5,804 matches
-
să ne descurcăm cu orice „cum”. Nietzsche - Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu există un drum și lasă o urma.Ralph Waldo Emerson - Pentru om, cel mai important lucru în viață este să-și învingă temerile. - Nu sunt vremile subt cârma omului ci bietul om subt vremi. Miron Costin - O idee bună nu se pierde niciodată. Posesorul ei poate muri, însă ideea va renaște oricând în mintea altcuiva. Thomas Edison - Nu toate abisurile sunt la fel de adânci
CITATE MEMORABILE (95) de ION UNTARU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347716_a_349045]
-
FRAGMENT.(CONTINUARE) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Arhiereii Caiafa și Anna dar nu numai ei, ci și mulți din partidele saducheilor și a fariseilor, adică aproape tot Sinedriul, aveau oarecari temeri deoarece grecii aveau mare influență în Ierusalim pe lângă autoritățile romane, iar pe lângă împăratul Tiberius aceștia aveau o trecere deosebită, știind cu toții că acesta se autoexilase vreme de șapte ani în insula Rhodos pe timpul domniei lui Octavian Augustus. Tiberius vorbea de
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
2015 Toate Articolele Autorului Iubirea ta mă ține noaptea trează Și-mi învelește trupul cu fiori Dar vraja-n zori de zi, se disipează Și-mi șterge anotimpul de culori. M-agăț de zmeie ce-mi înclină gândul Înspre-ntomnări și temeri ruginii... Când altor mări de dor le vine rândul Să se reverse-n valuri argintii Peste cuprinsul ne-mblânzit de sete Alunec pe pojghițe de cuvânt Ce vor în orice pas să te repete, Calc apăsat și mă-nfășor în vânt
DOR, DOR, DOR de AURA POPA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350064_a_351393]
-
ceea ce am numit „trilogia păianjenului”, am o afinitate tainică, neștiută (îmi vine să zic, nu știu de ce, poate din cauza bizareriei, „pessoană”, de la Fernando Pessoa) cu acești stranii reprezentanți ai speciei arahnidelor. Am citit aproape cu stupefacție că cea mai răspândită temere de pe glob este arahnofobia. Nu că nu aș înțelege ce înseamnă să ai o temere, eu sufăr de acrofobie. Dar nu înțeleg cum ar putea cineva să se teamă de păianjeni, eu aproape iubindu-i. Bine, firește că dacă e
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
știu de ce, poate din cauza bizareriei, „pessoană”, de la Fernando Pessoa) cu acești stranii reprezentanți ai speciei arahnidelor. Am citit aproape cu stupefacție că cea mai răspândită temere de pe glob este arahnofobia. Nu că nu aș înțelege ce înseamnă să ai o temere, eu sufăr de acrofobie. Dar nu înțeleg cum ar putea cineva să se teamă de păianjeni, eu aproape iubindu-i. Bine, firește că dacă e vorba de un păianjen gigant sau veninos m-aș teme, dar asta din pricina mușcăturii, nu
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
companion inedit. Și e lipsit de păcate, el își ucide prada doar pentru a se hrăni. Dacă nu ar face-o, ar muri de foame - aceasta este regula vieții pe Pământ. Și atunci, de ce să fie arahnofobia cea mai răspândită temere? E drept, o singură dată mi-a fost frică să pătrund mai adânc în lumea păianjenilor, și chiar mi-a părut rău ulterior. (Dar cine știe, poate că așa a trebuit să se întâmple). A fost o expoziție cu multe
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
vârf de munte...însă norii Invidiei vin calea să-i ațină. Ce mult ar vrea să iasă la „lumină”, În juru-i forfotind admiratorii! Dar nu se plictisește, se distrează: Admiră școlărițe și studente, În gând le însoțește, conversează; Prejudecăți și temeri sunt absente: E tânăr, și e soare, și visează - Atâtea subiecte convergente. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Vitrina / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 371, Anul II, 06 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor
VITRINA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361792_a_363121]
-
cu voci plângăcioase, farfurii zburătoare, instrumente de grădinărit, andrele... De toate se plictisea repede, imediat ce deveniseră ale ei. Mama observase tendința aceasta a fetei. La un moment dat, chiar i se plânsese unei prietene. Aceasta, ascultându-i și înțelegându-i temerile, îi replicase ceva care o pusese pe gânduri: "Poate că nu ar trebui să îți faci așa multe probleme. Alma consideră că toate jucăriile pe care i le dai, sunt ale ei și așteaptă mereu altele. Când va crește, va
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
