1,516 matches
-
negri, mistreți, maimuțe, căprioare, oi de munte, 25 de specii de reptile, un număr mare păsări, printre care rarul fazan Mikado). Pe drumul de Întoarcere În Hualien vizităm plaja Chi Hsing și Parcul de Sculpturi În Marmură. Magazine și numeroase tarabe expun statui, statuete și diverse obiecte din marmură de un mare rafinament, spre vânzare. Toate aceste produse demonstrează migala, priceperea și simțul artistic de care dau dovadă meșterii locali În realizarea unor adevărate opere de artă. Nu poți să le
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
reușim să Înregistrăm mai mult pe peliculă decât data trecută, din aceste comori de artă inestimabilă. Cu această ocazie mi-am amintit și de pățania mea, cu doi ani În urmă, când rămasă la ieșirea din Drumul Sacru lângă o tarabă cu ilustrate și albume, am observat cu stupefacție că autocarul nostru s-a Îndepărtat, fără ca nimeni să-și dea seama de lipsă, decât după mulți kilometri parcurși. Nu pot uita ochii blânzi și zâmbetul cald al modestei chinezoaice din parcare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de subzistență (trestie de zahăr, orez, palmieri de cocos, manioc, bananieri, taro și legume), creșterea bovinelor și caprinelor, pescuitul și vânătoarea. Tinerii au tendința de a se angaja pe plantații de trestie de zahăr sau În minerit. În piață pe tarabe poți vedea o mare varietate de pește: barracude, răpitoare lungi cu botul Îngust și ascuțit ca de știucă, cu dinții Încovoiați, scrumbii aurii (dorade), toni uriași cu spatele lat, pești tropicali, mai mărunți, viu colorați care trăiesc În preajma recifelor de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ascuțit ca de știucă, cu dinții Încovoiați, scrumbii aurii (dorade), toni uriași cu spatele lat, pești tropicali, mai mărunți, viu colorați care trăiesc În preajma recifelor de corali, crabi, creveți, moluște, gasteropode. Deși le pescuiesc fijienii, comerțul este realizat de indieni. Tarabe cu zarzavaturi și fructe sunt aranjate piramidal pe tarabe: ananași, ciorchini imenși de banane, mango cu gust plăcut, dulce-acrișor, papaia, ce seamănă cu pepenele galben, fructele arborelui de pâine (Artocarpus altilis) mari cât dovlecii, portocale, mere, ultimele importate, etc. Dintre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dorade), toni uriași cu spatele lat, pești tropicali, mai mărunți, viu colorați care trăiesc În preajma recifelor de corali, crabi, creveți, moluște, gasteropode. Deși le pescuiesc fijienii, comerțul este realizat de indieni. Tarabe cu zarzavaturi și fructe sunt aranjate piramidal pe tarabe: ananași, ciorchini imenși de banane, mango cu gust plăcut, dulce-acrișor, papaia, ce seamănă cu pepenele galben, fructele arborelui de pâine (Artocarpus altilis) mari cât dovlecii, portocale, mere, ultimele importate, etc. Dintre legume, unele au fost aduse de europeni: cartofii, varza
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
câțiva ani se Înhumează definitiv. Satul Banga-An mediatizat puternic și Înscris pe rutele turistice, face parte din Patrimoniul Universal UNESCO. Suntem atrași de mormanele de produse vegetale și animaliere din piața, plasată În centrul satului, unde se vând direct pe tarabe de lemn: legume, zarzavaturi, pește, fructe, flori, obiecte de artizanat etc. Totul se negociază la prețuri rezonabile, mult mai scăzute decât la oraș. Ne Încărcăm pungile cu fructe exotice, parfumate, pârguite (papaya, mandarine, clementine, banane, ananas) pe care le devorăm
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unde să putem servi un suc de ananas cu cubulețe de gheață sau lapte de cocos cu Înghețată de fructe sau ciocolată... Ne mulțumim pentru moment să sorbim conținutul unei nuci de cocos proaspete, luată direct dintr-o grămadă de pe tarabă, al cărei capac se taie În fața noastră de mâinile destoinice ale unei femei cu fața oacheșă numai zâmbet, purtând o bluză deschisă de sub care se văd sânii pietroși și o fustă Înflorată, lipită pe șoldurile planturoase, rubensiene. Această licoare naturală
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sacru, pe care religia „oficială” nu le poate satisface, deoarece religia populară datorează mai mult oamenilor și mai puțin cărților (Isambert, 1982 : 12). Imaginea pelerinajului ca scenă publică apare acum în toată splendoarea sa. Toate împrejurimile Catedralei sunt împânzite de tarabe mai mari sau mai mici care vând obiecte religioase. Iat-o de pildă pe cea a ștefaniei Stoica, artistă. Își prezintă ea însăși CD-urile conținând un fel de doine-balade lente. Pe măsuța de lemn din fața sa stă scris „Muzică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Occident. Candele fumegă abundent, umplând aerul cu miresme orientale. În imensa lor majoritate, obiectele vândute sunt fabricate în China, inclusiv straiele preoțești. Icoanele mai provin și din Rusia, via Chișinău. