariabil îmi vine în minte faptul că nu avem experiență în a ne propune și asuma drumuri noi
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă () [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
În sfârșit, reacția: o voce hohotind de plâns, în românește: „E tare... E foarte tare... Vreau la România... Jos Iliescu!” A fost cea mai reușită dintre premierele mele. CINEMA PATRIA. Am în jur de nouă ani. E sâmbătă seara, și taică-miu îmi face hatârul să mă ia în oraș, la un film. Mai mult, îmi dă voie să aleg: „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse” versus „Sunetul Muzicii”. Nu stau prea mult pe gânduri: „Mabuse” pare (din titlu) un
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
Muzicii”. Nu stau prea mult pe gânduri: „Mabuse” pare (din titlu) un film polițist palpitant, cu cafturi și crime, pe când celălalt se anunță un fel de „adormirea Maicii Domnului”. Mabuse să-i rămână numele! Dar, surpriză, după doar câteva minute, taică-miu se răzgândește și, din motive care-mi rămân până în ziua de azi obscure, decide că vom merge la siropul muzical. Îmi manifest revolta printr-o partidă de plâns cu ingrediente isterice. Păi nu-i cinstit, mă lăsase să aleg
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
Darurile prunciei Sfințit a fost locul Care m-a dat, De miresme bătrâne De brad fulgerat. Sfințit-a fost apa Din scalda dintâi De miresme de stele Puse căpătâi. Sfințit-a fost vorba Cântată de maica, Sfințită porunca, Rostită de taica. Cântec de leagăn Dăduși rotundul Din surâs, Acelor ce s-au aplecat Să-ți stingă Al durerii plâns, Când pragul lumii L-ai călcat. Apoi, culoarea de pădure - Ce-ți inunda Privirea toată, O revărsai, În jocul tău, Peste livezi
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
Darurile prunciei Sfințit a fost locul Care m-a dat, De miresme bătrâne De brad fulgerat. Sfințit-a fost apa Din scalda dintâi De miresme de stele Puse căpătâi. Sfințit-a fost vorba Cântată de maica, Sfințită porunca, Rostită de taica. Citește mai mult Poeme de Veronica OșorheianDarurile pruncieiSfințit a fost loculCare m-a dat,De miresme bătrâneDe brad fulgerat.Sfințit-a fost apaDin scalda dintâiDe miresme de stelePuse căpătâi.Sfințit-a fost vorbaCântată de maica,Sfințită porunca,Rostită de taica
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
taica. Citește mai mult Poeme de Veronica OșorheianDarurile pruncieiSfințit a fost loculCare m-a dat,De miresme bătrâneDe brad fulgerat.Sfințit-a fost apaDin scalda dintâiDe miresme de stelePuse căpătâi.Sfințit-a fost vorbaCântată de maica,Sfințită porunca,Rostită de taica.... VI. AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA, de Veronica Oșorheian , publicat în Ediția nr. 143 din 23 mai 2011. Lector univ. dr. RAMONA PREJA a prezentat, într-un recent număr al Revistei AGERO - Stuttgart, un documentat studiu„Tudor Jarda - Medalion aniversar.MOMENT
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
și gâfâiți... Soarele Toamnei le mângâie speranțele. Nu mă doare nimic...Și analizele îmi dau...maxim 10 ani de viața. Îmi vine să râd...ce aiurea! Mă uit la mărul din mâna mea... „pe dinafară e ca mărul roșu... ” Pe taică-meu, când ni l-au dat acasă, au zis că mai trăiește 1-2 săptămâni...și a mai trăit 3 ani și 3 luni...îngrijit cu atenție și dragoste. După aceeași logică...10 ani de-ai lor...eheeeee ...e destul... Nu
ÎNCĂ O TOAMNĂ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343818_a_345147]
-
nu există pom mai roditor ca el. Eu și mărul suntem de-o seamă, bunicul tău l-a plantat când m-am născut. - Nu mamă, viața nu-i frumoasă! Tu ești frumoasă!, iar prostul ăsta nu vede. - „Prostul ăsta” e taică-tău, te-am rugat să-l respecți. - Dar el, de ce nu ne respectă? De ce nu mă strigă pe nume? Pentru el, eu sunt „tu”: - Hei, tu! du-te și adu... Hei, tu! fă... iar când e nervos: Bastardul mă-tii
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]