1,169 matches
-
masă fiind planeta Jupiter. Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pământul și Marte, numite planete terestre / planete telurice, sunt compuse în principal din roci și metal. Cele patru planete exterioare, numite giganți gazoși, sunt mult mai masive decât cele telurice. Cele mai mari două planete, Jupiter și Saturn, sunt compuse în principal din hidrogen și heliu; cele două planete mai îndepărtate, Uranus și Neptun, sunt compuse în mare parte din substanțe cu o temperatură de topire relativ ridicată (comparativ cu
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
planetele terestre și asteroizii. Obiectele din această regiune sunt compuse în mare parte din silicați și metale, fiind relativ aproape de Soare; raza întregii regiuni este mai mică decât distanța dintre orbitele lui Jupiter și Saturn. Cele patru planete interioare sau telurice / terestre au o compoziție densă, de roci, cu puțini sau chiar fără sateliți și fără sisteme de inele. Ele sunt compuse în mare parte din minerale refractare, cum ar fi silicații, care formează scoarțele și mantalele planetelor, și metale ca
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
extrem de uscată, iar în atmosfera ei, compusă majoritar din gaz carbonic, se produce un intens efect de seră, care ridică temperatura la suprafața ei la valori care depășesc 450 de grade celsius. Venus este una din cele patru planete terestre (telurice) solare, în sensul că, la fel ca Pământul, este un corp ceresc cu suprafață solidă. Mărimea și masa sunt foarte asemănătoare cu Pământul și este adesea descris ca „sora" Pământului, sau "fratele geamăn". Diametrul planetei Venus este de 12,092
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
deceniul 1950 tematica cercetărilor a fost extinsă. A fost abordat studiul unor fenomene specifice, ca furtunile magnetice și perturbațiile în formă de golf, cu raportare la morfologia lor. În zona Observatorului a fost instalată prima stație de înregistrare a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
cu miros de ozon și ușor de usturoi. Cele mai faimoase și scumpe trufe albe provin din jurul orașului piemontez Alba, în nordul Italiei, dar și din Toscania, Romagna și Marche. Mirosul trufelor negre este de multe ori descris ca fiind teluric, înțepător, euforic și chiar sexy. Au o aromă puternică de mosc, ozon, nuci și ciuperci. Sunt trufe negre de vară și trufe negre de iarnă. Numită trufa de pustiu, este asemănătoare cu cea reală, nu are gust propriu însă este
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
cadru al acțiunii, dobândind ceva din noblețea și liniștea solemnă a celor puternici. Oamenii joacă un rol secundar, ei fiind copleșiți de măreția pădurii. Pădurea seculară este, din punct de vedere simbolic, un element primordial generator de viață, o forță telurică. Ea îl ocrotește atât pe om, cât și o faună fecundă și puțin cunoscută. Cei ce trăiesc în apropierea pădurii preiau o parte din forța ei tenebroasă. Astfel, majoritatea personajelor cărții au o dimensiune misterioasă: prințul Lupu Mavrocosti este pasionat
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
AC este un asteroid Apollo, Alinda și care intersectează orbita planetei Marte. Are o orbită haotică produsă de o rezonanță de 3:1 cu planeta Jupiter, o rezonanță de 1:4 cu planeta Pământ și de apropierile frecvente de planetele telurice, inclusiv Pământul. Acesta este listat ca un obiect potențial periculos, deși sansele de a intra într-o coliziune cu Pământul sunt foarte mici. "" este un asteroid din apropierea Pământului, cu diametrul mediu de aproximativ 5,4 km. Descoperit la 4 ianuarie
4179 Toutatis () [Corola-website/Science/326943_a_328272]
-
geolog francez, a fost primul care a perceput periodicitatea elementelor — elemente similare păreau să se repete la intervale regulate când erau ordonate după masele atomice. El a creat o formă timpurie a tabelului periodic, pe care a denumit-o "'spirală telurică". Cu elementele aranjate în spirală pe un cilindru după masa atomică, de Chancourtois a observat să elementele cu proprietăți similare se aliniau vertical. Graficul său a inclus câțiva ioni și compuși în adiție elementelor. Documentul a fost publicat în 1862
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
timp, cele două tabere află una de existența celeilalte, dar întâlnirea celor doi soți nu mai este un prilej de bucurie, deoarece direcțiile diferite în care au pornit pe noul teritoriu nu poate duce decât la conflict. Tjalan folosește forțele telurice adunate la Stonehenge, dar planul său este contracarat de susținătoarele lui Tiriki. Micail revine alături de soția sa și, împreună, pun bazele tradiției care va fi transmisă posterității. "New England Science Fiction Association" este de părere că "Străbunii Avalonului" reprezintă "o
Străbunii Avalonului () [Corola-website/Science/328730_a_330059]
-
