3,525 matches
-
l-am însușit datorită părintelui meu, din copilărie. El nu m-a putut îndrepta către chirurgie dar a reușit să mă facă un om ordonat, ordinea lucrurilor cotidiene devenind ordine în gândire. Opțiunea pentru chirurgie poate avea mai multe explicații: temperamentul activ, înclinat spre risc și decizii prompte, fascinația actului operator, sugestionarea și cupiditatea (s-o luăm ca excepție). Oricare ar fi motivația, chirurgul trebuie să întrunească mai multe calități: să fie un bun clinician și bun anatomist, să cunoască fiziologia
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
moment, concentrarea crește, gesturile sunt executate cu mai mare precizie și grijă. După disecția axilară, ritmul poate deveni alert. O situație similară este ocazionată de disecția ureterelor. Alături de calitățile ieșite din comun, se pot observa laturi discutabile, mai ales temperamentale. Temperamentul reflectă personalitatea, fără a permite o încadrare tipologică. El este greu de modelat, comparativ cu influențarea caracterului. Elementele dinamice temperamentale, expresive, se manifestă prin calm, stăpânire de sine sau agitație, nervozitate, adresare de invective, reproșuri, limbaj neadecvat. Un temperament sanguin
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
temperamentale. Temperamentul reflectă personalitatea, fără a permite o încadrare tipologică. El este greu de modelat, comparativ cu influențarea caracterului. Elementele dinamice temperamentale, expresive, se manifestă prin calm, stăpânire de sine sau agitație, nervozitate, adresare de invective, reproșuri, limbaj neadecvat. Un temperament sanguin se caracterizează prin echilibru nervos, mobilitate, forță, mare capacitate de adaptare, exuberanță și capacitate de autocontrol. Colericii sunt rezistenți la efort, puternici, excitabili și neechilibrați. Deși pare curios, demonstrațiile de irascibilitate față de colaboratori, pot fi interpretate ca un mod
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
interesul, de a dori să-i instruiască. Un exemplu este chirurgul francez Henri Hartmann pe care J. Okinczic îl descria în sensul celor subliniate mai sus. L-aș așeza în aceeași categorie pe profesorul Gh. Chipail, mare chirurg ieșean, cu temperament vulcanic dar cu o inimă generoasă, căruia mulți dintre elevii săi îi pot purta recunoștința. Nu știu dacă se putea face o legătură între comportamentul renumitului chirurg ieșean I. Tănăsescu și faptul că făcuse un stagiu la Paris în perioada
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
complicații, intervine modul în care aceste informații sunt furnizate. Prefer poziția reținută, precisă, excesului de explicații, care lunecă uneori spre maimuțăreală. Exagerările nu sunt justificate din niciun punct de vedere. Prima întâlnire este importantă, capitală chiar. Ea trebuie realizată în funcție de temperamentul pacientei. În cursul acestei prime luări de contact, chirurgul transferă o "încredere activă" pentru ca lupta cu boala să fie dusă "în doi". Bolnava este un tot psiho-fizic. Agresiunea psihică poate modifica evoluția clinică a afecțiunilor pur somatice. Aceste tulburări se
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
colecție de reflexe care nu se improvizează; a cunoaște o tehnică nu înseamnă a fi chirurg; tehnica este partea servilă a actului chirurgical, opera mâinilor; ea are mai puțină importanță decât se crede obișnuit; stăpânirea, echilibrul de sine, este fructul temperamentului și educației, facultatea de a alege cu inimă senină cea mai bună decizie în toate momentele și circumstanțele, aceasta reprezintă chirurgia adevărată". "Chirurgia este cea mai magnifică dintre arte atât prin mărimea obiectului, prin splendoarea realizărilor cât și prin caracterul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
tratamentul cancerului de col uterin. I. Cantacuzino îl caracteriza pe ilustrul chirurg ca pe un "operator cu o uimitoare dexteritate și eleganță, grație cărora o intervenție efectuată de el dobândea caracter de operă de artă". Același savant sublinia că "uneori, temperamentul pasionat și combativ îl răpea dincolo de tonul liniștit al unei discuții obiective". Între discipolii lui T. Ionescu cităm pe E. Juvara, D. Gerota, C. Daniel, Amza Jianu, Iacob Iacobovici, Tr. Nasta, Alex. Cosăcescu. T. Ionescu a murit la Paris în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
motive subiective care reflectă abilitățile cognitive și gradul de stăpânire a disciplinei pe care o predă, care țin de știința sa, de nivelul de cultură generală la care a ajuns, de Întinderea și natura experienței sale psiho-pedagogice, de Însușirile de temperament și starea de sensibilitate afectivă, de atitudinile și ținuta sa morală, de pasiunea și perseverența de care dă dovadă În pregătirea lecțiilor, de stilul său de muncă, În general. Există o așa-numită compatibilitate sau incompatibilitate Între structura de personalitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aflate În strânsă corelație. Un profesor poate să-și Însușească principiile generale care stau la baza unei metodologii, rămânându-i posibilitatea să inventeze alte procedee, să descopere o modalitate mai bună de aplicare a metodei care convine cel mai bine temperamentului și personalității sale sau să introducă anumite diferențe de comportament În interiorul unora și acelorași metode. În