1,581 matches
-
fost cazul în spectacolul urmărit. Poate sta în atenție, de asemeni, și interpretul rolului Paolino, tenorul Vasile Pătrunjel, care are un timbru plăcut al vocii. Statura sa mai înaltă poate constitui un avantaj față de cei scunzi din obișnuita majoritate a tenorilor. Conturarea vocală a personajului a fost destul de convingătoare. Lipsa de experiență însă trădează anumite stângăcii sau, mai bine zis, o anumită stânjeneală care îl conduce spre polul opus față de temperamentul expansiv al partenerei din acest spectacol, Carolina, la care m-
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nu răspunde uneori pe măsura încrederii acordate și a valorilor individuale, care nu lipsesc. Un alt merit revine în alcătuirea grupului de soliști (judicios stabilit de dirijor), folosind voci catifelate din aceeași familie timbrală. Soprana Diana Bucur, mezzosoprana Maria Macsim-Grierosu, tenorul Ricardo Nori și basul Octavian Dumitru au format o grupare omogenă care și-a dat măsura valorii calitative mai ales în „Benedictus”, ca să dau doar un exemplu, dar și în alte intervenții.Realizarea în sine însă este un merit al
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
alcătuirea unei distribuții de debutanți care au menținut ținuta artistică statornicită anterior. Din distribuție au făcut parte: soprana Brândușa Moțoc (Leonora), baritonul George Cojocaru (Contele de Luna), mezzoroprana Laura Scripcaru Azucena), basul Octavian Dumitru (Ferrando), soprana Irina Scafaru (Ines) și tenorul Stelian Negoescu (Manrico). Prestația fiecăruia dintre debutanți este meritorie! În ce privește evoluția sopranei Brândușa Moțoc, avem a acorda cuvinte de laudă pentru evoluția sa în roluri de mare întindere și de dificultate atât pe planul de bază al interpretării vocale, cât
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
stă o imprimare făcută de Radio Iași cu Radu Botez la pupitru), tânărului nostru debutant trebuie să-i acordăm circumstanțe că apare în acest rol la interval de timp care nu-i oferă avantaj prin comparație. Rolul Manrico interpretat de tenorul Stelian Negoescu nu intră în subiectul anunțat în titlu, dar poate fi apreciat pentru prestația calitatvă a acestui inimos oaspete mereu prezent pe scena din Iași, care răspunde totdeauna prezent venind de la Teatrul Liric din Craiova. Am mai urmărit un
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
acestui eveniment este acela că din respectiva distribuție au făcut parte și unii soliști care debutau în roluri principale. Totdeauna rolurile de mare întindere pun la grea încercare soliști cu îndelungată experiență. Iată însă că soprana Diana Călcâi-Bucur (Mimi) și tenorul Ricardo Nori (Rodolfo), care de multă vreme așteaptă debutul în aceste roluri, s-au apropiat cu răspunderea ce o incumbă de fiecare dată o nouă partitură de Puccini. Și, cu minuțioasă studiere a partiturii, cu muzicalitatea care este proprie fiecăruia
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a 49-a stagiune), Octav Ambrozie, care susține totdeauna cu brio rolul în care este distribuit (după cum s-a văzut în interpretarea multor roluri de răspundere). Cu aceeași dăruire a tinereții, a interpretat rolul Parpignol, de care se feresc mulți tenori, timorați de acele singure două replici (scrise în registrul înalt), din care se compune rolul. Corul, condus de Valeriu Gâdei, a contribuit calitativ, penetrant și cu bun echilibru sonor (păcat de neatenția sopranelor la un scurt decalaj, corectat repede, din
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
remarcat decisiv, având cinstea să fie prima interpretă titulară în rolul Floria Tosca, semnând astfel actul de naștere al începuturilor Operei ieșene. Apoi, venind în întâmpinarea numerosului public, a fost programată într-un șir de spectacole, consecutiv, solicitată mereu împreună cu tenorul Ion Iorgulescu. De aceea, garanțiile profesionalismului care o recomandau au făcut ca, aproape pe tot parcursul carierei, să fie în distribuția de premieră în cele mai grele lucrări! Așa o vom întâlni ulterior mereu pe afiș în Cio-cio-san din opera
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
