KorAP: Find »[drukola/base=tejghea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...62 >

1,549 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

relaxată. Simțeam că Îi datorez asta. Ruby a fost tentată să spună cât de păcat era că sentimentele ei referitoare la ceea ce Îi datora copilului se schimbaseră În asemenea măsură, dar Își ținu gura. În timp ce Claudia Își așeză paharul pe tejgheaua magazinului, mobilul Îi sună din nou. —Marta, zbieră Claudia, doar descurcă-te și gata, OK? Toți copiii fac febră și vomită. Nu vin acasă pentru că copilul meu are stomacul nițel deranjat. Ruby se lupta cu lacrimile de-acum. Era posibil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
șasea. Îi amintea de costumația lui Robin Williams din Mrs. Doubtfire. Ruby era atât de convinsă Încât ar fi pus bani la bătaie. Dar de ce naiba se preface Claudia că e Însărcinată? Tulburată și contrariată, Ruby se Îndreptă Înapoi spre tejghea și Începu să Împacheteze costumele de baie pe care le adusese din depozit. Când Claudia ieși din cabină, era toată numai zâmbete. Nimic din expresia ei nu sugera că fusese „descoperită“. În mâna ținea costumele de baie pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cuvinte dezicea activitatea frenetică desfășurată În creierul ei. Era clar, o văzuse. Un stomac fals, corect? Da. Fără urmă de Îndoială. Claudia Îi Înmână cardul ei de platină Amex și apoi a Început să se uite printr-un coș de pe tejghea cu botoșei tricotați. Cât timp Ruby trecu cardul prin automat, gândurile i se tot amestecau. Dar privise În nișă pentru o secundă. Cum putea să fie atât de sigură pe ea după o Întrezărire atât de scurtă? În mintea ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
prietenos care proteja un copil fragil și nefericit. —Vin Într-o secundă, zise Ruby, privindu-i Îngrijorată. Cât de repede s-a putut, a Îndesat un aparat de sterilizare Într-o pungă mare Les Sprogs și l-a Împins pe tejghea către clientă. —Poftiți. Veți primi prin poștă și noul catalog atunci când sosește. Femeia Îi adresă mulțumiri și porni către ușă. Ruby s-a dus spre Chanel și Craig. Ce s-a Întâmplat? a Întrebat, aproape În șoaptă. Și-a dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
și data trecută, Ruby era mai mult decât pregătită să-l lase să sune, dar, din nou, Chanel insistă ca ea să răspundă. Nervoasă din cauză că a fost nevoită să abandoneze conversația cu Chanel și Craig, Ruby s-a Întors În spatele tejghelei și ridicat telefonul de lângă casa de marcat. —Bună ziua, Les Sprogs, zise ea, conștientă de faptul că vocea Îi suna un pic searbădă și lipsită de caracteristicul ei șarm voios. —Bună, Ruby? —La telefon. Bună, Ruby, sunt eu, Sam Epstein. Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
că ești În regulă. Nici o grijă. Mi-i bine. Mereți. Ruby plecă, nu Înainte de a-i promite că-l va suna În cursul zilei ca să vadă cum se mai simte. * AJUNSE LA magazin și o găsi pe Chanel aplecată peste tejghea, citind rubrica de horoscop din Daily Mail - semn clar că stătea mai bine cu moralul și Începea să revină la normal. Psihologul pe care i-l recomandase Ronnie o ajuta În mod clar. În momentul În care Ruby intră, Chanel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
recăpata simțul umorului, de asemenea. Îi mai trebuia niște timp ca să se Împace cu faptul că nu putea să aibă copii, dar făcea progrese. A, apropo, asta s-ar putea să te intereseze, Închise ziarul și i-l pasă peste tejghea lui Ruby. Mi-am adus aminte de ce mi-ai zis că Sam a trebuit s-o ia la sănătoasa noaptea trecută. Cred că asta ar putea să explice de ce. Ruby se uită la titlul de pe prima pagină: „Claudia pierde copilul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Nu prea-mi place. Îl cheama de fapt Alfie. —Salut, Alfie, Îi șopti Ruby mângâiându-i mânuța. Bebelușul Îi răspunse făcând niște sunete ca de molfăit În somn, dar nu se trezi. Ruby Îi sugeră fetei să-și lase căruciorul lângă tejghea. — Am eu grijă de Alfie cât arunci tu o privire. Ruby o urmărea pe fată cu privirea În timp care se plimba prin magazin ridicând lucruri și punându-le jos. La un moment dat, puse mâna pe o salopetă Baby

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