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să mai afli pe tarabe obiecte care până la jumătatea anilor 1990 făceau parte din artizanatul mănăstiresc : cruciulițe și crucifixe sculptate, ouă încondeiate, icoane pictate manual, ștergare etc. Tot la tarabe se pot cumpăra o mulțime de publicații religioase. Editate în marea lor majoritate extrem de precar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și din Rusia, via Chișinău. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să mai afli pe tarabe obiecte care până la jumătatea anilor 1990 făceau parte din artizanatul mănăstiresc : cruciulițe și crucifixe sculptate, ouă încondeiate, icoane pictate manual, ștergare etc. Tot la tarabe se pot cumpăra o mulțime de publicații religioase. Editate în marea lor majoritate extrem de precar (fotocopiate xerox și legate artizanal) de către persoane particulare sau de mănăstiri, sunt greu de găsit în altă parte, din cauza distribuției lor inexistente. Foi volante, broșuri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cele ale actorului, conferențiarului, predicatorului ad-hoc Dan Puric. În multe cazuri, am putut observa cum cele două cărți ale sale, „Cine suntem ?” și „Omul Frumos”, se găseau expuse între alte scrieri cu subiecte ezoterice sau eco-naturiste. În fața unei astfel de tarabe cu obiecte religioase, izbutesc să discut cu un jandarm aflat la sfârșitul serviciului. A fost de strajă în punctul cel mai nevralgic, chiar lângă raclă. Dialogul se leagă ușor, atunci când constatăm că aveam același scop : căutăm icoane „românești” (adică pictate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le am cu religia”. După ce încrederea s-a așternut între noi, îmi propune discret să mă bage în față, atunci când va fi iarăși de serviciu. Refuz încurcat, iar el nu înțelege de ce nu doresc să profit de bunăvoința sa. Printre tarabe, se plimbă un tânăr de circa 30 de ani, îmbrăcat în trening, cu șosete negre în papuci de plastic. Poartă cu el o listă de semnături. Este vorba de un candidat independent la cea mai înaltă demnitate a statului, cea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care distribuie colivă în pahare de plastic spune că are „prieteni preoți care sunt chiar acum de serviciu la raclă. Nici ei nu mai rezistă, săracii, sunt epuizați după atâtea zile de lucru cu mulțimea”. Remarc în treacăt faptul că tarabele improvizate se întind de-a lungul rândului până la doar câțiva metri de raclă. Integrat în rând, mă apropii de punctul zero al așteptării, al rândului, al ordinii stabilite în acea seară acolo. Racla Sfintei Parascheva este depusă pe un fel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
București unul foarte dificil. Evenimentul în sine este unul foarte „teatral” și ține de amplasarea raclei, rândul ce urcă maiestuos pe Deal, luminile, muzica religioasă din difuzoare etc. Dar rândul, așteptarea în sine sunt dificile, epuizante. Comerțul cu obiecte religioase. Tarabele care vând mărfuri cu conținut religios sunt distanțate spațial de perimetrul unde se găsește rândul de așteptare, spre zona „fântânilor” din Piața Unirii. Sunt supravegheate constant de jandarmi și poliție, spațiul viu al comerțului nu comunică de fapt cu cel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În fine, ultima imagine a acestui pelerinaj. Un călugăr înalt, ciolănos, cu o barbă albă-fuior, care îl îmbătrânește pe nedrept, stă așezat pe iarbă, pe lângă gura de metrou din zona Dimitrie Cantemir - Pasajul Unirii. L-am văzut și în spatele unei tarabe, aparține unei mănăstiri din județul Râmnicu-Vâlcea. Este înconjurat de un grup de tineri și tinere, cam 15 persoane, majoritatea studenți. „Noua Generație Orto doxă”, aș putea spune ușor ironic. Fetele poartă rochii lungi tricotate manual, acoperind glezna, și basmale, băieții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile, de toate mărcile, stările și culorile au luat acum locul vechilor atelaje. Toți șoferii caută disperați un loc de parcare pe lângă intrarea mănăstirii, deja blocată de prezența multor tarabe ce vând obiecte cu conținut religios, încercând să evite „capcana” formată de amestecul de pământ și apă, adevărată mocirlă, de pe cealaltă parte a drumului, în pădurea din apropiere. Mai multe mașini sunt deja împotmolite, se chinuie să se detașeze de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și foarte lent în a deschide cu adevărat bariera de la intrare în afara zilelor de hram) se activează spontan la orice mic gest al șoferilor, alergând sprinten cu un teanc de pachete de bancnote de un leu în mâna stângă. Pe lângă tarabele cu obiecte religioase se pot observa și alți vânzători, rromi în marea lor majoritate, care propun trecătorilor nuga, halviță sau covrigi. Flori de sezon, zambile, lalele, chiar și ultimii ghiocei de pădure, doar batem la poarta primăverii. Printre cărțile vândute