excepție, păstrate în fonoteca de la Radio Iași, avându-l la pupitrul orchestral al Operei ieșene pe regretatul Radu Botez. Ca o probă-martor autentică, notific imprimarea cu duetul Tosca-Mario din spectacolul primului cântăreț străin oaspete la Opera din Iași, Georgios Kokolios, tenor italian, grec de origine. Acel spectacol a fost o sărbătoare pentru întregul oraș, la fel de mare ca și inaugurarea Operei, de la care nici nu trecuse un an. Emoția colectivului și calitatea artistică s-au contopit atunci cu entuziasmul spectatorilor, cuprinși de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre ei amintim pe generalul Cernat Alexandru,ministru de război, comandantul Armatei române în Războiul pentru Independență; Leonard Nicolae ( Nae) tenor, supranumit prințul operei, la acea vreme; Saligny Anghel inginer, om de știință, care în anul 1888 a proiectat și condus lucrările la podul de peste Dunăre în lungime de 3850 m fiind cel mai lung pod din Europa, la acea vreme
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre ei amintim pe generalul Cernat Alexandru,ministru de război, comandantul Armatei române în Războiul pentru Independență; Leonard Nicolae ( Nae) tenor, supranumit prințul operei, la acea vreme; Saligny Anghel inginer, om de știință, care în anul 1888 a proiectat și condus lucrările la podul de peste Dunăre în lungime de 3850 m fiind cel mai lung pod din Europa, la acea vreme
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aplaudați în Faustul lui Goethe și dramele lui Schiller. Publicul vienez, recunoscător actorilor săi favoriți pentru orele frumoase petrecute la teatru ascultîndu-i, continua să aplaude aceste glorii ale scenei, chiar și cînd pierduseră prospețimea și deveniseră afoni, cum era venerabilul tenor Winckelmann care, sub pretext că însuși Wagner îl învățase aceste roluri, se crampona de repertoriul de la Bayreuth fără a mai avea voce. El nu a părăsit afișul Operei decît în urma unei penibile reprezentații cu Tannhäuser, în cursul căreia, respingînd avansurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
genunchi. Este și o activistă în domeniul sportului și al noii generații, cunoscută datorită realizărilor sportive, în ciuda condiției sale medicale. în 1996 a participat la Jocurile Paralimpice de la Atlanta, la probele de 100 metri și sărituri în lungime. Andrea Bocelli, tenor, compozitor, multi instrumentalist. Având încă de la naștere probleme cu vederea, a orbit pe la 12 ani, în urma unui accident de fotbal. Frida Kahlo, pictoriță. Frida Kahlo a fost o pictoriță renumită din Mexic, care a creat opere de artă minunate. La
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
genunchi. Este și o activistă în domeniul sportului și al noii generații, cunoscută datorită realizărilor sportive, în ciuda condiției sale medicale. în 1996 a participat la Jocurile Paralimpice de la Atlanta, la probele de 100 metri și sărituri în lungime. Andrea Bocelli, tenor, compozitor, multi instrumentalist. Având încă de la naștere probleme cu vederea, a orbit pe la 12 ani, în urma unui accident de fotbal. Frida Kahlo, pictoriță. Frida Kahlo a fost o pictoriță renumită din Mexic, care a creat opere de artă minunate. La
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai jos) Interesant este că poetul reține, în interogatoriul pe care i-l ia Ghiță Brusan la 12 iunie 1889 ca să-i dovedească juridic incapacitatea mintală, că l-a lovit la cap Petrea Poenaru. Se știa despre acesta că este tenor, deci un artist dramatic, dar D. Cosmănescu afirmă că era profesor sau director de liceu în Craiova. Identitatea lui trebuie stabilită, însă sursele de care dispunem nu ne dau indiciile necesare. Harietta Eminescu, sora poetului, scrie la fel: „Atâta vă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
circula încă o versiune orală asemănătoare, provenită de la o sursă demnă de încredere (un nepot al doctorului Șuțu), care relata unui distins poet de-al nostru (în viață) că Eminescu ar fi fost lovit cu o scândură în cap de tenorul Petrea Poenaru, că acesta i-a „spart țeasta” omorându-l aproape pe loc, n-am crede. Nepotul doctorului Șuțu a explicat și motivele (lesne de înțeles) pentru care versiunea oficială n-a consemnat evenimentele așa cum s-au petrecut. Mai știm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care mica chestiune Eminescu devenise o oază forțată de liniște aproape paradisiacă. 6. Și totuși, trebuie să mai spunem câteva cuvinte despre acest „alt bolnav d’acolo, unu’ furios, care a fost director sau profesor de liceu la Craiova”, sau „tenor”, „artist” cum zic alți biografi. Numele lui întreg apare, aproape în mod ostentativ, doar la Eminescu însuși, în interogatoriul luat la 12 iunie 1889 - probabil după prima lovitură, cea cu piatra din praștie - de către judecătorul Brusan în prezența lui Titu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
