KorAP: Find »[drukola/base=teanc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...70 >

1,731 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

mare ajutor. Rosemount fusese dintotdeauna un fel de creuzet cultural, lucru care se reflecta din plin În lista lui Watson: Edinburgh, Glasgow, Aberdeen Inverness, Newcastle... Era chiar cineva din Insulele Man. Asta da chestie exotică. Oftând, Își trase În față teancul cu declarații, ale celor pe care Îi marcase ca fiind destul de aproape de numărul 17 pentru a Împărți un tomberon. Citi datele pe care i le dăduse Watson și apoi declarația corespunzătoare, Încercând să-și facă o imagine despre oameni din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
nu Îi fu de prea mare ajutor, la fel și cea de după ea, dar Logan nu se grăbea. Dacă ucigașul era pe aceste liste, nu sărea singur În sus să-i spună. Într-un final, Logan puse ultima declarație deasupra teancului și se Întinse, simțind cum spinarea Îi trosnește. Un căscat amenință să Îi rupă capul În două, dar nu și-l Înăbuși; fu urmat de un râgâit scurt, aproape insesizabil. Era șapte fără un sfert și Logan se luptase cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
poți dovedi chestia asta, nu? Un rânjet obraznic prinse viață pe fața lui Darren. Evident că pot. Poftim.... Înșfăcă telefonul de pe măsuța de cafea și i-l Întinse lui Logan, Înainte să scoată un exemplar din Paginii Aurii de sub un teanc de reviste Hello!. — Garajul Broastane, spuse el, deschizând cartea groasă și galbenă și răsfoind-o nervos. Sună-i. Hai, vorbește cu Ewan. E șeful meu. Întreabă-l unde am fost. Haide. Luând telefonul și cartea, lui Logan Îi trecu prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și Eric - fără prea multă căldură În glas. Putem discuta ceva la mine În birou, te rog? Uimit, Logan Îl urmă În spatele oglinzii duble. Zona administrativă era un amestec de fișete, calculatoare și cutii cu tot felul de chestii, făcute teanc lângă pereți, față În față o masă lungă din plastic, acoperită cu tăvițe de corespondență și teancuri de hârtie. Logan simți că urma să se Întâmple ceva neplăcut. — Care-i treaba, Eric? Întrebă, așezându-se pe un colț de birou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Uimit, Logan Îl urmă În spatele oglinzii duble. Zona administrativă era un amestec de fișete, calculatoare și cutii cu tot felul de chestii, făcute teanc lângă pereți, față În față o masă lungă din plastic, acoperită cu tăvițe de corespondență și teancuri de hârtie. Logan simți că urma să se Întâmple ceva neplăcut. — Care-i treaba, Eric? Întrebă, așezându-se pe un colț de birou: exact ca inspectorul Insch. — Duncan Nicholson, zise sergentul de serviciu, Încrucișându-și brațele. Asta e chestia. Logan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
el, Logan se lăsă pe scaunul din spatele biroului și se zgâi la harta prinsă de perete, fără să vadă străzile și râurile. Duncan Nicholson. Uitase complet că-l lăsase să stea În celulă și să transpire. Își sprijini fruntea de teancul de declarații. — Tâmpit, zise el În teancul de hârtii, tâmpit, tâmpit, tâmpit... Cineva ciocăni la ușă și el sări În sus. Declarația din vârful teancului zbură pe podea. Se aplecă să o ridice când ușa se deschise și Înăuntru se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
biroului și se zgâi la harta prinsă de perete, fără să vadă străzile și râurile. Duncan Nicholson. Uitase complet că-l lăsase să stea În celulă și să transpire. Își sprijini fruntea de teancul de declarații. — Tâmpit, zise el În teancul de hârtii, tâmpit, tâmpit, tâmpit... Cineva ciocăni la ușă și el sări În sus. Declarația din vârful teancului zbură pe podea. Se aplecă să o ridice când ușa se deschise și Înăuntru se strecură agenta Watson. — ' Neața, domnule, zise ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
complet că-l lăsase să stea În celulă și să transpire. Își sprijini fruntea de teancul de declarații. — Tâmpit, zise el În teancul de hârtii, tâmpit, tâmpit, tâmpit... Cineva ciocăni la ușă și el sări În sus. Declarația din vârful teancului zbură pe podea. Se aplecă să o ridice când ușa se deschise și Înăuntru se strecură agenta Watson. — ' Neața, domnule, zise ea, apoi observându-i expresia continuă: sunteți OK? Logan se forță să zâmbească și se așeză la loc. — Niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
