27,041 matches
-
simplă nebunie. Pe cei doi nu-i despart doar oceane, continente și cele zece sau douăsprezece ore diferență de fus orar. Îi desparte de fapt teama de necunoscutul viitorului, de incertitudinea iubirii în timp. Femeia e cea la care această teamă apare explicit, în vreme ce la bărbat necunoscutul e reprimat cu o încredere aproape ridicolă în moment, în iubire, în ceea ce-i așteaptă împreună. Conversația e hilară total, mai ales cînd legătura telefonică e bruiată de diverse alte voci - cineva care fredonează
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
ar fi interesantă". Și cînd te gîndești cîtă cerneală a curs la noi exclusiv pe terenul specificului național al metafizicii românești (scriind o carte, în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
doamnei sale. Cît despre mine, după mai bine de trei ore, cînd am ieșit în stradă, m-am oprit după cîțiva pași. Mi-a trecut prin cap să mă întorc, să verific unde fusesem. N-am făcut-o, numai din teamă să nu descopăr că, la acea adresă, nu stă nimeni. (D.P.) GELLU NAUM: ...Dar iarăși mă întorc înapoi și-ți spun altceva, și-o să te zăpăcesc... DORA PAVEL: Nu-i nimic, nu-i nimic! Da, dar pentru dumneata o să fie
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
și, apoi, în lumea întreagă. Cartea se compune din succinte eseuri pe aceeași temă (mai precis variațiuni pe aceeași temă), care se succed prin întreruperi, semnalate pe pagină, cu spații albe. Unitatea ei structurală, pe aceeași idee-pivot, o dă reluarea temei din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele sale cărți nu se asemănau, în dispunerea materiei, de celelalte care îi vor cuceri extraordinara celebritate. Repet, numai Lacrimi și sfinți vestește modalitatea scriiturii vestitelor sale cărți
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
lumi întregi și din lașitatea unui bărbat." Ideea dumnezeirii îndoielnice îl tortura. De aceea, tocmai, observa: "Ajungi la un moment dat în viață cînd toate le pui în legătură cu Dumnezeu. Restul este prea puțin. Se întîmplă însă uneori să te apuce teama că Dumnezeu ar putea să nu mai fie actual și atunci ți se pare toată raportarea la el fără nici un folos. Provizoratul principiului ultim - absurd ca idee, dar prezent în conștiință - te umple de o neliniște ciudată. Să fie Dumnezeu
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Dusan Kovacevic (traducere de Octavia Nedelcu) și aș spune că este o continuare a investigațiilor regizorului pe două planuri: unul - al autorului, nu de mult Goga punînd în scenă o altă piesă, Tărîmul celălalt, la Galați; al doilea - al unei teme axate pe o anumită perioadă politică și istorică a țărilor fost-comuniste, demers pornit cu Portret de criminal, în stagiunea trecută, la Brașov. Lumea lui Kovacevic colcăie de tare, de obsesii ridicole, de miza mică a unei societăți închise, captivă a
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
cu moartea se ascund în textura acestor poeme care par scrise extrem de "ușor", fără retușuri. Dacă ținem să descoperim undeva vîrsta autoarei, ea se ascunde în asemenea atitudini, ca și într-un deficit de subiectivitate care, chiar dacă vine dintr-o teamă de gafe, e suficient de constant spre a putea fi creditat cu intenționalitate artistică. Zvera Ion nu este o "promisiune" - în sensul că următorul ei volum nu va mai semăna, e de crezut, cu acesta. Este o voce prezentă, originală
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
tot ce au publicat M. Sadoveanu sau T. Arghezi? Pentru a ne conforma cerinței ideale a interlocutorului nostru "de-a face aprecieri globale' exclusiv atunci cînd am parcurs absolut tot ce a scris autorul pe care-l comentăm, ni-e teamă că și în ce-l privește s-ar cuveni a-i aștepta ultima filă scrisă înaintea decesului pînă a îndrăzni să-l abordăm cu pana critică. Să ne ierte dl Alexandru George, dar nu e aci o nouă obstrucționare a
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
estetic și cultural". Trebuie să spun însă că cele mai slabe texte din acest volum mi s-au părut tocmai acelea pe care poeta pare să le aprecieze cel mai mult, acelea în care poezia devine personaj. Cu toată tradiția temei în spate, tradiție de care Simona Tache e cu siguranță conștientă și pe care o și exploatează pe alocuri, cu tot umorul de bună calitate, poeziile cu poezia au ceva desuet, enervant, bătrînicios, sînt făcute parcă spre deliciul unei sensibilități