o geacă cu glugă căptușită cu blană, trei sau patru tricouri și câteva pijamale-salopetă. Ruby făcu un total rapid În cap. Fata ținea În mână marfă de aproape 300 de lire. După ce Își alese tot ce vroia, veni drept la tejghea și puse toate hainele pe ea. Și aș vrea să văd și cărucioarele dumneavoastră. Desigur, spuse Ruby. Sunt acolo. O conduse către colecția de cărucioare și landouri. Fata Îi spuse că avea nevoie de un cărucior pentru trei. —Unul pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
se uită Înspre ușă. Poate e femeie de gangster, Îi șopti lui Ruby drept răspuns. Ruby Îi dădu un ghiont Între coaste ca să tacă din gură. În timp ce clienta lui Chanel ieșea ținând punga de cumpărături În mână, Hannah ajunse la tejghea. Dar Alfie fu cel care-i atrase atenția lui Chanel. —Vai, ce păr minunat! oftă ea. E exact aceeași culoare cu părul lui Craig al meu. În vreme ce Ruby o saluta pe Hannah, Chanel se duse pe partea cealaltă a tejghelei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
tejghea. Dar Alfie fu cel care-i atrase atenția lui Chanel. —Vai, ce păr minunat! oftă ea. E exact aceeași culoare cu părul lui Craig al meu. În vreme ce Ruby o saluta pe Hannah, Chanel se duse pe partea cealaltă a tejghelei și Începu să se joace cu Alfie care gângurea și făcea balonașe din salivă. —Hello, frumosule, spuse ea mângâindu-i mânuța durdulie. Ce băiat mare ești tu! Mare, mare! Se Întoarse spre Hannah și o Întrebă cât avea. — Două luni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Când ieși de-acolo cu o tavă cu ceai, Chanel Încă se mai juca cu Alfie. Hannah părea mulțumită să-i lase să-și vadă de treaba lor și răsfoia o copie veche din revista Hello!, care era lăsată pe tejghea. Ruby tocmai pusese tava jos când Își dădu seama că Hannah se oprise din răsfoit și se holba la o poză În special. Trebuie să fi trecut cinci secunde, și ea nu schița nici o mișcare. —Ești bine? spuse Ruby În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ea când Chanel o pofti Înăuntru. A fost un gest așa de nepoliticos. M-am cam enervat, atâta tot. —Nu-ți mai face probleme, spuse Chanel. A Începu să-l mângâie pe Alfie pe cap. Neața, păpușică! Se Îndreptară spre tejghea unde era Ruby. —Căruciorul tău e gata, spuse Ruby voioasă. Mă duc să-l aduc. Stai puțin. Aș vrea să-mi cer scuze și de la tine. —Eh, nu-i nimic, Îi zâmbi Ruby. Ești mamă singură. Tocmai ai născut un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Fir-ar-să fie! icni Chanel. Deci așa-și păstrează siluetele. Nu riscă nici un moment. Alfie Începu să scâncească. Chanel Îl apucă de umăr, Îi șopti să nu mai plângă și Începu să-l frece ușor pe spate. Ruby stătea sprijinită de tejghea, Încercând să Înțeleagă ce-i spusese Hannah. Știu că povestea mea sună incredibil și pare absurdă și nu mă aștept să credeți ce-am spus, dar e adevărul gol-goluț. Jur. Da, știu că e, spuse Ruby. Și a Început să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
stridente. În curând, oamenii Începură să facă fețe-fețe. Apoi, fix când Ruby era pe cale să se ducă la ei și să-i roage să se certe afară, mătușa Sylvia, dându-și seama că făceau scandal, Îl conduse pe Nigel pe după tejghea În bucătărie. Exact În momentul În care Ruby respira ușurată, Îl auzi pe tatăl ei strigând: — Doamne, s-a prăbușit! Ruby se Întoarse și-l văzu pe Ivan zăcând pe podea. Se strânsese În poziție fetală și gâfâia Îngrozitor. —Doamne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

ciupită de vărsat și cu un șorț spălăcit la brâu. — Habar n-am..., răspunse el, în timp ce-mi dădea apa, având grijă să pună sub pahar o farfurioară de metal udă. — Nu-i nimic, spuse ea și așeză pe tejghea, la câțiva centimetri de mine, o cutie de lapte degresat. Își vârî degetele într-un portofel mic, din plastic înflorat, scoase banii și-i puse lângă lapte. Există un mecanic, zise, adunând monedele de la rest, dar cine știe dacă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
miorlăitul unei pisici. Atunci privirile ni s-au întâlnit pentru prima oară. Nu era frumoasă și nici măcar foarte tânără. Părul prost decolorat încadra o față slabă și osoasă, pe care străluceau ochii întristați de machiajul prea strident. Lăsă laptele pe tejghea și se îndreptă spre tonomat. Localul acela întunecat, în ciuda soarelui de afară, cu un miros acru de canal înfundat, se umplu de melodia plictisitoare a unui grup foarte la modă în anii aceia. Rămase în picioare, aproape lipită de tonomat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