din ce În ce mai puternic. Mai bine ar fi fost treacă peste partea aceea neplăcută și să termine odată. Era un ger cumplit afară și, imediat ce Logan opri farurile mașinii, se făcu Întuneric. Sări Înapoi În mașină și scoase o lanternă de sub un teanc de afișe cu fața lui Peter Lumley pe ele. Dă Doamne să fie el. Să nu fie un alt amărât mic. Nu Încă unul. Lanterna lumina Întunericul exact cât să vadă Logan pe unde calcă. Zăpada se făcuse morman, astupând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
gură. Jumătate dintre carcase dispăruseră, iar podeaua de beton era alunecoasă din pricina masei vâscoase și a fluidelor corporale. Doctorul Wilson, Îmbrăcat regulamentar În salopeta de hârtie albă, era aplecat În fața mormanului de cadavre, cu trusa medicală deschisă așezată pe un teanc de saci de gunoi, ca să nu stea În mizerie. Logan Își trase pe el o salopetă. — ’Nă seara, doctore, spuse el, pășind cu grijă. Doctorul de serviciu se Întoarse. O mască albă Îi ascundea partea de jos a feței. — Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
drept. Asemănarea de familie era izbitoare. Bernard Duncan Philips și mama sa În vremuri mai bune. Înainte să se apuce el să adune lucruri moarte. Înainte să fie cadavrul unei fetițe În adăpostul numărul doi. Bucătăria era Înghesuită și Întunecată. Teancuri de cutii de carton mărgineau Încăperea, iar umezeala permanentă le Înmuiase la colțuri. Mucegaiul acoperise pereții, conferind locului un miros al dezolării. Iar În mijlocul camerei se găsea o masă de bucătărie jegoasă, cu scaune cu Înfățișare Înșelătoare. Bernard Duncan Philips

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și la cel mai apropiat chioșc de ziare. Era un magazin mic, genul acela care Încerca orice o dată. Pereții erau ticsiți de rafturi: cărți, vase, tigăi, becuri, cutii cu fasole boabe... Logan găsi ceea ce căuta pe podeaua de lângă tejghea - un teanc gros de ziare proaspete, Încă Învelite În plastic protector pentru ca zăpada să nu Înmoaie hârtia. Proprietarul, un tip masiv cu trei degete lipsă la mâna stângă, o barbă căruntă și un dinte de aur, mormăi un bună dimineața În timp ce desfăcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
protector pentru ca zăpada să nu Înmoaie hârtia. Proprietarul, un tip masiv cu trei degete lipsă la mâna stângă, o barbă căruntă și un dinte de aur, mormăi un bună dimineața În timp ce desfăcea plasticul. — Isuse, zise el, luând un ziar din teanc și ținându-l astfel Încât Logan să poată vedea prima pagină. L-au avut pe ticălos și i-au dat drumul! Îți vine să crezi așa ceva? Erau patru fotografii, trântite hodoronc-tronc pe mijlocul paginii: David Reid, Peter Lumley, inspectorul Insch și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Mie-mi zici. Găsiră echipa de căutare În adăpostul numărul trei. Purtau aceleași costume albastre de protecție, cu mâinile În maldărul de cadavre putrezite. Unul câte unul, ridicau cadavrele, le puneau pe o masă pentru examinare și apoi le făceau teanc În containere pentru debarasare. — De ce ăsta? Întrebă Miller. Cum de nu-l golesc pe celălalt, unde era fata? — Philips ținea adăposturile numerotate În ordine. Logan Îi arătă prin ușa deschisă. — De la unu la cinci. Șase e ferma. Probabil că planul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
copil, atunci cum de-l căutați așa? De ce examinați toate chestiile, una câte una? De ce nu răscoliți mizeria până-l găsiți? — Pentru că e posibil să nu-l căutăm pe tot. Încă mai lipsește o bucățică din David Reid. Miller privi teancul de mortăciuni și pe polițiștii și polițistele care umblau cu mâinile prin grămadă. — Isuse, Îi căutați puța? Aici? Să mă ia naiba, voi, nenorociților, meritați o medalie. Sau o examinare la cap. Un alt iepure fu pus pe masă, examinat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-o pe cadavru. Ce era? Unde e? — Folie de aluminiu. Era doar o bucățică de folie. De aluminiu. Insch se uită Încruntat la el. — Vreau numele tuturor amărâților pe care i-ai jefuit. Vreau prada. Pe toată! Se uită la teancul de fotografii În plicul lor de plastic transparent. Și vreau și numele agenților de paruri pentru care faci poze. Și dacă cineva din pozele-astea a avut de suferit, și nu-mi pasă dacă doar a căzut de pe bicicletă, te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
niște bere, iar apoi să se așeze În fața focului În apartament. Carte, vin și ritual de ceai. Numai că tot se trezi În deprimantul hol din față al sediului Poliției, picurând zăpadă topită pe linoleum. Ca de obicei, era un teanc de mesaje de la tatăl vitreg al lui Peter Lumley . Logan făcea tot ce-i stătea În putere să nu se gândească la ei. Era duminică: nici măcar nu trebuia să fie acolo. Și nu putea să mai facă față altui telefon