mai teme de umbrele trecutului... Eugen Dorcescu a fost calificat drept poet metafizic, versurile sale mustind, în plus, de nuanțe ascetice: individul uman ce se întreabă asupra viețuirii sale și care află ecou în cugetarea profundă, în scrutarea onestă a temerilor ancestrale. Autorul român găsește răspuns în seninătate, în acceptare, scriind o poezie sugestivă și tăioasă, ce tulbură spiritul și nu-l lasă indiferent pe cititor. Eugen Dorcescu, poet imprescindibil și necesar, deschide, cu această carte, porțile introspecției. Trebuie doar să
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
cât mai liniștită și fără griji. Atât cât a mai rămas din ea. Am intrat în pădure și din cauza copacilor, pierdem imaginea de ansamblu, nu mai vedem pădurea. Toate acestea cărora le-am dăruit eforturi câteodată supraomenești, nopți nedormite, gânduri, temeri, speranțe dintre care numai o parte s-au împlinit... Viața noastră unde este,/ viața noastră ce-ați făcut cu ea?- cum a zis Poetul. A meritat să consumăm o viață întreagă, când nu avem primită de la Dumnezeu decât una singură
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
nu o pot face eu. Am intrat în biserica albă, locaș cald de închinăciune și îngenunchez la toate protectoarele icoane. Doamne, bat la ușa Ta ești a mea Nădejde, iară. Umbrește-l cu umbra Ta și protejează-l de înfriguratele temeri, de ură și deznădejde pe el.... pe dragul meu. După ce mi-am zidit toate rugăciunile, ies cu inima plină și privesc cerul. Știu Doamne, că m-ai auzit, pentru că mi-ai atins inima cu o lacrimă de ploaie. DORINȚĂ aș
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
o sală de sport. Păcat pentru ei și mare păcat pentru părinții și dascălii lor. M-am îndepărtat cu sentimentul că l-am lăsat acolo, singur și trist pe cel căruia toată viața mea nu am încetat să-i îngân temerile... „De ce nu m-aș legăna/ dacă trece vremea mea...” Lacrimile mele... În ajunul zilei sale de naștere, seara, l-am urmărit cu profundă emoție și admirație pe acelaș demn și mare Român, actorul Dorel Vișan, recitând superb din lirica lui
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
simțămintelor, fiecare gând împletindu-se cu aspirațiile, visele, dar mai ales cu bucuriile mult așteptate de la viață. Până acum au avut în afara dezamăgirilor din partea celui sau celei cărora le-au încredințat simțămintele, doar deziluzii. Acum simțeau nevoia împlinirilor, al alungării temerilor că din nou pot eșua. Fiecare dorea să aibă încredere în celălalt și toată speranța era ca inimile lor să poată vibra pe aceeași strună de vioară, acordată de mirajul dorințelor neîmplinite, aruncate în coșul regretelor, pentru a fi înlocuite
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
scrie așa: „sufletul mi-a sângerat / sub lama / gândului acuzator ... ” (Dăltuit). Dominanta poemelor becartiene este filosofia vieții luată așa cum este, „fără să mă tem / de ochiul impasibil ce veghează ... (Dăltuit). În virtutea acestei filozofii personale, poeta se întreabă, nu fără oarecare temeri: „eu cum s-adăpostesc / iubirea / în cuiburi / printre vulturi?” (La căpătâiul nopții). Poeta stă la cină cu zeii în chip familiar, le oferă cozonac și o batistă cu lacrimi, îi întreabă ce mai e pe acasă. Această intimitate însă, nu
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
se revolte fățiș, să-l demaște pe Ceaușescu. Pentru Albert a rămas doar omul cu chipul blând și senin aflat în permanentă bunădispoziție. * O parte din cele spuse de bătrânul maistru l-a afectat în bună măsură alertându-l. O anume temere l-a cuprins. Gânduri îndoielnice au fost însoțite de strângeri de inimă. A realizat faptul că mediul înconjurător, acea infimă parte a societății, poate dăuna grav iubirii. Suferise cânva, nu prea demult, suferise cumplit atunci când nu mai avea acces în
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Nu a apucat să răspundă. Nu știa cum să-și stăpânească tremurul picioarelor care-l apucase. Dacă totul nu este decât o farsă? Credea că știe numai el și Olga. Chemarea șoptită a acesteia l-a făcut să uite orice temeri. Mișcările au fost rapide. Olga l-a tras peste ea. Părea a fi un magnet cu o forță de atracție irezistibilă. Apoi a devenit o adevărată tornadă. Senzația că era absorbit în străfunduri se împletea cu aceea de plutire deasupra
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > NON-POETRY Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Altceva Mă stăpânește gândul că am trăit prea mult, o temere față de propriile-mi erori, eroic îmi mai scriu ori mai ascult cum croncăne flămânde ciori. Pace, pace, să piei, drace, te numesc unii Taiping, între oameni, dobitoace, unii trag, alții împing. Tu cobori din sălcii line, din priviri, privighetori, pacea
NON-POETRY de BORIS MEHR în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365274_a_366603]
-