puteau atinge mai multe mii de kilometri diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
Pământului, cu un diametru între două și patru ori mai mare decât cel al planetei noastre, cu o talie intermediară între Terra și Neptun. Planeta ar fi probabil gazoasă. Diferite studii științifice au conchis că pentru ca o planetă să fie telurică, diametrul său nu ar putea să depășească de două ori diametrul Pământului. Prin urmare cu o masă de zece ori mai importantă și cu un diametru de două până la patru ori superior celui al Pământului, este puțin probabil ca "Planeta
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
putea să depășească de două ori diametrul Pământului. Prin urmare cu o masă de zece ori mai importantă și cu un diametru de două până la patru ori superior celui al Pământului, este puțin probabil ca "Planeta a Noua" să fie telurică. Deși dacă modelul predictiv care a condus la formularea ipotezei celei de-a noua planete este credibil, așteptând o confirmare prin observație directă, perturbările studiate ar putea avea o altă cauză, fie că ar fi vorba despre mulțimea aștrilor neplanetari
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
s-a acumulat un lac ale cărui ape aveau un conținut mare de sulf. Intensitatea vulcanică a devenit tot mai amenințătoare pentru localnici, astfel că mulți dintre ei și-au împachetat lucrurile și au părăsit orașul. Ca urmare a agitației telurice datorită vulcanului, un alt vulcan din cadrul aceluiași arhipelag, La Soufrière din insula Sf. Vincențiu s-a reactivat și el. Erupția acestui vulcan a potolit agitația locuitorilor Saint-Pierre, mulți dintre ei revenind în localitate. Dar pe 8 mai, Muntele Pelée a
Muntele Pelée () [Corola-website/Science/336944_a_338273]
-
vârstei de 90 de ani a lui Titus Popescu, Generalul Vasile Bărboi scrie: Din salutul adresat de General Maior Titus Popescu, militarilor artileriști cu ocazia Zilei Armei 15 august 2005: S-a stins din viață la 24 iulie 2011. Antinomii telurice, Editura Vasile Cârlova, 2001 Cărți de: Popescu, Titus - bjiasi.ebibliophil.ro
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
marelui poet, ADRIAN PĂUNESCU, contrar și dintr-o dată, și-a întors carul creației pe alt tărâm, tot atât de tulburător, cel al picturii! Onestitatea profesională ne îndeamnă să reținem, din obsesia existențială a pictorului, «Tripticul crucilor de răstignire». Ele, crucile, nu divulgă teluricul damnării, ci bucuria Învierii. La Damian, în ieslea părintească, cel de-al doilea venit în lume, dintr-o obârșie de țărani, poartă pe frunte misterul luminii!” Ion Dobrescu Craiova, 20 aprilie 1994 “Afirmat în ultimul deceniu ca unul din cei
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și acțiunii plăcilor tectonice. Faliile geologice, peșterile, filoanele minerale etc. cresc efectele nocive ale rețelei Hartmann asupra ființelor vii. De asemenea, influența radiațiilor Hartmann este crescută în apropierea transformatoarelor de tensiune electrică. În afară de rețeaua Hartmann sunt cunoscute și alte rețele telurice care poartă numele celor ce le-au descoperit și le-au studiat: Curry, Peyré, Palm, Romani, Wismann, Airaudi. Zonele geopatogene erau cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, oamenii își alegeau cu grijă locurile unde își construiau case, cultivau plante
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
s-au format și au evoluat planetele. Numeroase mici corpuri cerești (comete, asteroizi și meteoroizi) circulă în partea centrală a Sistemului nostru Solar și, pe o scară geologică, unele dintre ele intră în coliziune sau sfârșesc prin a percuta planetele telurice. Din punctul de vedere al explorării Sistemului Solar, aceste ultime obiecte prezintă un dublu interes. Pe de o parte unele dintre ele sunt uneori relicve păstrate din faza de formare inițială a Sistemului Solar, pe de altă parte impacturile acestor
NEAR Shoemaker () [Corola-website/Science/333074_a_334403]
-
și se găsește în mod preliminar în zona locuibilă a stelei „părinte”. Este de 5 ori mai masivă ca Pământul și are o accelerație gravitațională la suprafață aprox. dublă, dar calcule ale masei planetei sunt doar estimative. Este o planetă telurică (terestră), dar probabil în categoria celor super-terestre, probabil activă geologic și vulcanică din cauza masei și densității crescute. Este probabil acoperită cu un strat des de nori de apă și cu o cantitate substanțială de apă în atmosferă. De la suprafață, steaua
Kepler-452b () [Corola-website/Science/334554_a_335883]
-
substanțială de apă în atmosferă. De la suprafață, steaua sa ar arăta aproximativ identic cu Soarele privit de pe Pământ. Ar mai putea fi și o planetă gazoasă din categoria unui Mini-Neptun., dar pe baza măsurătorilor actuale are șanse mari să fie telurică. Planeta primește cu 10% mai multă energie solară per suprafață ca Terra și ar putea susține un efect de seră scăpat de sub control, similar planetei Venus.
