2,257 matches
-
viață romanțată”, monografiile închinate lui Ion Creangă (1932), Duiliu Zamfirescu (1937), Barbu Delavrancea (1938) și Panait Cerna (1933) sau studiul introductiv la ediția Ion Creangă, Opere complete (1940) se încheagă pe structura clasică a prezentării „vieții și operei”, cu o tentă vizibil didactică. Scrierile sunt înfățișate pe genuri și specii, în mod cronologic, cu evidențierea valorii și a specificului utilizării mijloacelor artistice. Se insistă însă prea mult pe rezumarea subiectelor în detrimentul analizelor. Familiarizat cu aproape toate momentele de seamă ale literaturii
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru îndreptarea păcătoșilor. Interesul pentru Nae Ionescu e vizibil și în faptul că R. retipărește în
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
de dragoste al cărui final îl constituie actul răpirii Transilvaniei de către horthiști. Sunt analizate destinele unor tineri siliți să își plieze existențele în funcție de un implacabil eveniment istoric, cu totul străin lor. În iarbă, cu fața la soare (1989), un roman cu evidentă tentă autobiografică (de fapt, memoriile abia deghizate ale prozatorului), desfășoară povestea existenței unui medic extrem de dotat, ins de o mare puritate sufletească și cu o exemplară capacitate de dăruire. Închis sub regimul comunist și suferind o grea condamnare politică, el nu
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
asemănare cu Ion de Liviu Rebreanu. Similitudinea e însă numai de subiect: erotismul și patima averii se profilează pe fundalul declinului boierimii vechi, ceea ce înlesnește ascensiunea ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie, patimă și dezagregare morală, prezintă afinități cu literatura naturalistă. Diferite sunt Ruginoasa (1939), Fermecătorul Hrisoverghi (1943) și Răzvrătitul Toderiță (scris într-o ultimă variantă în 1944, rămas inedit
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor săi), se ascunde un liric și un sentimental care râde ca să nu plângă, dotat cu înțelepciunea celui ce privește viața, semenii și pe sine însuși ca spectacol. Povestirile avându-l
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Eusebie Pimen în 1644. Principala operă a lui M., scrisă în latină, mai cunoscută sub numele de Mărturisirea ortodoxă, este o lucrare teologică normativă pentru Biserica Răsăriteană, ce răspundea unor acuzații de erezie și decădere, provocate de confesiunea ortodoxă, cu tente calvinizante, a lui Chiril Lucaris, apărută la Geneva, în 1633. Mărturisirea ortodoxă trebuia să obțină confirmarea Patriarhiei din Constantinopol în cadrul unui sinod ecumenic, ce s-a ținut, date fiind neutralitatea poziției și prestigiul în Orient al lui Vasile Lupu, la
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
poveste a „Marelui Joc”, 1982), „Aventura” (Chirie pentru speranță, 1968, Înotătorul rănit, 1969, Speranță pentru Marele Vis, 1975, Speranță pentru speranță, 1980, Balada căpitanului Haag, 1984), „Sfinx” (Teroare pentru colonel, 1971), cărțile de proză ale lui N., câteodată cu o tentă parodică, dar în general cu numeroase scăderi de stil și de structură (confesiuni ale naratorului care deseori se declară incoerent, determinări temporale naiv-deictice și prezentări directe, implicând identificarea autorului cu naratorul etc.), răspund, prin ritmul alert al acțiunilor și prin
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
culturii, Soluțiile artei în cultura modernă (1943) ilustrează două tipuri de cultură, condiționate de cele două tendințe care domină consecutiv ori concomitent spiritualitatea creatoare: plăsmuirea (artistică) și cunoașterea (științifică). Argumentele demonstrației sunt excerptate generos din literatura modernă și contemporană. Unele tente ale gândirii mentorului Tudor Vianu, manifeste și mai târziu, sunt sesizabile îndeosebi în aceste prime lucrări. În cărțile elaborate după 1944, foarte variate tipologic, P. explorează precumpănitor literatura universală în interferență implicită sau declarată cu metodologia literaturii comparate, a teoriei
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