melodia plictisitoare a unui grup foarte la modă în anii aceia. Rămase în picioare, aproape lipită de tonomat, închise ochii și începu să-și legene ușor capul. Rămase așa, o siluetă tremurătoare în întunericul din fundul barului. Barmanul ieși din spatele tejghelei și se opri în ușă să-mi arate drumul. Am înconjurat tot blocul, fără să reușesc să dau peste atelierul mecanicului. Pe stradă nu era nimeni. De pe un balcon, un bătrân scutura o față de masă. M-am întors la bar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Am înconjurat tot blocul, fără să reușesc să dau peste atelierul mecanicului. Pe stradă nu era nimeni. De pe un balcon, un bătrân scutura o față de masă. M-am întors la bar și mai transpirat. — M-am rătăcit. Am luat de pe tejghea câteva șervețele și mi-am șters fruntea. Tonomatul era stins, ea se mai afla încă acolo. Înțepenită pe un scaun, privea drept înainte, mestecând gumă americană. Se ridică, luă cutia cu lapte de pe tejghea și-l salută pe băiat. Ajunsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
M-am rătăcit. Am luat de pe tejghea câteva șervețele și mi-am șters fruntea. Tonomatul era stins, ea se mai afla încă acolo. Înțepenită pe un scaun, privea drept înainte, mestecând gumă americană. Se ridică, luă cutia cu lapte de pe tejghea și-l salută pe băiat. Ajunsă pe prag, se opri. — Eu trec pe acolo, dacă vreți... Am urmat-o prin soarele arzător. Era îmbrăcată cu un tricou violet și o fustă scurtă verde brotăcel, în picioare avea o pereche de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
corespundea probabil unui soi de ritual, și jocul începu. Cei doi vorbeau puțin, cu mâinile încleștate pe manete, le suceau dând lovituri precise și dure care făceau să vibreze stinghiile de metal. Băiatul de la bar ieși fără nici un chef de după tejghea ștergându-și mâinile ude de șorț și puse în funcțiune ventilatorul. În timp ce se întorcea spre tejghea, i-am întins paharul: — Mai adu-mi unul, te rog. Ventilatorul începu să miște ușor aerul cald din local, un șervețel zbură pe jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
pe manete, le suceau dând lovituri precise și dure care făceau să vibreze stinghiile de metal. Băiatul de la bar ieși fără nici un chef de după tejghea ștergându-și mâinile ude de șorț și puse în funcțiune ventilatorul. În timp ce se întorcea spre tejghea, i-am întins paharul: — Mai adu-mi unul, te rog. Ventilatorul începu să miște ușor aerul cald din local, un șervețel zbură pe jos, m-am aplecat să-l iau. Am zărit câteva fire de rumeguș murdar și puțin mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
legănându-se grosolan și amețit, în lumina izvorâtă din partea inferioară a cutiei muzicale. O minge sări din jocul de fotbal și se rostogoli pe podea. Înainte de a ieși, am lăsat un bacșiș bun băiatului, care lăsă buretele cu care ștergea tejgheaua și înșfăcă banii cu mâna udă. M-am îndreptat din nou către atelier. În fața mea o liotă de copii pe jumătate dezbrăcați se chinuiau să tragă după ei o pungă pentru gunoi plină cu apă care țâșnea din mai multe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
eram eu. Dar o știa și mama, eram învinși. Nu știm să-ți spunem nu. Nu știm să ne-o spunem nouă înșine. Ea s-a dat bătută mai repede decât credeam. Apoi au urmat sfaturile și jurămintele. Aplecat pe tejgheaua unui magazin, completam cecul. Am ales cea mai scumpă cască. Mama ta a ciocănit-o cu încheieturile degetelor să-i încerce duritatea, un ultim inutil gest de apărare. Apoi a pipăit căptușeala care trebuia să protejeze capul tău. Capul său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
era punctuală ca întotdeauna. — Sigur. Bineînțeles că mințeam. În vara aceea trăiam cu arancini, niște turte de orez prăjite, cât se poate de gustoase. Mă opream să le mănânc într-un local care astăzi nu mai există. Era acolo o tejghea de marmură și un bărbat costeliv îmi servea tăcut porția de mâncare. Trei arancini pe o farfurie grea de cârciumă. Știi, fetițo, viața este o hârtie adezivă ușor mincinoasă, lipiciul pare să reziste, pare că multe lucruri trebuie să reziste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]