1,575 matches
-
pas cu pas compartimentele operei de teoretician și critic, publicist, prozator, om de teatru. Autorul monografiei dezvoltă un discurs comprehensiv și echilibrat, sintetizează documente biografice, de istorie culturală, dar și politică. Privirea diacronică și pasajele analitice dovedesc un spirit mobil, temperat însă de luciditatea documentaristului. În cursul universitar Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1990) Ț. se oprește la autori ca Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Barbu Delavrancea sau George Coșbuc, păstrând aceeași manieră de abordare a istoriei literare, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
de zahăr este utilizată pentru obținerea alcoolului. Sfecla de zahăr, Beta vulgaris saccharifera, este o plantă tehnică, bianuală, organizată din punct de vedere genetic, fiziologic, anatomo-morfologic pentru sinteza, acumularea și depozitarea zaharozei, fiind singura plantă cultivată din zona cu climă temperată care poate realiza aceste procese. Descoperirea sfeclei ca sursă de zahăr a condus la cercetări asidue în vederea îmbogățirii conținutului în zahăr și îmbunătățirii procesului tehnologic de extracție. Sfecla de zahăr cultivată în secolul al XVIII-lea conținea maximum 3
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Darwin (Originea speciilor pe calea selecției naturale), A. de Gobineau (Essai sur l’inégalité des races humaines) și H.S. Chamberlain (La genèse du XIX-ème siècle). Aceste ideologii care își au sursa în spiritul expansivității romantice se deosebesc profund de spiritul temperat și ordonat riguros conform cu principiile bunului simț, al rațiunii, profesat de iluminism. Sub influența acestor ideologii social-politice, care au favorizat intrarea în istorie a regimurilor totalitare, practicile igienei sociale și rasiale s-au dovedit a fi catastrofale prin consecințele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apar și elemente noi: ambiția de a menține un echilibru între viața psihică și rezultatele activității; vanitatea; posturile avantajoase, premiile, distincțiile, favorurile, stima, recunoașterea meritelor, superioritatea, reputația. Onoarea mai întâi, apoi onorurile, acestea trebuie să fie deviza morală a adultului temperat, echilibrat, conștient. Cultul onoarei devine o pseudomistică, dominatoare, care va conduce persoana și viața individului. Mai sunt apoi hipertrofia Eului, manifestată prin tulburări de caracter, erori de judecată etc., adaptarea efectivă, autocontrolul în situațiile dificile ale vieții (nenorociri, doliu, lovituri
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sub masca romancierului se simte omul de teatru atent la modulațiile vocii, la gesturi și fizionomii. În piesele lui O. lirismul generează fie fantasmaticul alegoric (ilustrat prin personaje simbolice lunecând, cu un mister căutat, dinspre tărâmul suprarealului), fie patetismul bine temperat al somației etice, care, asimilând sugestia livrescă - J.B. Priestley, Friedrich Dürrenmatt -, îmbracă veșmântul piesei polițiste, ca în Dubla dispariție a Marthei N... și în Suspiciunea (Plus sau minus viața). Din pulsațiile lui se întrupează eroul predilect al acestei dramaturgii, tânărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
ar fi stricat mai mult aplomb, nu lasă impresia că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul. Dacă de „măști” O. se apropie cu euforii chibzuit filtrate, succintele profiluri (scriitori, interpreți, critici), la fel ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Simion, Îngerul abstract sau Păzitorul de litere, RL, 1990, 41; Ioan Moldovan, De la dicționar la realitate, F, 1990, 11; Ioan Holban, S-ar părea..., CRC, 1990, 49; Vasile Spiridon, Între euristică și evaluare, ATN, 1990, 11-12; Monica Spiridon, Avangardismul bine temperat, R, 1990, 12 ; Mircea Martin, Avangarda, un capitol de istorie literară, VR, 1990, 12 ; Ștefan Borbély, Un sfert de veac de poezie, RL, 1991, 4 ; Gheorghe Grigurcu, Aventura semnului, VR, 1991, 2 ; Florin Mihăilescu, Critica între oglindă și portret, CC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
VTRA, 1995, 8; Cornel Moraru, O lectură modernă a poeziei lui Blaga, VTRA, 1995, 8; Radu G. Țeposu, Bunul simț și contemplația, VTRA, 1995, 8; Doina Jela, Un iluminist și un european, VTRA, 1995, 8; Mihai Dragolea, Un revoltat bine temperat, VTRA, 1995, 8; Dumitru Mureșan, Poezia marginii, VTRA, 1995, 8; Iulian Boldea, Jocul și „măștile” poeziei, VTRA, 1995, 8; Virgil Podoabă, Până la capăt, VTRA, 1995, 8; Al. Cistelecan, Cum se construiește o generație, VTRA, 1995, 8; Ioan Buduca, Cumințenia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
