2,706 matches
-
a unei roți ce se învârte, potrivit corespondenței imaginative la care făcea referire Debussy. Viziunea nu intenționează să copleșească prin rapiditatea mișcării giratorii, ci prin persistența motivului ostinato ce necesită o execuție precisă, într-o perfectă menținere a nivelului de tempo (recomandat a se încadra în limitele de ). O analiză retrospectivă a acestei prime serii de Imagini indică existența unei dispuneri gradate a acumulării tensionale pe parcursul celor trei piese ale ciclului. Astfel, Mouvement marchează o culminație evidentă din perspectiva acestei strategii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo (reprezentând, în acest caz, unul dintre factorii esențiali în producerea aglomerării sonore) impune aplicarea unei utilizări economice a pedalei de rezonanță, efectul său intenționând în mod exclusiv sublinierea sunetelor marcato și menținerea corespunzătoare a vocilor cu funcție de pedală armonică. De
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându-se cu precizie proporțiilor din totalul de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică menținerea cu strictețe a aceluiași nivel de tempo, producerea unei eventuale relaxări inoportune a discursului determinând denaturarea caracterului său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
său extrovertit. De asemenea, concepția imaginii finale proiectează metafora sonoră a unei risipiri cu discreție, o evanescență ce implică în mod exclusiv reducerea progresivă a nivelului dinamic. În planul redării interpretative, evitarea cu fermitate a oricărei tendințe în sensul atenuării tempo-ului va opera distincția esențială dintre o imagine ce își destramă formele și cea în care asistăm la estomparea gradată a contururilor sale. Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în contextul unui discurs static, elementul dinamic se va recunoaște în explorarea insistentă a resurselor timbrale, datorată frecventelor schimbări de registru și culori sonore. De asemenea, episodul secund al lucrării operează o transformare subtilă de atmosferă prin animarea nivelului de tempo (Un peu animé et plus clair - Puțin mai animat și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al proporțiilor, prin atingerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și, implicit, impactul produs asupra auditorului. Finalul aduce risipirea până la evanescență a imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p în 47 de măsuri din totalul de 49) și asociindu-se cu o tendință de relaxare progresivă a tempo-ului. II.5. Et la lune descend sur le temple qui fut (Și luna coboară deasupra templului care fu) De o atracție profund mistică, Et la lune descend sur le temple qui fut pare să intenționeze o adevărată inițiere a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contemplativă, viziunea conceptuală apelează la o subtilă asociere atemporală, în care timpul prezent, corespondent luminii selenare, ne apare alăturat celui trecut, sugerat de umbra templului demult dispărut. Senzația opririi Timpului în loc își află corespondența în opțiuni de limbaj adecvate, precum tempo-ul Lent ( ) doux et sans rigueur (blând și fără rigoare), traseul ritmic preponderent monocrom (cu valori egale) sau caracterul static al evoluției discursului, determinat de adoptarea unei scriituri simetrice atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Impresia de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea precizie remarcabilă, precum și eleganța grațioasă ce caracterizează prin excelență tehnica stampelor japoneze. Indicele ridicat al nivelului de tempo Animé ( ) determină percepția acestei piese ca punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei, declanșând reale analogii cu renumitele cadențe în stil lisztian, ne apare ca o scânteietoare celebrare a vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de cele mai multe ori, respinse de către limbajul debussyist ca desuete și restrictive), se dovedesc de această dată a fi purtătoare de profunde semnificații metaforice în demersul de proiectare a acestor timpuri îndepărtate. Printr-o logică firească a unității de limbaj, expresia tempo-ului Lent et grave, doux et soutenu (lent și grav, blând și susținut purtând recomandarea metronomică indicată de compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează ușoare tensiuni cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
istorisirii în care respirația îți este adesea întretăiată de izbucniri bruște și zgomotoase, prevestind violența Vântului de Vest. Sunetele își dizolvă „identitatea” într-un efect sonor indisolubil determinat de recurența aceluiași element ostinato, a cărui insistentă mișcare palindromică percepută în tempo-ul rapid al discursului (Animé, aussi légèrement que possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră în flexibilitatea agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato, aflată într-o consecventă utilizare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția deopotrivă existența unei curbe de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material tematic al preludiului poartă aluzia „valsului melancolic” al lui Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În acest
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetului re#, tratat ca apogiatură superioară a terței tonului de bază. Coda conduce spre o risipire a senzațiilor și o dispersare în tăcere a concentrării sinestezice, sugerate prin diluarea finalului întrun efect prelungit de ecou (pp), asociat reținerii progresive a tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Această opțiune de limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în același timp și o modificare semnificativă receptată la nivelul atmosferei. Printr-o evoluție centrată pe același spațiu tonal de si major, tempo-ul lent, asociat unui ritm languros de habaneră va difuza un farmec spaniol inedit decorului napolitan deja familiar. Acest aer andaluz misterios îl recunoaștem în frecvența notelor repetate și apogiaturile ornamentale ale acestora, în configurația predominant acordică cu armonizarea pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indicată - portato. Toate aceste aspecte relevă vădite corespondențe cu tehnica de chitară și spiritul inconfundabil al muzicii spaniole. Urmând o anumită regie prestabilită a „evenimentelor”, noul material tematic apare supus unei diminuări dinamice gradate, asociată tendinței generale de încetinire a tempo-ului (Plus modéré, Rubato, Retenu, Presque lent). La nivel conceptual, efectul sonor astfel creat îndeamnă la traducerea acestei imagini, ca metaforă a unei posibile îndepărtări a îndrăgostitului. În plan interpretativ, apogiaturile necesită o redare expresivă, adecvată caracterului languros al melodiei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de amplă fuzionare sonoră a discursului. Pe de altă parte, atributul recurenței în cazul formulelor ostinato, al figurațiilor ritmico-melodice sau al acordurilor arpegiate la care se face apel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]