acțiune e plasată în plin Ev Mediu nordic, respectiv în zorii modernității italiene, atestă pricepere în reconstituirea culorii locale, mai ales printr-un lexic adecvat. Narațiunile sunt însă alterate de conformarea la ideologia socialistă, în cea dintâi, de pildă, prin tenta anticlericală și ateistă. Același tribut îl plătesc și biografiile romanțate ce au în centru pe Vasco da Gama, pe călătorul rus Mikluho Maklai ori pe revoluționarul Toussaint Louverture, limbajul acestora, „adaptat” nivelului de înțelegere al copiilor și adolescenților, scoțând și
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
nu îl întrece, și nici măcar nu îl egalează în obținerea de efecte literare prin manipularea doar vag prelucrată a vorbirii cotidiene aspre, a injuriei plastice la modul elementar, a expresiei pamfletare. E dificil a disocia în fiecare propoziție constituenții cu tentă expresionistă, modernistă în general, de cei pur romantici, însă percutanța vocabulelor, insolitul alăturărilor, modul provocator al construcțiilor frastice și imagistice dau multor versuri un aspect incontestabil modern. Adeseori instrumentul vorbirii poetice e paradoxul. Fie că semnalează situații paradoxale, fie că
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
literatura engleză și americană, P. încearcă prin romanul Bitter Be Thy Bread (1989), publicat și în țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
brevetat, de altfel, o invenție, măruntă dar ingenioasă, numită „condei portăreț, fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, un predecesor al stiloului. Scrisorile profesorului sunt ceremonioase, pline de modestie și bun-simț, cu fraze lungi și uneori greoaie, având câteodată o tentă cronicărească. Sunt, pe alocuri, și izbucniri vehemente, de mânie, care dau o anumită tensiune acestor epistole. În 1871, în forul academic, P. dă citire discursului de recepție Giorgiu Lazăr și școala română. E o schiță biografică alcătuită cu admirație și
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
colegului german amintit, Peter. Amândoi ar vrea să se unească prin căsătorie, însă familia acestuia se opune. Relațiile se complică și în cuplu, prin supralicitarea de către fată, până la tragic, a unor comportamente reprobabile ale băiatului, mai ales a celor cu tentă erotică. Asemenea Danei, personajul feminin din romanul anterior, Olga e o natură dificilă: anxioasă, inconsecventă, capricioasă. Expansivă interior uneori până la pierderea autocontrolului, deși hiperlucidă, pe de altă parte, ea este reticentă, retractilă, de neînțeles în manifestările față de iubit. Scrierea devine
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
se încumeta să facă traduceri, intitulându-le, la un loc, Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823 la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu. Nuvela Zuma sau Discoperire scorțâșoarii tămăduitoarei de friguri, adecă a hinii e o scriere cu tentă moralizatoare, după M-me de Genlis, iar Moralicești haractiruri, trădând o înclinație timpurie pentru fiziologia literară, reprezintă tălmăcirea unor imitații ale lui Dimitrie Darvari după Teofrast. Crispin, rival stăpână-său, după Lesage, și o transpunere dintr-un autor necunoscut completează acest
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
adună proza în volumele De toate (1897) și Clipe de repaus (I-II, 1901-1903, sub pseudonimul Sorcovă), o piesă „pentru teatrul de la țară”, În sat la Tânguiești, apărându-i în 1912. Înzestrat ca povestitor umorist, O. părăsește proza romantică, de tentă psihologică, spre care se îndreptase datorită lecturilor din scriitori ruși, dar care la el e artificioasă, nereușită. Sub influența lui I. Slavici, scrie povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
și mâinile care/ Știu să te-nfioare-n dezmierdare...” (Cântec pustiu). Nuvelele de maturitate ale lui N. sunt reunite în secțiunea La capătul drumului din volumul colectiv Povești fără țară și în Cetăți sfărâmate. Primele sunt cinci povestiri cu tematică diversă, cu tentă nostalgic-sentimentală, întrupând personaje puternice, cum este Dora, din Strada florilor, patroană de bordel, victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