război extrem de pervers, în care toată lumea a ajuns în conflict cu toată lumea, cu totul irațional și purtat cu mijloace de neimaginat. Cît despre bunăstare... numele său este criza globală, structurală, sistemică. Și atunci, nu e bine să fim ceva mai temperați, mai echilibrați ? Și să ne întrebăm întotdeauna, cum ne îndemna H.-R. Patapievici, ce se pierde atunci cînd se cîștigă ceva ? Nici Gates, nici Sachs nu se consideră deloc utopiști, ci realiști. Ei văd realizată, pînă în 2025, o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
animație nu a căpătat anvergura cărții, fiind mai popular în Finlanda. Cărțile, în schimb, au făcut ocolul pământului și s-au bucurat de un succes consistent, dar nu un succes în stil american, mai degrabă este vorba de unul mai temperat, dar mai stabil. Țara noastră face notă discordantă și de data aceasta: România nu a auzit de muumini. 5.2.2. Muumin-ul ca brand al Finlandei Imaginea Finlandei în spațiul românesc este destul de schematică, confuză chiar, din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu grilaj de șipci au fost înlocuite cu vehicule prevăzute cu coșărci din răchită, deschise în față și în spate, astfel încât încărcătura se scurge prin toate părțile; s-a perfecționat arta de a cerne noroiul! O, fericiți locuitori ai regiunilor temperate! Și voi, parizieni favorizați de ceruri, care nu cunoașteți zăpada decât după nume; voi care aveți o armată de măturători și legiuni de tomberoane ca să vă scape de ea cât dormiți, plângeți-ne! Voi, dragi provensali, încă și mai fericiți
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
circului, a proletarilor, a prostituatelor, sunt observate de o privire care, deși captează nuanțe dintre cele mai șterse, este puțin participativă. Paginile cele mai bune se ivesc atunci când atenția naratorului față de realitate (înviorată în câteva rânduri de o emotivitate lirică temperată) pare a se subordona unei mecanici abulice, de un lirism leneș. G. Călinescu observase adâncirea realismului „sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealistic.” Această calitate, ținând de modernism, face proza lui C. interesantă, însă într-o cheie minoră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
Spitalul”, O, 1981, 27; Valeriu Cristea, Un roman-parabolă, RL, 1981, 30; Valentin Tașcu, Sobrietatea ca avertisment, ST, 1981, 10; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 126-129; Tudor Dumitru Savu, „Efectul P.”, TR, 1983, 32; Mircea Vasilescu, Invenția bine temperată, RL, 1984, 31; Cornel Ungureanu, „Maximele, minimele”, O, 1984, 49; Moraru, Textul, 214-216; Alexandru Ruja, Parabola detaliilor, LCF, 1986, 31; Alexandru Ruja, Exerciții de stil, LCF, 1987, 29; Val Condurache, Mănușa întoarsă pe dos, CL, 1987, 9; Eugen Simion, Bravul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Se pare așadar că, fără a nega existența unui factor general comun - dezirabilitateasocială - care colorează răspunsurile subiecților și poate face nevalide unele dintre instrumentele de cercetare, acțiunea lui este legată mai mult de alte variabile și deci „imperialismul” lui trebuie temperat (Lemaine, 1965). În legătură cu problema dezirabilității mai trebuie amintit - așa cum anticipam - că ea nu se pune exclusiv în termeni de sinceritate-nesinceritate. Aderarea - prin opinia exprimată- la valorile și normele socialmente dezirabile comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
foarte generale. Un caz particular remarcabil avut în vedere este cel al problemelor de complementaritate implicite. În [5] și [6], împreună cu J. Gottlieb, Ț. Jucan și F. Iacob, definește o clasă de transformări integrale pe o clasă de funcții „uniform temperate” de 2n-variabile reale, cu valori complexe. Studiază proprietățile acestor operatori integrali cât și a adjuncților lor. De asemenea, definește produsul Fourier, cu ajutorul căruia introduce transformată Fourier generalizată și studiază proprietățile operatorilor de derivare parțială pe clasa de funcții „uniform temperate
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
