1,982 matches
-
abandonat în spital de părinții prea îndurerați și, poate, prea lași să-și vadă copilul în ultimele sale momente. Roz e culoarea halatului pe care asistentele medicale le poartă, parcă obligate și prin vestimentație să înveselească atmosfera sumbră de spital. Tanti Roz știe totul despre moarte, despre viață dar și despre anii netrăiți. Îl pregătește pe Oscar și pentru moarte, dar și pentru viață. Fiecare zi din cele câteva rămase pot fi trăite ca și cum ar însemna 10 ani de viață de
ULTIMELE ZILE ALE LUI OSCAR POVESTITE DE TANTI ROZ de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341695_a_343024]
-
se îndrăgostește de Peggy Blue, o altă fetiță cu grave probleme medicale din salonul vecin, se răfuiește cu Bacon, un băiețel de la secția de arși a cărui spate seamănă cu o bucată de șuncă presată pe grătar. Iar dincolo de viață, Tanti Roz îl îndreaptă spre Dumnezeu, o convertire subtilă și cuminte. Oscar moare dar sfârșitul său aproape naiv readuce credința în viața sorei medicale care semnează și ea o scrisoare pentru Dumnezeu. Romanul însă, dramatizat și adus pe scenă, capătă o
ULTIMELE ZILE ALE LUI OSCAR POVESTITE DE TANTI ROZ de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341695_a_343024]
-
imagini și lumini rutina dură a vieții de spital. Nu știu cum și-a ales Chris Simion actorii pentru cele patru roluri, dar după spectacol nu există chip să te îndoiești că a născocit formula cea mai densă cu putință. Oana Pellea (Tanti Roz) este o combinație de fragil și forță, de tandrețe și iubire necondiționată care de la început te cucerește. Cuplul pe care-l face cu Marius Manole (Oscar) are o chimie aparte, o sinceritate care lucrează organic asupra spectatorului. Cristina Casian
ULTIMELE ZILE ALE LUI OSCAR POVESTITE DE TANTI ROZ de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341695_a_343024]
-
ritualul scenic. Și ar ști de la început că menirea teatrului și a actorilor este de a spune adevărul. Oscar și Tanti Roz după un roman de Eric-Emmanuel Schmitt Dramatizarea și regia: Chris Simion Scen ografia: Adina Mastalier Cu: Oana Pellea (Tanti Roz), Marius Manole (Oscar), Antoaneta Cojocaru (Peggy Blue), Cristina Cassian (Bacon) Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu Referință Bibliografică: Cronica de spectacol: Ultimele zile ale lui Oscar povestite de Tanti Roz / Sursă Neprecizată : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 101, Anul
ULTIMELE ZILE ALE LUI OSCAR POVESTITE DE TANTI ROZ de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341695_a_343024]
-
și regia: Chris Simion Scen ografia: Adina Mastalier Cu: Oana Pellea (Tanti Roz), Marius Manole (Oscar), Antoaneta Cojocaru (Peggy Blue), Cristina Cassian (Bacon) Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu Referință Bibliografică: Cronica de spectacol: Ultimele zile ale lui Oscar povestite de Tanti Roz / Sursă Neprecizată : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 101, Anul I, 11 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sursă Neprecizată : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ULTIMELE ZILE ALE LUI OSCAR POVESTITE DE TANTI ROZ de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341695_a_343024]
-
zi să găsesc un trifoi cu patru foi! Prindeam din zbor pufi de păpădie. Îi scuipam puțin să nu-i pierd, apoi îi băgam și pe aceștia tot în sân. Auzisem că și ei aduc noroc. Aveam o înțelegere cu tanti Corina, care a văzut cât de mult îmi place locul acela. Corina mi-a propus să am grijă de vacă. Mă recompensa cu o oală de lapte la două zile și cu una prinsă nesmântânită sâmbătă seara. Dumnica eram libera
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
vârstă): Îi sunt soție. DOMNUL: Ce mai contează!? Soră, soție sau menajeră, noi suntem opinia publică și nu permitem să fim ofensați! Clar? BĂIATUL ȘI FATA: Voi sunteți trecutul! BĂIATUL: Hei, babacule, vezi că ți s-a golit tabachera! FATA: Tanti Mița, ce fustiță sexi ți-ai tras! PREZENTATORUL: Vă rog domnilor, doamnelor și domnișoarelor, puțină decență! TOȚI: Ia’ și mai lasă-ne în pace, palavragiule! PRIMUL: Deci, ai trișat? AL DOILEA: Nu am făcut eu Turnul Babel! PRIMUL: Ia să
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341176_a_342505]
-
denigrat în satul lui?”. Moștenitorii casei dărâmate ar avea însă o înțelegere cu Marius Tucă, s-o cumpere și s-o recondiționeze după ce primii obțin titlul de proprietate, un proces în derulare. La doi pași de casa cu pricina stă tanti Ioana, despre care se spune că e cea mai apropiată rudă din sat a lui Brâncuși. O femeie blândă, care se urnește cu greu din pat și vine sprijinită în cârjă până la masa din curte. Pare că a povestit aceleași