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi făcut o meserie din a vinde obiecte religioase sau în legătură cu practica religioasă ortodoxă curentă, bat marile pelerinaje și sărbători de-a lungul întregului an liturgic. Mi se par a fi mobilitatea întruchipată : dorm în propriile mașini, ridică și strâng tarabele improvizate foarte rapid, confecționate din materiale foarte ușoare, volatile ca și propria lor existență. Multe microbuze de tip VW Transporter, foarte uzate. Standurile mănăstirilor nu sunt în picioare și nici nu se văd monahi prin zonă care ar avea intenția
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
discuția noastră. Am mai observat că, atunci când ei cumpără obiecte religioase de la un călugăr sau călugăriță, întreabă aproape automat „de la ce mănăstire sunteți”, un fel de legitimare indirectă a calității și a sacrului „rezidual” al obiectelor cumpărate de acolo. În spatele tarabelor, s-a format o adevărată tabără de rulote, autoturisme, microbuze, majoritatea second- hand din Germania, una păstrează încă pe caroserie imagini cu coșuri pline de flori și fructe paradiziace. Alta a aparținut unui atelier mobil de lăcătușerie, „Hans Zimmermann”, nume
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar vardistul cu țignal la gât a devenit jandarm în ținută de intervenție, cu șnurul negru, discret, al sistemului de radiocomunicație în jurul urechii. Alte observații rapide, la cald : nu se vând scaune pliante (timp de așteptare rezonabil ?), iar comerțul la tarabă nu este permis pe Deal. Mulți, extrem de mulți cerșetori prezenți. „Aici este loc pentru toată lumea, mămică, în curtea lui Dumnezeu”, spune o femeie ruptă de mijloc, pe care aveam să o revăd apoi și la Curtea de Argeș, în decembrie. Se utilizează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
legitimare”. Este ora nouă dimineața, mă aflu în zona-tampon a pelerinajului, delimitată de gura de metrou a stației Piața Unirii, trecerea de pietoni spre bulevardul Victoria Socialismului și parc. Agitația și aglomerația sunt maxime, spațiul fiind suprasolicitat de vânzătorii de la tarabe, care au tendința de a „comprima” traficul pietonal, în vederea obținerii unui vad comercial mai bun. Fotografiez de jos, cu aparatul ținut în dreptul abdomenului, un cântăreț cu flașnetă, îmbrăcat ca Charlie Chaplin, care de obicei își face veacul în zona turistică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propun să încep ziua prin a explora spațiul din zona așa-zisă a „fântânilor”, din Piața Unirii, unde se găsește concentrat grosul comerțului cu obiecte religioase. Ceea ce îmi atrage atenția încă din primul moment este numărul mult mai redus de tarabe, puncte de lucru, magazine - mi-e greu să găsesc un nume exact pentru acest tip de comerț - raportat la evenimentul similar de la Iași. Mă întâlnesc și cu prietenul meu bărbos de la Editura Bunavestire din Bacău, care-mi spune că „aici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unuia dintre candidați, plasat pe un stâlp chiar deasupra unei grămezi de gunoi abandonat de pelerini. Cei mai activi și căutați par a fi vânzătorii de ceai, cafea, ness-café, covrigi, turtă dulce, produse ce răspund nevoilor imediate ale pelerinilor. Folosesc tarabe improvizate, două lemne și o bucată de placaj, seamănă mult cu comercianții pe care-i întâlneam în Piața Obor, în anii 1990, înainte de așa-zisa „modernizare” a acesteia, de fapt distrugerea, apoi privatizarea și anularea caracterului său de piață tradițională
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acolo în trecut. Un calendar de perete de mari dimensiuni (de fapt fotografia arhicunoscută a Părintelui Arsenie Boca tânăr, cu privirea sa magnetică, îngrijorată și clarvăzătoare în același timp), pe care scrie „Calendar Arsenie Boca 2011”, este expus chiar în fața tarabei, fluturându-și filele în vântul subțire și rece de toamnă-iarnă. Pelerinii sunt bucureșteni în marea lor majoritate, oameni care au ieșit „la pelerinaj” așa cum ar fi mers la o plimbare în Cișmigiu. Familiile se mobilizează prin telefon : „Haideți, măi mamă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
luptă să supraviețuiască într-o zonă în care toate industriile construite în vremea comunismului au sucombat, așa cum moarte sunt și tradițiile rurale ale zonei. Zona în care se desfășoară pelerinajul, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeș, este plină de tarabe și comercianți ce vând obiecte cioplite în lemn, cozi de unelte, chimire, legume, fructe, lână, tricotaje manuale, ceea ce-i dă un mic aer de târg de iarnă, reminiscență a zonei de schimb deal-munte-câmpie. Spre deosebire de Iași, nemaivorbind de București, aici micii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]