frați. Profesorul particular spunea: „Nikolai este capabil și sârguincios. Ghiorghi este capabil, dar nesârguincios, iar Lev nu este nici capabil, nici sârguincios”. Beethoven era socotit ca fiind fără ureche muzicală de unul dintre profesori. Caruso, unul dintre cei mai mari tenori ai tuturor timpurilor, a aflat de profesorul de canto: „tu nu poți cânta, nu ai voce deloc”. Einstein, care a vorbit abia la 4 ani, iar la 9 ani încă avea dificultăți de vorbire, era descris de profesorul său ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aceasta, atrăgea și celălalt public amator. În anul 1871 impresa o avea tot vechiul impresar italian Papa Franchetti, cel care avea meșteșugul să aducă întotdeauna câteva elemente de mâna întâia. În anul acela adusese, printre alții, pe un foarte reputat tenor, numit Patierno. Patierno mai fusese în București, așa că a debutat în mijlocul nesfârșitelor aplauze.91 89. Bolliac vorbea, negreșit, nu de cei 200 000 locuitori ai orașului, ci numai de clasa restrânsă aristocrată (n.a.). 90. Cezar Bolliac, Ristori, TRC., an. IX
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anual pentru trupa românească (I. Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 421). Trompeta Carpaților anunța, la 28 septembrie/8 octombrie 1871 că trupa italiană angajată de B. Franchetti sosise în Capitală, printre cântăreții cunoscuți publicului românesc aflându se Patierno, „renumitul tenor care a făcut deliciile bucureștenilor în două ierni succesive“ și Pietro Milesi, „simpaticul bas de acum doi ani“. târgul moșilor Cei cari au scris despre Târgul Moșilor spun că este răspândit prin toată România, de la Nistru și până la Mureș, fiind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sala teatrului era plină. Când primadona apăru pe scenă, o furtună de fluierături izbucni din sală. Atunci poliția interveni și o crâncenă bătaie începu. Din ceata lui Isvoranu făceau parte, între alții, un fiu al generalului Christian Tell, cât și tenorul Theodor Popescu, un om de o statură herculeană, foarte puternic și foarte frumos bărbat. Fiindcă purta plete lungi, doi jandarmi l-au înșfăcat de păr și numai așa l-au putut domoli. Isvoranu, biruit și văzându-se amenințat, sări din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Aristide: 177, 198, 276, 283 Pascal, George: 276 Pascaly, Matilda: 218 Pascaly, Mihail: 101, 104, 106, 107, 137, 151, 216-218, 232, 233, 235, 284, 330, 376, 381 Pascu (cofetar): 131 438 indice de nume de persoane Pașcanu, Chr.: 218 Patierno (tenor): 108 Patti, Adelina: 139, 285 Patti, Carlotta: 285 Paulescu, C.: 300 Pavlov (colonel): 82 Pavlov, C.: 82 Pădeanu: 266 Pădureanu (Surdul; lăutar): 144, 145 Pădureanu, Sava: 144 Păltineanu, Barbu 55, 113, 231 Păucescu (Peucescu), Grigore: 121, 250, 263 Păun, Gh.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puteai să cânți, să fluieri, să urli. Astfel, aveam ocazia să-mi mai întăresc coardele vocale, care începuseră să se cam atrofieze. în viața mea cântasem mult, atât în familie cât și în școală. Tatapreot, cu o voce plăcută de tenor. Mama cânta mereu în casă, la bucătărie sau în grădină și ne îndemna și pe noi copii: „Cântați copii să vă aud cântând!” Bunicul-preot și el cânta chiar și la bătrânețe. Mă întrebam de ce îmi venea mie să cânt în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el îl înspăimântă în așa hal pe bietul om, că din câțiva pași ajunse la gardul de lemn și ca o pisică se urcă pe el și din vârf începu să strige din toate puterile cu vocea lui puternică de tenor: Ajutor! Ajutor! Ne omoară ca la Pitești! Desigur că strigătul de ajutor se auzise la celula vecină din reduit care era doar la câțiva metri. Era o greșeală gravă a lui Ștefan și atunci se îmblânzi pe loc și-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei „Ateneu” - G. Bacovia și Grigore A. Tăbăcaru (Amintiri de la „Ateneu”), C. Isac se oprește asupra dramaturgului Ion Luca, C. D. Zeletin scrie despre doctorul Alexandru Brăescu, tenorul Nicolae Brăescu și filosoful Ștefan Zeletin, Ion Mitrea îl are în atenție pe Vasile Pârvan, iar Ștefan S. Gorovei publică, din arhiva lui P. P. Panaitescu, un text inedit despre Lucrețiu Pătrășcanu. Un alt material inedit, aparținând lui Constantin Rădulescu-Motru
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
cânt privind stilul, limba originală a partiturii, limbi străine. Pe mine m-a ajutat, 10 ani l-am luat peste tot, la toate premierele, stătea cu mine câte 10 zile. El îmi spunea: "ai grijă, că ție nu-ți place tenorul ăsta, și încerci să compensezi prin voce". Consumam mult mai multă energie datorită acestui lucru. Pentru că el îmi atrăgea atenția, am început să învăț să-mi creez spațiul propriu. Soțul meu mi-a spus: "japonezii au ceva care se numește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]