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
spune: „Aici s-a născut Constantin, în grădina asta. Aici a fost casa. Așa se spune, că a ars. Casa asta e adusă din sat. Exact așa au fost toate casele, eu le știu. Primul ghid a fost tata meu”. Tanti Ioana, al cărui bunic era frate cu Brâncuși, avea cinci ani când sculptorul a vizitat ultima oară Hobița, în ’38. S-au adunat atunci frații și nepoții și-au făcut o masă mare în curtea Eufrosinei. „El n-a vrut
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
făcut nimic în viața voastră. Nu știu ce vrea el de la frații lui. Or avut și ei familii, de-abia s-or ținut și ei, ca la țară. Dacă te afirmi că ești cineva, fă tu, în locul în care te-ai născut”. Tanti Ioana îl acuză și nu-l acuză pe fratele bunicului ei. „Ai noștri nu l-au băgat în seamă. Atunci el, săracu’, a mers până unde-o gândit că acolo-i pentru el. Nu-l acuz, că poate n-o
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]
-
avântul neregulamentar către tramvaiul care avea s-o poarte până-n Rahova și a tras-o pe dreapta, ca s-o legitimeze blând și să-i aplice o amenda usturătoare. Ce să faci, n-ai ce să faci! Teoretic. Numai că tanti, refuzând să se legitimeze, a legitimat, în schimb, circul, deoarece poliția, conform procedurii legale, a trebuit să o încătușeze spre a o duce la secție. Ți-ai găsit! Tanti cetățean a început să se victimizeze, urlând aiurea-n tramvaiul pe
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
Ce să faci, n-ai ce să faci! Teoretic. Numai că tanti, refuzând să se legitimeze, a legitimat, în schimb, circul, deoarece poliția, conform procedurii legale, a trebuit să o încătușeze spre a o duce la secție. Ți-ai găsit! Tanti cetățean a început să se victimizeze, urlând aiurea-n tramvaiul pe care nu l-a prins ba „Criminalilor!”, ba „Dați-mi drumul, criminalilor care sunteți!”, ba „Ăsta nu e sistem de apărare!”, spre bucuria parcagiilor, a cerșetorilor și vânzătorilor de
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
șarpe de dragul spectacolului ieftin, stupid și inutil. Iar poliția nu făcea balet în jurul ei degeaba. Ceva, ceva trebuia să se fi întâmplat. Perfect adevărat. Se întâmpla că... România, nimic altceva. Și acum să analizăm problema. Reacția poliției a fost corectă. Tanti a trecut pe roșu, agenții au fost pe fază, au oprit-o și au aplicat procedurile corespunzătoare. Ați gândit astfel situația? Foarte bine. Reacția publicului, însă, a fost cam deplorabilă (restanță din prima). Mai ales în zona comentariilor sentimentalo-nătăflețe. Să
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
astfel situația? Foarte bine. Reacția publicului, însă, a fost cam deplorabilă (restanță din prima). Mai ales în zona comentariilor sentimentalo-nătăflețe. Să lămurim, nu e vorba aici de femeie sau bărbat, ci de un cetățean care a încălcat regulile de circulație. Tanti se grăbea să prindă tramvaiul. A prins-o, însă, poliția. Ghinion. De ce ne ofuscăm? Că au venit mulți polițiști? Păi, tanti nu stătea cuminte. Urla. Se zbătea. Pretindea că e abuzată. Concetățenii dânsei făcuseră roată în jurul ei și jubilau. Erau
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
să ajungeți la semafor ca să treceți de intersecție iar niște idioți, care se cred deștepți, vă depășesc pe linia continuă și opresc drept pe trecerea de pietoni, în fața semaforului, vă convine? Dacă poliția oprea un asemenea șofer și înăuntru era tanti cea isterică, presupunând că ea ar fi performat aceleași gesturi teatrale îndoielnice, pe gustul amatorilor de “Trăzniți în NATO”, ați fi fost la fel de impresionați? Sau ați fi considerat că poliția își face treaba? Ce e diferit acum? Am citit un
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
sorocul. E primăvară... echinocțiul; Berbecii în balanță Își caută norocul. A plesnit clipa-n fereastră Și mama s-a ușurat; Moașa asistând travaliul Cu un of! a răsuflat. Lumea a aflat de clipa Zilei de întâi april, Că de-acum tanti Torica A mai născut un copil. Clipele s-au adunat În săptămâni, luni și ani Într-o viață cu dureri Pe un drum cu bolovani. Astrele parcă s-au stins De atâtea vremuri tulburi; Lumina li s-a topit Și
CLIPA NEȘTIUTĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343962_a_345291]
-
