1,306 matches
-
de binefacere privată, și numai din puntul de vedere cumcă parte mare din capitalurile de cari dispune au o origine menită la asemenea întrebuințare ar putea să justifice o cerere în acest sens. // Eu însumi am un salariu de 53 taleri (200 l. n. ) și altfel nici o avere pe baza căreia aș putea face un împrumut. Știți ce va să zică a trăi într-un oraș românesc cu o sumă ca aceasta, unde nu există nici un mijloc soțial pentru comfortul amploiatului mic. Aicea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în această privință. 57 {EminescuOpXVI 58} În altă scrisoare, despre care v-am dat samă, el cerea ca să se plătească din parte-ne suma datorită spitalului de alienați în care fusese condus nefericitul Șerban și care se urcă la 40 taleri pe lună (160 franci) și alte dătorii mici. Maiorescu promisese ca, începînd de la 1 ianuariu anul viitor, să-i facă un mic ajutor lui Șerban de 60 franci // pe lună. Acest ajutor se-nțelege că acum e de prisos. Pentru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în port, fără a stoca mărfurile pe uscat. Dreptul de a stoca mărfurile la țărm a fost obținut abia în 1552. Prin 1557 portughezii au format o așezare permanentă în Macau, plătind în schimb, anual, un tribut de 500 de taleri (sumă egală cu 20 kg de argint). Acest tribut a fost plătit până în anul 1863. O ciudată evoluție istorică a acestei așezări a avut loc în secolul al XVII-lea, când populația majoritară era formată din 5000 de sclavi negri
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
septembrie 1666 (7175) Iliaș Alexandru voievod ne reamintește de acest sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de parale circulau în acea vreme. Trebuia să ai ținere de minte întâi câte feluri de bani se învârteau - și pe urmă să știi cam câte parale face un galben, un taler sau mai știu eu ce altă monedă. Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei Ierarhi cu ceară, a venit și Alexandru Ipsilant domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și cu acești bani vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu te mira, fiule, de această ultimă danie... De ce nu m-aș mira, părinte? Pentru că trebușoara asta era stabilită cu mult mai înainte, prin „Hrisovul răposatului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ocă 200, cum și hrisovul domniei sale răposatului Constantin Cehan (Racoviță) voievod cu leat 1763, cu care,... au orânduit... ca în toți anii să vie trimisul de la această mănăstire aici la domnie... să i se deae pentru acea sumă de ceară... taleri 150”. Uite că o asemenea înțelegere între cele două țări surori nu-mi imaginam pentru acea vreme... Păi sângele apă nu se face, dragule! Și asta o simțeau și o știau și voievozii acelor vremuri... Unde ești tu, mărite Burebista
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului următor, sunt de amintit și lăcașurile de cult ridicate în trei cartiere
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prin documente îl vedem pe Vladislav Iagello numindu-l pe Petru amic și ginere și luând refugiu la acesta când avea nevoie de bani. Astfel în anul 1388 regele se împrumută {EminescuOpXIV 195} de la Petru Voievod cu suma de 3000 taleri italienești de argint pe termin de trei ani, iar spre asigurarea împrumutului îi ipotecă atât lui cât și frățîni-său Roman și urmașilor lor orașul și ținutul Halicz până la răspunderea sumei. Petru era obligat să apere bine contra inamicilor orașul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în grădină cu ea și să șeadă s-audă cum strigă cineva: strigă Ion, Pătru sau Pavăl, atuncea așa-i cheamă bărbatul’’. O altă informatoare ne spune: ,, Când vrem să vedem cum îi bărbatu, urât sau frumos, atuncia punem trei talere și sub unu punem un pieptene, sub unu oglinda și sub unu cărbune. Și-atuncea una mergea afară, care nu vedea cum se aranjează talerele pe masă ‘’. Când talerele au fost rearanjate, fata de afară era chemată să-și aleagă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ne spune: ,, Când vrem să vedem cum îi bărbatu, urât sau frumos, atuncia punem trei talere și sub unu punem un pieptene, sub unu oglinda și sub unu cărbune. Și-atuncea una mergea afară, care nu vedea cum se aranjează talerele pe masă ‘’. Când talerele au fost rearanjate, fata de afară era chemată să-și aleagă un taler. Dacă alegea cărbunele bărbatul era negru, dacă alegea pieptenele- bărbatul era dințos, iar dacă alegea oglinda- era frumos( în seara de Anul Nou-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
să vedem cum îi bărbatu, urât sau frumos, atuncia punem trei talere și sub unu punem un pieptene, sub unu oglinda și sub unu cărbune. Și-atuncea una mergea afară, care nu vedea cum se aranjează talerele pe masă ‘’. Când talerele au fost rearanjate, fata de afară era chemată să-și aleagă un taler. Dacă alegea cărbunele bărbatul era negru, dacă alegea pieptenele- bărbatul era dințos, iar dacă alegea oglinda- era frumos( în seara de Anul Nou- la Petrilova). Obuceiuri de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sub unu punem un pieptene, sub unu oglinda și sub unu cărbune. Și-atuncea una mergea afară, care nu vedea cum se aranjează talerele pe masă ‘’. Când talerele au fost rearanjate, fata de afară era chemată să-și aleagă un taler. Dacă alegea cărbunele bărbatul era negru, dacă alegea pieptenele- bărbatul era dințos, iar dacă alegea oglinda- era frumos( în seara de Anul Nou- la Petrilova). Obuceiuri de nuntă Nunta era cel mai important și mai spectaculos obicei, la care lua