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
Că Stelian Duțu, fost PD, fost PNL, actualmente PUR, se comportă ca un satrap local analfabet, asta o știam mai demult. Că prefectul, aflat în teleconferință, nu s-a deranjat să dreagă busuiocul stricat de colegul de coaliție, probabil de teamă că Adrian Năstase îi va simți lipsa pe ecran, asta o presupunem acum. În orice caz, atitudinea aculturală a Constanței, prin reprezentanții săi aleși, i-a amuțit și pe Tavitian și pe saxofonistul Vapirov, cum ne-a amuțit și pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
mă surprinde în textul neo-memorandiștilor e amatorismul și imprecizia formulărilor. Nu se înțelege prea clar ce vor, de fapt. O fi o simplă carență stilistică (ceea ce m-ar mira, având în vedere talentul literar indiscutabil al câtorva dintre ei) sau teama de-a duce demersul până la ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și administrative asupra cărora aceștia deciseseră, pe hârtie, încă în urmă cu vreo
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
fleurs du mal". În aceste cîteva versuri Baudelaire reușește să zugrăvească mai bine decît toate dicționarele medicale acea stare uneori difuză, alteori acută, caracterizată printr-o neliniște nelămurită (putînd uneori să ajungă pînă la panică) ce pare a izvorî din teama față de un pericol iminent. Firește, cel mai mare pericol care ne amenință pe noi toți încă de la naștere rămîne fîlfîitul aripei negre a morții. Ceea ce explică de ce - mai ales de la Kirkegaard și filozofii existențialiști încoace - angoasa a căpătat o accentuată
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
ușurare: "Ceea ce este liniștitor, este de a fi ajuns undeva, fie și la capătul disperării." Cioran este poate între scriitorii secolului cel care a intuit în modul cel mai limpede dimensiunea angoasei ca boală a sufletului izvorîtă mai degrabă din teama de viață decît din spaima morții. Acumulînd într-una mistere găunoase și monopolizînd nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă; de fapt ea este marele ,,Necunoscut", scrie el în ,,Manual de descompunere" și adaugă: ,,Universul nu este decît un subprodus al
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
se jucau peștișorii argintii. Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, din care picară peste ea câțiva stropi reci ca gheața, făcând-o să strige de plăcere și de frică. Niciodată nu mai sburase atât de departe. Dacă înfruntase, fără teamă, și o ploicică... Într-o holdă de grâu alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă un pârâiaș, văzu un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Nimic n-ar fi fost mai simplu, înainte, să-și găsească editor. Acum, din nefericire, nu găsea. Bunul său coleg și prieten N. Bagdasar, directorul Editurii Casa Școalelor îl implora ca nu cumva să-i lase manuscrisul pentru că îi era teamă să riște publicarea. Mai ales că lui Vianu i se refuza, încă din 1939, titularizarea ca profesor continuînd să rămînă (din 1927) conferențiar. Nici Petrovici nu considera că Arta prozatorilor poate să apară la Editura Casa Școalelor. Și, atunci, pentru
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
să profite de vîntul în pupă primit de dincolo de Atlantic. Mesajul anti-euforie al premierului a lăsat presei române o impresie excelentă. În cor, condeierii s-au grăbit să exclame: "Ce om înțelept!" Dar nu înțelepciunea vorbea în domnul Năstase, ci teama. Spaima că nu va putea îndeplini ceea ce și-a asumat. În fond, la Washington d-lui Năstase nu i s-a dat nimic, în schimb i s-a cerut totul. "Cartea albă" despre care s-a vorbit înseamnă, în realitate
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
acceptării împrumuturilor), emfatizarea influenței populare asupra limbii scriitorilor (împinsă pînă la identificare). Se poate totuși trasa și o istorie a vocilor care afirmă mai cu seamă ruptura: una dintre cele mai clare, se știe, era a lui Russo ("Mi-e teamă că în ziua de pe urmă, cînd trîmbița cerească ne va chema la giudecata cea mare, nu ne vom putea înțelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros decît un ideal la putere". Camus, intelectual angajat ca și Koestler și Sartre, dar spre deosebire de ultimul refuzînd orice idei preconcepute, a fost un martor și observator pasionat al vremii sale, urmărit de teama de a nu se lasă orbit de o rațiune care l-ar rupe de suferințele lumii. Ca și Dostoievski înaintea lui, pe care unii l-au caracterizat drept socialist iar alții drept conservator din cauza atașamentului față de țar, dar pe care