șoc sau cel puțin așa îmi amintesc. Îmi era frică, o cumplită frică la gândul că-l voi afla în carne și oase. Fiziologic, potopul de lacrimi vărsat mă purificase. Toată zgura suferințelor mele lichefiată, parcă eram alta. Șubrezită de temeri până nu demult, îndrăzneam să mă confrunt cu imaginea lui, chiar dacă asta m-ar fi doborât. Și, culmea, se-ntâmplase invers! Nu murisem. Apoi frica se disipase ca și când nici nu m-ar fi încercat! Și-n sufletul meu se-ntorseseră
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
monahale ortodoxe de pe întreg cuprinsul țării. Antimul și "Rugul Aprins"au intrat în atenția Securității încă din anul 1947, pentru atitudinea protectoare și ocrotitoare manifestată față de refugiații ruși în general și față de Părintele Ioan Kulighin în special, dar și din cauza temerii organelor represive legate de apropierea dintre Biserică și intelectuali". Primul arestat va fi chiar Sandu Tudor. Condamnat la muncă silnică, el își va executa pedeapsa vreme de trei ani, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În anul 1952 este eliberat din detenție
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
său, considerând că, oricum, acestea se topesc în magma timpului. Reîntâlnirea din vara aceastui an, 2016, cu medicul Nicolae Bulumac, mi-a dat o stare de fascinație prin modul admirabil cum a însumat în munca sa speranțele și visurile, învingând temerile și frustrările. Însoțită de familia Drăgănuș, doctor Ioana și inginer Ion, am făcut o vizită la „Căminul pentru Persoanele Vârstnice, Cervenia” și apoi pe șantierul de lucru al doctorului Nicolae Bulumac. Membrii familiei Drăgănuș, ei înșiși oameni cu bun temei
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
ca păcate capitale ale unui învățământ religios de tip confesional. Totuși, dacă se analizează cu obiectivitate fenomenul, se observă că elevii, în urma instrucției la orele de Religie în forma actuală, nu sunt nici îndoctrinați, nici intoleranți. Aceasta este o falsă temere. De fapt, autorii ei urmăresc distrugerea personalității religioase, anihilarea oricărei judecăți echilibrate asupra fenomenului religios și considerarea, grosso modo, a tuturor sistemelor religioase ca fiind falimentare. Se intenționează crearea unor generații de tineri neimplicați, dezamăgiți, debusolați, o adevărată masă de
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
niciodată suficient de tari să treacă peste toate furtunile vieții. Ele nu rămân datoare. Condiția e să alegi cu inima, nu doar cu ochii. Nu veți fi dezamăgiți. Încercați! Treceți peste prejudecăti, orgolii, păreri ale celorlalți, sfaturi inutile, interese meschine, temeri, nesiguranță. Peste orice atunci când cineva merită. Nu pierdeți șansa unui vis realizabil! Viața este o iluzie, un scenariu devenit realitate sau invers. Prea scurtă ca să-i pierdem timpul cu teama de a ne exprima părerile, certitudinile, sentimentele.. Nimeni nu ne
BĂRBAŢI ŞI FEMEI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364829_a_366158]
-
se naște din albastrul unei alchimii ce ne duce în fantasticul artei. Combinația aceasta dintre pictură și poezie mi se pare fenomenală. Aș vrea să fac aici o remarcă, cuvintele ne ajută să comunicăm, astfel ne putem transmite gândurile, cunoștințele, temerile sau așteptările, însă comunicarea asta se bazează pe rațiune și este imprecisă când vine vorba de a ne comunica sentimentele. Pictura, este însă capabilă să trezescă în sufletul nostru bucuria, tristețea, exaltarea, deznădejdea sau dulcea melancolie a aducerilor aminte, așa că
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
Poezie > Delectare > GLASUL MĂRII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Am gustat din semințele soarelui la auzul glasului mării. Și ora amiezii mi-a devenit dintr-o dată plajă pentru despuierile de temeri, pentru rostogoliri jucăușe în valul bucuriei. M-am răsfățat ca o sirenă pe țărmul împreunărilor de gânduri. Căldură mare! Vocea apei hrănește lumina.(16 august 2016) Referință Bibliografică: Glasul mării / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul
GLASUL MĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366291_a_367620]
-
ca orice om, când se temea din cauza turbulențelor din aer, deoarece a trebuit să străbată cerul și pe senin, dar și în zile tulburi. A instruit mulți colegi mai tineri, știa cât de important este pentru ei să scape de temerile ce poate îi bântuiau, să le insufle curajul și să le împărtășească pasiunea ce i se citea în priviri. Le vorbea cu răbdare și pasiune despre elicoptere, favoritele sale, despre cer, zbor, aerodrom, aterizare sau decolare. Curiozitatea unora îi răscoleau
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]