își pregătea atunci ieșirea din lume”. (Autodialog I). Cât de subtil, de abia „tangibil”, este pomenită disparița, moartea, în final, generatoare de spaimă: „E îngrozitor să ai un trup în care nu mai încapi”. Uneori apare și unda de ironie: „Tanti Lida a murit tot într-o seară de toamnă. Fiul ei a găsit-o pe scaun, cu mâinile în aluat și capul puțin aplecat. Frământa cornulețe cu nucă...” ; sau: „- Doamna Borchin, am făcut necroloage pentru Scorobete, Șerban, Felicia Giurgiu, Profesorul
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
culoare închisă, la fel ca Agi, maică-sa, dar trăsăturile feței semănau mai mult cu ale tatălui ei, Bela Heyman, fratele mamei mele. Zâmbetul care-i împodobea buzele era leit zâmbetul mătușii ei (mama mea) căreia în „Jurnal” îi zice tanti Lili. Fizic era bine dezvoltată. Avea un corp proporționat, totuși, mai mult plinuță decât zveltă”. -------------oOo------------- (Eva Heyman fixând trepiedul cu aparatul de fotografiat montat deasupra în fața scenei și apoi depărtând picioarele trepiedului într-o poziție convenabilă) - Eva Heyman: Bună ziua
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
pereche de pantofi negri cu tocuri înalte... ca pentru o domnișoară ce sunt deja și două perechi de ciorapi transparenți. Până acum n-am avut decât șosete! De la bunica Luiza trei pijamale, o duzină de batiste colorate și dulciuri! De la tanti Lili, sora lui tăticu, un lănțișor de aur... (mângâindu-și lănțișorul de la gât) - De acest lănțișor voi atârna cheița cu care descui și încui caseta cu jurnalul meu secret de ziaristă... Nimeni nu știe că eu scriu un jurnal... Ce-
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
bogați... tata face parte din a doua categorie. Am fost cu mâncare la el. Încă de pe pod, am văzut cât amar de lume aștepta fără o vorbă în fața școlii... Foarte mulți băieți stăteau cuminți cu sufertașele în mâini în fața școlii. Tanti Friedlander mi-a explicat în timp ce stăteam la coadă că tăticul meu este un fel de amanet. Deci, tata, a devenit om - amanet! Adică un om care stă acolo până spune unde și-a ascuns bunurile de valoare și apoi este
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
lagăr. Ea lucrează aici, la Revier. adică la infirmerie. M-a luat cu ea aici și a început să mă trateze, m-a hrănit, m-a dosit cum a putut ea... Sper să nu mi se descopere boala asta contagioasă... Tanti Horvath m-a încredințat că mă voi vindeca în câteva zile cu tratamentul ei... (îngrijorată) - Azi, este numai l7 octombrie 1944... Dar nu mai e mult până la eliberarea noastră... Armata Roșie îi bate pe nemți și vine cu repeziciune spre
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
dar cine este stăpânul ăsta, femeie? Ia spune! Nu poți spune ceva despre el să înțelegem și noi cine este el? Hai, spune repede! - Stăpânu’ este el... Ăla care are casa asta, maică. Că ai lui sunt câinii, a lămurit tanti Anița situația, aducând zâmbete pe buzele celor de față, mai puțin pe ale magistratului care se bătea nervos cu palmele peste burta proeminentă, suduind în sinea sa. „Toanta asta e dusă cu pluta, domnule! Nu are discernământ, asta e. Se
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
și mai e și proastă, pe deasupra” concluziona înciudat privindu-și, a câta oară, ceasul. Comisarul Grosu s-a apropiat încet de femeie și i s-a adresat cu voce blândă, liniștitoare, după ce a cuprins-o cu brațul, ocrotitor, pe după umeri: - Tanti Anița, ți s-a spus pe drum cine suntem. Nu trebuie să-ți fie teamă de nimeni și de nimic... Nu vrem să-ți facem rău. Nu avem de ce. Te rugăm numai să ne lămurești în problema asta cu stăpânul
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
cine suntem. Nu trebuie să-ți fie teamă de nimeni și de nimic... Nu vrem să-ți facem rău. Nu avem de ce. Te rugăm numai să ne lămurești în problema asta cu stăpânul și după aceea rămâi cu Dumnezeu liniștită, tanti! - Da, așa e maică... Stăpânu’ mi-a dat bani să iau mâncare. El e la București, am auzit... - Da, este la București. Dar, dacă-l vezi acum pe uliță, îl recunoști, știi că este el și nu altul? Anița nu
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
comisarul Olaru, îndemnându-l să vină lângă el. În tăcerea deplină ce se lăsase, răgaz pentru magistrat să se alăture celor trei bărbați din proprie inițiativă, cu aceeași voce blândă, dar cu un plus de hotărâre, i-a vorbit Aniței: - Tanti Anița, uită-te, te rog, la mine și la cei care sunt cu mine... Cunoști pe cineva dintre noi? Ai mai văzut vreodată, până astăzi pe vreunul? Femeia a ridicat capul încet, puțin câte puțin. S-a șters cu colțul
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]