spațiul francez: Louvre, Povești lyoneze, Amiens sau Mulțumim pentru speranță, Verdun, Reims etc. Și aici maniera metaforică e adesea exagerată, descripțiile cedând locul unui lirism retoric. Până și un roman, Interogatoriu la iubire (1972), va avea aceleași caracteristici ținând de tenta lirică, la care se adaugă înscrierea într-o tematică agreată în epocă: lupta comuniștilor împotriva legionarismului. Antiteza bine-rău e fără nuanțe, fie ea ilustrată prin intermediul unor personaje simbolice (Oamenii și Umbrele Verzi). Poveste a prizonierului „nr. 113”, profesor-doctor și imagine
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
percepută însă dramatic, ca o apropiere, inevitabilă, de crepuscul. Tema vremelniciei, a timpului care nu iartă se regăsește în tot ce a scris P. Volumul Parabole include sonete situate în acest registru, dar și poeme de dragoste ori altele cu tentă ironică, moralizatoare. Dialoguri în agora enunță, din nou, irevocabila hegemonie a timpului asupra făpturii umane - condiție semnalată chiar de titlurile poeziilor: fiecare începe cu substantivul „ora” urmat de determinanți (Ora sfinxului, Ora mărturisirilor ș.a.). Cu toate că poemele par scrise „ca ultimul
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
care continuă orientarea suprarealistă, bunăoară pentru opera poetică a lui Gellu Naum, din care a selectat material pentru un volum cuprinzător, Rede auf dem Bahndamm an die Steine (1998). Din motive similare a fost atras și de imaginația bogată, cu tentă suprarealistă, uneori grotesc-absurdă a lui Marin Sorescu și a publicat în traducere patru culegeri de versuri ale acestuia, elaborând totodată versiuni germane ale pieselor Iona (1971) și Matca (1974), texte valorificate ca scenarii. În peste zece antologii apărute în Germania
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
chipului și devine chip adevărat), face o pasiune pentru acela și moare pe un pat de spital, în urma unui avort, sperând până în ultima clipă în revenirea celui care o părăsise fără nici un scrupul. De aici încolo romanul capătă o inoportună tentă moralizatoare. Înțelepțit, Mihnea abandonează boema, pune mâna pe carte și se pregătește să devină un adaptat social superior. Deși pare a fi varianta câștigătoare a lui Ragaiac, destinul lui Mihnea ilustrează în esență și, poate, în ciuda voinței instanței auctoriale același
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
-l în valoare pragmatică. Tot o femeie inaccesibilă, din punctul de vedere al psihologiei protagonistului și al voinței auctoriale, este și aceea care va pune în mișcare resorturile intime de împlinire erotică și de parvenire - romanul are o mai subliniată tentă socială decât celelalte - ale lui Mihail Aspru, eroul fără eroism al romanului Donna Alba. Bovarismul masculin, temă recurentă la M., este și aici motorul unei trame cu aspect dramatic și, subsecvent, polițist. Diferența este că, de această dată, nu pasiunea
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există construcții moderne: „Satul a prins totuși o tentă europeană datorită faptului că foarte mulți tineri dinainte de ’89 au rămas în comună, n-au putut pleca și și-au dat drumul la construcții. Au avut, n-au avut, au strâns din curea și au ridicat” (bărbat, 46 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru care educația, asistența medicală mai mult sau mai puțin specializată și alte servicii publice sunt greu accesibile sau de-a dreptul intangibile. Dar, curios, pseudoliberalii americani de stânga, frecvent instalați în posturi bănoase și vieți burgheze (desigur, cu o tentă suplimentară de multiculturalism și postmodernism), deci în existențe foarte puțin deosebite de cele ale capitaliștilor înrăiți, nu atacă realmente (excepțiile sunt rare și cu atât mai onorabile) fundamentele inegalității din lumea lor (atât de frapante pentru străini!), ci par mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în palmă, deasupra zonei reflexe a ficatului, și să folosiți degetele pentru a aplica presiunea asupra pieptenelui, efectuând o stimulare suplimentară. Simptomele unui ficat neglijattc " Simptomele unui ficat neglijat" Dacă observați că albul ochilor, limba și pielea au căpătat o tentă gălbuie, s-ar putea ca ficatul să ceară ajutor, avertizându-vă de existența unei infecții sau a unui blocaj. Dacă urina sau bila sunt închise la culoare, s-ar putea ca și vezica biliară să aibă nevoie de tratament. Aceste
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]