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
gros, de piele maro, și trase afară o mână de bani. Primul care vine la mine cu un nume, Îi ia. Trânti banii pe masă. Urmă un moment de tăcere. Logan Își scoase propriul portofel și-și adăugă banii la teancul inspectorului. Și cu asta se porni avalanșa: cei În uniforme, detectivii, sergenții, Își goliră cu toții buzunarele și-și puseră banii la bătaie. Până să termine, o sumă frumușică se adunase pe birou. Nu era uriașă, precum recompensele, dar era din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
imediat ce se aflase că Hoitarul fusese eliberat. Ciudat cât de mulți oameni Își aminteau să-i fi văzut căruciorul pe unde dispăruseră copilașii. În cele din urmă, ședința de dimineață se liniști și se Împrăștiară cu toții, privind cu jind la teancul de bani de pe birou În drum spre ieșire, cu fețele la fel de Întunecate ca vremea de afară, până rămaseră doar Napier, Logan și inspectorul Insch. Inspectorul mătură banii de pe masă și-i puse Într-un plic maro mare. Scrise „BANI ÎNSÂNGERAȚI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
la groapa comunală laolaltă cu tot gunoiul. Criminaliștii scotociseră tot tomberonul și nu descoperiseră nimic, În afara faptului că o persoană din clădire era adepta pornografiei cu obiecte din piele drept fetișuri. Câte clădiri facem? Întrebă Watson, balansând pe volan un teanc de declarații. — Începem treaba de la mijloc și apoi continuăm. Câte trei clădiri de fiecare parte: adică șapte clădiri cu totul. Șase apartamente În fiecare... — Patruzeci și două de apartamente? Doamne, o să ne ia o veșnicie! — Și mai sunt și cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
face cu un rebel. Din nou Înăuntru, Watson bubuia la ușa apartamentului cu probleme. Hai, știm că ești acolo. Te-am văzut! Logan se rezemă de balustradă și o privi cum bate la ușa vopsită În negru. Adusese cu el teancul de declarații și le răsfoia, căutând-o pe cea care se potrivea cu adresa. Etajul unu În dreapta, numărul șaptesprezece... Un oarecare domn Cameron Anderson. Care venea din Edinburgh și făcea roboți industriali. Agenta Watson Își strivi din nou degetul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
camera unde se petrecuse crima, dar că erau pe toate coridoarele principale, la Urgențe și la toate ieșirile. Aveau și unele dintre saloane, dar erau „probleme“ cu filmarea bolnavilor care primeau Îngrijiri medicale. Dreptul la intimitate și altele. Era un teanc de casete din seara precedentă. Echipa de cercetare le văzuse deja, dar dacă Logan voia să se mai uite o dată, era În regulă din partea lui. Chiar atunci mobilul lui Logan Începu să sune, iar soneria părea tare și intruzivă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
o sticlă de Lucozade, cu capul Îngropat Într-un exemplar al ziarului de dimineață. „SUSPECTUL DE UCIDEREA COPILAȘILOR ÎNJUNGHIAT MORTAL!“ era Întins pe prima pagină. Când Logan Îl atenționă că erau acolo, se Încruntă și flutură cu mâna spre un teanc de casete video cu etichete. Așezându-se la o consolă unde puteau viziona casetele, Logan și Watson se aventurară printre Înregistrări. Echipa de căutare care fusese acolo Înaintea lor le ușurase mult treaba, derulând casetele Înainte până la partea unde fusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
fi pășit Într-un cuptor. Micuțul apartament al lui Michelle Henderson era mult mai curat decât fusese la ultima lor vizită. Totul era șters de praf, covorul aspirat, iar numerele din Cosmopolitan de pe măsuța de cafea fuseseră aranjate Într-un teanc ordonat. Ea se scufundă Într-unul dintre fotoliile maronii pline de cocoloașe, ridicându-și genunchii până la bărbie, ca un copil mic, astfel că halatul i se deschise, iar când Logan se așeză pe canapea avu grijă să nu facă uz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
malurile Donului, celălalt În Seaton Park. Ambele la o aruncătură de băț de râul care tăia treimea nordică a orașului. — Poate e vorba de alt om? spuse el cu voce tare, făcându-l pe Insch să-și ridice privirea din teancul lui de rapoarte. — Nici să nu te gândești! E de-ajuns un nenorocit bolnav care fură copii! Logan tremură când ușa se dădu În lături și o polițistă cu nasul roșu intră clătinându-se din zăpadă. Pe când se ruga pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]