Kepler-452b () [Corola-website/Science/334554_a_335883]
-
LHB , iar în ) este o perioadă teoretică a istoriei Sistemului Solar, întinzându-se aproximativ de la 4,1 până la 3,9 miliarde de ani, în timpul căreia s-ar fi produs o notabilă creștere a ciocnirilor meteorilor sau ale cometelor cu planetele telurice. Este cunoscut și sub denumirea Bombardamentul masiv târziu, traducere a denumirii în limba engleză. Existența acestei perioade de mari bombardamente meteorice nu este confirmată, ci este dedusă din datările rocilor lunare aduse de misiunile Programului Apollo, care au atins Luna
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
Caloris de pe Mercur, cât și Bazinul Hellas de pe Marte, care sunt cele mai întinse bazine de impact de pe planetele respective, ar data și ele din această epocă. așa cum este teoretizat, pare să fi afectat într-un mod global corpurile cerești telurice: Luna, Terra, Marte, Venus, Mercur, cât și 4 Vesta. Durata sa estimată este de la 50 la 150 de milioane de ani, centrați pe 3,9 miliarde de ani. Rata bombardamentelor este estimată la de de ori cea actuală observată pe
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
masă mică din Sistemul Solar exterior, dintre care unele dintre ele ar fi fost dotate atunci cu orbite cu o puternică excentricitate, permițându-le să atingă regiuni interioare ale Sistemului Solar, unde ar fi putut intra în coliziune cu planetele telurice. Această proporție de obiecte rămâne slabă: doar 0,1%, dar suficientă dat fiind masa inițială a planetezimalelor disponibile. În acest scenariu, Jupiter și Saturn sunt la plecare relativ aproape de configurația lor actuală, Saturn fiind mai aproape de Soare decât în prezent
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
care o parte este expulzată din Sistemul Solar, o a doua parte migrează spre regiuni exterioare, dând naștere Centurii Kuiper, iar o ultimă mică parte migrează spre regiunile interioare.O parte din aceasta ultimă va intra în coliziune cu planetele telurice, provocând marele bombardament târziu. Planetesimalele expulzate formează de departe populația cea mai importantă: 99% din masa totală. În afară de capacitatea sa de a explica formarea scoarțelor terestră și lunară cu 600 de milioane de ani mai recent decât formarea Sistemului Solar
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]
-
cvasitotalitate discul primordial, deposedându-l de 99% din masa, un scenariu care explică absența actuala a unei populații dense de obiecte transneptuniene. Unele dintre aceste planetezimale sunt proiectate în Sistemul Solar interior, producând un aflux neașteptat de impacturi pe planetele telurice: bombardamentul masiv târziu. În sfârșit, planetele gigante își ating orbitele actuale. În aproape 50% din modelele inițiale propuse de Tsiganis et al., Neptun și Uranus își schimbă și ordinea după un miliard de ani (o cincime din vârstă Sistemului Solar
Modelul de la Nisa () [Corola-website/Science/332453_a_333782]
-
2 grade, a avut loc la ora 03:36 (04:36, ora României), în zona Accumoli/Arquata del Tronto (la granița dintre regiunile Lazio și Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mișcări telurice, la orele 04:32 și 04:33, cu intensități de 5,1, respectiv 5,5 grade, la adâncimi de 8 și 9 km. Cele trei seisme au fost urmate de peste 70 de replici cu magnitudini mai mari de 2. Orașele
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]