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu o copertă, și avea chiar și fotografia În culori pe o banderolă roșie! Se credea unul dintre acei Big Five de la Hollywood, pornit să cucerească lista celor mai bune vînzări. Nu Îndrăznesc nici măcar să-l tratez drept ipocrit, fățarnic, taler cu două fețe. Am nevoie de el. Mă roagă să merg să mă așez la masa mea de lucru, care nu-i e pe plac. I se pare la fel de Îngustă și de Încărcată precum cabina de pilotaj a unui Boeing
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Dacă problema judecată ținea de poliția agricolă, atunci intra și proprietarul în comisia de judecată. Locurile de întâlnire sunt aceleași ca și în Moldova, iar prima sarcină este de asemenea împăcarea părților. Suma maximă prevăzută ca pedeapsă era de 10-15 taleri. Dacă se depășea acestă sumă, se redacta un act cu care părțile mergeau la judecătorie (Stahl, 1998, vol. II, pp. 44-47). Adunarea obștească apare și ca parte și instanță de autentificare în toate contractele încheiate care ar putea aduce o
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vă iubesc pe amândoi deopotrivă, amândoi sunteți copiii mei și nu pot concepe o asemenea situație. Și totuși, dincolo de vorbele astea, cu tact, cu migală, ea o făcea pe Carmina să accepte unele învinuiri ce trebuiau neapărat să atârne pe talerul ei de balanță, aceste fapte nu sunt luate în seamă de nimeni, o asigura, poți să fii liniștită, sunt ca niște reguli ce fac o pronunțare să fie mai rapidă, trebuie să le recunoști ca atare dacă într-adevăr sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Reprezentațiunea cuprinde mai multe arii și cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem executat de domnișoara Nanone pentru prima oară înaintea E.s. Mehmet Ali, pașă din Egipt. Priciurile locuriloru. Fauteluri, trei taleri. Chaizuri, doi taleri. Bănci, un taler. FINAL PASAJ RETRAS Poate că feciorul terminase, poate că ieșise deja. Iancu nu mai știa. Nici trosnetele buturugilor sau vuietul tirajului din sobă nu le mai auzea. Era instalat într-un fautel de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
multe arii și cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem executat de domnișoara Nanone pentru prima oară înaintea E.s. Mehmet Ali, pașă din Egipt. Priciurile locuriloru. Fauteluri, trei taleri. Chaizuri, doi taleri. Bănci, un taler. FINAL PASAJ RETRAS Poate că feciorul terminase, poate că ieșise deja. Iancu nu mai știa. Nici trosnetele buturugilor sau vuietul tirajului din sobă nu le mai auzea. Era instalat într-un fautel de trei taleri și privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem executat de domnișoara Nanone pentru prima oară înaintea E.s. Mehmet Ali, pașă din Egipt. Priciurile locuriloru. Fauteluri, trei taleri. Chaizuri, doi taleri. Bănci, un taler. FINAL PASAJ RETRAS Poate că feciorul terminase, poate că ieșise deja. Iancu nu mai știa. Nici trosnetele buturugilor sau vuietul tirajului din sobă nu le mai auzea. Era instalat într-un fautel de trei taleri și privea scena luminată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Chaizuri, doi taleri. Bănci, un taler. FINAL PASAJ RETRAS Poate că feciorul terminase, poate că ieșise deja. Iancu nu mai știa. Nici trosnetele buturugilor sau vuietul tirajului din sobă nu le mai auzea. Era instalat într-un fautel de trei taleri și privea scena luminată pe care evolua o făptură cam nebuloasă, dar feerică. Și acea făptură joue, mime, chante et danse tout à la fois... doar pentru el. Locul lui era la picioarele ei, chiar în fața scenei. O privea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lipăia din smântână, revenea pe scaun, se foia, se răsucea, lătra... De obicei, la ora asta, consulul rezolva alt gen de probleme. Numai că, în ultimul timp, acel domestique ridica unele pretenții, iar el nu putea să mai dea nici un taler în plus față de prețul convenit. Destul că îl costa și ochii din cap, pentru o treabă de mântuială. Scutură nervos Le Journal de Paris și mârâi: ― Toinette, ai putea să renunți la acel patruped măcar atât cât îmi iau micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mica pocitanie, repezindu-și piciorușul ce-l ținea pe inimă, spre laringe, cu intenția de a-mi înăbuși cuvintele. - Fiindcă ocna la care m-ai îndrumat era pustie, continuai cu vorba sugrumată, te-am prefăcut în pat și scaun, în taler și ciomag. Pentru că nu m-am priceput niciodată să mânuiesc rindeaua, așchiile tale mi-au zdrelit carnea. Cuie nu am știut să bat și scândurile patului, descumpănite de povara ciolanelor mele, s-au ridicat de pe caprele tale aspre și groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aceluia pă cine te vei căi, că să va vădi” ; cf. 120, p. 359), fie pe un vas de lut (ca în această „rețetă” populară din 1744 : „Când se încuie [= constipă], omul sau dobi- tocul, scrie aceste cuvinte pe un taler nou : Fison, Gheon, Tigru, Eufrat și să speli cu apă neîncepută și să bea că-i va trece, iar dobitocului să-i torni pe nas” ; cf. 27, II, p. 134). În ultimul exemplu citat, cele patru cuvinte înscrise sunt numele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]