fond, fiecare educator este dator să experimenteze prin el Însuși diferitele modalități de lucru pentru a sesiza și reține ceea ce-i pare mai semnificativ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ca o notă originală, această formă nouă de guvernare nu va aduce la cârmuire pe cei înțelepți, dat fiind că ea nu mai posedă asemenea înțelepți „statornici și lipsiți de ocolișuri, ci amestecați / din bine și rău /”, va înclina înspre temperamentele „înflăcărate și prea simple” destinate mai degrabă războiului decât păcii și va ține la cinste „înșelăciunile și tertipurile războiului”. Altă trăsătură, care se va păstra și la următorul nivel de destrămare politică, este că acești oameni vor pofti avuțiile, vor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vârstă 12-15 ani 46 3.2.1. Încadrarea generală 46 3.2.2. Caracterizare analitică 46 3.3. Etapa de vârstă 16-18 ani 49 3.3.1. Încadrare generală 49 3.3.2. Caracterizare analitică 50 Capitolul II Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterul Ă Ion Dafinoiu 53 1. Conceptul de personalitate 53 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
49 3.3.1. Încadrare generală 49 3.3.2. Caracterizare analitică 50 Capitolul II Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterul Ă Ion Dafinoiu 53 1. Conceptul de personalitate 53 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perioade sensibile sau critice. Anticiparea sau pierderea perioadelor se poate dovedi ineficientă (exemplu: achiziția mersului, limbajului, operațiilor gândirii etc.); • Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice: unele poartă mai puternic amprenta eredității Ă temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică (Teodorescu, Fl., 1996), Ă altele mai puțin Ă atitudinile, voința, caracterul etc.; • O aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți. Pentru o anumită persoană, hotărâtoare poate să fie ereditatea, în timp ce, pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt atât de utilizați în limbajul cotidian, încât fiecare are sentimentul întrebuințării lor corecte în cele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt atât de utilizați în limbajul cotidian, încât fiecare are sentimentul întrebuințării lor corecte în cele mai diverse situații. În schimb
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inclusiv disputele teoretice în acest domeniu este realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii, la modul de descărcare a energiei și la dinamica acțiunii. De aceea, încercând să descriem pe cineva, vom
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modul de descărcare a energiei și la dinamica acțiunii. De aceea, încercând să descriem pe cineva, vom putea utiliza, fără teama de a greși prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent, expansiv, rapid, lent și antonimele lor. În mod obișnuit, temperamentul se referă la dimensiunea energetico-dinamică a personalității și se exprimă atât în particularități ale activității intelectuale și afectivității, cât și în comportamentul exterior (motricitate și, mai ales, vorbire). Strânsa legătură a acestui grup de însușiri cu aspectele biologice ale persoanei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ales, vorbire). Strânsa legătură a acestui grup de însușiri cu aspectele biologice ale persoanei, în special legătura cu sistemul nervos și cel endocrin a fost observată de foarte multă vreme și întrunește, în general, acordul majorității cercetătorilor. Prima clasificare a temperamentelor care, cu o serie de îmbunătățiri, a rezistat până în zilele noastre este cea propusă de cunoscuții medici ai antichității, Hipocrate (400 î.e.n.) și Galenus (150 e.n.). Aceștia, în concordanță cu filosofia epocii care considera că întreaga natură este compusă din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
150 e.n.). Aceștia, în concordanță cu filosofia epocii care considera că întreaga natură este compusă din patru elemente fundamentale Ă aer, pământ, foc și apă Ă au afirmat că în corpul omenesc amestecul „umorilor” (hormones) ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. În funcție de dominanta uneia din cele patru „umori” (sânge, bilă neagră, bilă galbenă, flegmă), temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
compusă din patru elemente fundamentale Ă aer, pământ, foc și apă Ă au afirmat că în corpul omenesc amestecul „umorilor” (hormones) ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. În funcție de dominanta uneia din cele patru „umori” (sânge, bilă neagră, bilă galbenă, flegmă), temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. După aproape două milenii, Pavlov propune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. După aproape două milenii, Pavlov propune o explicație științifică a tipurilor de temperament în care caracteristicile activității nervoase superioare și raporturile dintre ele sunt noțiunile fundamentale. Însușirile sistemului nervos sunt: forța sau energia Ă dependentă de metabolismul celulei nervoase Ă se exprimă prin rezistența la solicitări a sistemului nervos; mobilitatea Ă dependentă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constitutive ale neuronului Ă se manifestă prin ușurința cu care se înlocuiesc procesele nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea din urmă rămân, de-a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]