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
la dl Adrian Marino, alte dăți difuză, transpusă într-o mentalitate ce se vădește mai mult în reacțiile sale piezișe decît în formule ale conștientizării, ce și-ar asuma un risc polemic. Pe de o parte, această ,,ostilitate implacabilă", această ,,teamă față de artă și literatură", pe care le înregistrează și Virgil Nemoianu ( Iubirea și ura față de formalismul estetic: cîteva argumente, în Steaua, nr. 3/2001), răsfrîng, în epoca noastră, atitudinea regimurilor totalitare, care țintesc a-și supune creația, a o înhăma
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
arta fiind și ea, în felul său, o transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care include, așa cum democrațiile generează propria lor negație politică, și virtualitățile autocontestării sale, sub chipul unor ,,anti": ,,este deja evident că aversiunea și teama față de formalismul estetic derivă (...) din aversiunea și teama de complexitate. Marele inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa complexitate, care include, așa cum democrațiile generează propria lor negație politică, și virtualitățile autocontestării sale, sub chipul unor ,,anti": ,,este deja evident că aversiunea și teama față de formalismul estetic derivă (...) din aversiunea și teama de complexitate. Marele inamic al celor care persecută formalismul estetic este antireducționismul (...). Prin natura sa, scriitura estetică încorporează complexitate și multiplicitate, "supradeterminare", multidimensionalitate, o dialectică a armoniei și a contradictoriului, coexistența aversiunii față de frumusețe și a plăcerii, derivate din idealul
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
a ținut aproape în toți acei ani un discurs echivoc, din care accentele naționaliste n-au lipsit. în ce-l privește pe Mareșal, el avea în ochii guvernanților din prima jumătate a deceniului zece avantajul de a fi mort: în teama maladivă de o eventuală restaurație monarhică, Regele Mihai avea, în schimb, dezavantajul de a fi viu. Abia schimbarea recentă de atitudine a domnului Iliescu față de Rege a permis reconsiderarea poziției față de Mareșal. Declarația premierului are, firește, originalitatea ei așa-zicînd personală
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
XIX-lea sînt subiectul primului volum, iar cel de-al doilea volum se ocupă de secolul al XX-lea, pînă la începutul anilor '80. Introducerea îi oferă însă cititorului, sub forma unui rezumat, o schiță a istoriei epocilor anterioare. O teamă constantă față de tot ceea ce înseamnă controversă istorică îi este caracteristică studiului; autoarea se mulțumește să afirme că un anume eveniment e controversat, dar evită să intre în detalii și, deseori, chiar să menționeze natura controversei. Originea etnică a românilor i
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
împotriva... povestirii, aprobînd mirarea d-lui Sorin Antohi că "la noi s-au făcut povestiri după o carte a lui Hegel", că filonul dezamăgitor al culturii noastre ar fi setea de-a spune "povești și poezii", deși tare ni-e teamă că "biografia ideii de literatură" nu e decît o "poveste", o halima sui generis!), dl Marino nu trage decît consecințele raționalismului d-sale de tip iluminist, liniar și uscat, ale inaptitudinii d-sale de-a percepe transcendența. Dezgustul d-sale
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
240 pag., 95.000 lei În derivă în ultimii doi ani au apărut multe cărți dedicate exilului românesc, fie că e vorba despre memorii, jurnale, Istorii ale..., scrisori ori dicționare, după ce în 1997-1998 revista Secolul 20 dedicase un număr acestei teme. Subiectul e dintre cele mai interesante, cu atît mai mult cu cît el n-a putut fi abordat timp de 50 de ani. în acest timp, diaspora a fost înzestrată cu toate calitățile posibile, transformată în ultimă șansă de salvare
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]