temperate” de 2n-variabile reale, cu valori complexe. Studiază proprietățile acestor operatori integrali cât și a adjuncților lor. De asemenea, definește produsul Fourier, cu ajutorul căruia introduce transformată Fourier generalizată și studiază proprietățile operatorilor de derivare parțială pe clasa de funcții „uniform temperate” considerată. Lucrările sale au fost citate: [3] și [6] de G. Hutchinson în Journal of Pure and Applied Algebra din 1986 și 1988; [14] de A. Gachechiladze în Georgian Mathematical Journal din 2004; [8], [11], [12] și [14] de I.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
mentalități, standarde și criterii din registrul moral. Dacă rezultatul final nu se traduce printr-un comportament autonom, fundamentat pe valori și criterii interiorizate de individ, atunci pedepsele reprezintă eșecul scenariului educațional al profesorului. În acest context, este semnificativ și optimismul temperat al celebrului sofist Protagoras: Acest lucru te va învăța că oamenii cred că virtutea se poate dobândi. Căci nimeni nu îi pedepsește pe cei care săvârșesc nedreptatea (numai și numai pentru acest lucru, anume pentru că au greșit), cel puțin în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile cărturarului asupra reușitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gândul” pune capăt îndoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de autor atît înainte cît și după criză și beneficiază de o prefață a d-lui George Virgil Stoenescu, care ne anunță și că "Florin Georgescu intră în rezonanță cu noii keynesiști", "Mugur Isărescu se încadrează într-un monetarism bine temperat","știința economică a viitorului va fi metakeyne sistă"(!). Tot din prefața respectivului mai aflăm că "subiectul crucial în jurul căruia gravitează gîndirea macro economică actuală este teoria ciclului de afaceri" și în fine că Lucian Croitoru "l-a asimilat pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
structurile materiale. Aceste dialoguri ne incită la asocieri de idei și aluzii subtile, purtătoare de sensuri simbolice despre lumi materiale diferite.Privită cu răbdare, lucrarea oferă vizitatorului momentele încântă- toare ale unei stări de contemplație pozitivă și tonică. Gama coloristică temperată este susținută mai ales prin bogatul registru tonal valoric. O paletă ușor exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
valoric. O paletă ușor exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în coordonarea și susținerea expre- sivă a ansamblului. Deși la început, lucrarea dezvăluie tem- peramentul artistului, opțiunea sa estetică, prin- cipiile de bază pe care le va avea în vedere atunci când va gândi spațiul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
boabelor de struguri, printr-un "cres- cendo" jucăuș, nuci, gutui, până la cele mai mari, cum este harbuzul secționat, care își etalează, în toată splendoarea, frumusețea sa interioară și până la silueta verticală a cănii de porțelan, tronând superior într-o lumină temperată, ansamblul desfășurat la baza sa. Acest obiect este purtătorul esențelor decantate, născute din metamorfoza prețioaselor boabe de struguri. Cu discreție sugestivă, o probă din aceste esențe, în cupa din stânga tabloului, incită alături de toate celelalte elemente, prin sugestii vizuale, gusturi și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și armonia compoziției constă în această echilibrare și proporționare a formelor și volumetriilor. Întregul ansamblu este menținut într-o gamă coloristică reținută, caldă, cu nuanțe de alb și ocru luminoase și brunuri catifelate, aproape monocromă, cu lumina din partea laterală stânga, temperată și învăluitoare, dar cu un atent control al contrastelor susținute cu măsură, prin stabilitatea ierarhiei valorilor bogate și expresive. Această natură moartă se remarcă prin forța expresivă și puterea de sinteză la care a ajuns pictorul subordonând cu virtuozitate și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
critica universitară”, iat-o „eminent reprezentată” prin Tudor Vianu, Mihai Ralea și Basil Munteanu, critică orientată spre „idei generale, erudiție și un contact mai direct cu anumite discipline”. În ce-l privește, C. își valorifică disponibilitățile în cadrul unui impresionism bine temperat, „stăpân - cum sublinia Șerban Cioculescu - pe o judecată fermă, raționalizându-și impresiile estetice pe emoția gustului său”. În esență, metoda lui nu diferă mult de cea a lui G. Călinescu ori de cea a lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
la 5.429 de tipuri. Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii, formațiunile de salcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate). Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișurile și vegetația ierboasă (pajiștile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]