4,773 matches
-
p. 40. Este posibil, remarcă Lenin Într-o notă de subsol (p. 41), ca muncitorii să devină o elită intelectuală și astfel să joace un rol În crearea ideologiei socialiste, „Însă”, adaugă el, „ei participă nu ca muncitori, ci ca teoreticieni socialiști precum Proudhon și Weitling”. Ibid., p. 33. Ibid., p. 41. Ibid., p. 151 (sublinierea Îmi aparține). Aici, Lenin se referă În special la ziarul Iskra, organ al partidului de avangardă. Ibid., p. 120-121. Ibid., p. 122 (sublinierea aparține autorului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ferită astfel de simpla impresie, ajută la formarea gustului cititorilor. Îndrumând critica spre specificul artei, I. se arată a fi un precursor al lui Titu Maiorescu, iar în ansamblul esteticii românești din secolul al XIX-lea rămâne cel mai important teoretician prejunimist, contribuind substanțial la călăuzirea criticii literare către o metodă proprie. SCRIERI: Cânturi intime, București, 1854; Odă la România, Paris, 1859; Scrieri alese, îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1974; Catastihul amorului și La gura sobei, îngr. și introd. Dumitru
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel de Leviathan lingvistic, în a cărui pâlnie aspiratoare este absorbit, asimilat, omogenizat stilistic și redus la un numitor retoric comun tot ce este în mod convențional presupus
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
El acoperă un spectru larg de preocupări și reușește să aducă o contribuție marcat originală în fiecare dintre disciplinele abordate. Trăsătura comună a gândirii de stilistician a lui I., cu aplicare consecventă și aprofundată la opera lui Mihai Eminescu, de teoretician al lingvisticii, de autor al unei gramatici a limbii române rămâne așezarea pe primul plan a relațiilor și a funcțiilor și descrierea formelor în raport cu rolul îndeplinit în ansamblul comunicării. Gramatica este sinonimă cu morfosintaxa, un ansamblu de forme în relație
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa istoricului literar de a situa operele românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în contextul barocului european. I. își susține lectura printr-
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
, Silvian (21.I.1917, București), teoretician și critic literar, traducător. I. , al cărui prenume la naștere a fost Sylvain, este fiul Tonyei și al lui Pincu Iosifescu. După ce urmează Liceul „Matei Basarab”, în 1934 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
a Universității bucureștene. Începe să scrie în paginile revistei școlare „Preocupări literare și artistice” (1934), iar debutul editorial este volumul de studii critice Oameni și cărți, apărut în 1946. A mai folosit pseudonimele Sorin Irimie și Monica Șerbănescu. Critic și teoretician al literaturii, cu activitate începută încă din perioada interbelică, prin publicarea sporadică în presa de stânga („Era nouă”, unde se află adevăratul lui debut, în 1936, și „Cuvântul liber”) a unor articole consacrate psihanalizei și operei lui Aldous Huxley, I.
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
IBRĂILEANU, G.[arabet] (23.V.1871, Târgu Frumos - 10.III.1936, București), critic, istoric și teoretician literar, prozator. Este fiul Mariei (n. Marcovici) și al lui Teodor Ibrăileanu, mici comercianți armeni, tatăl fiind apoi administrator de moșie și slujbaș la Roman. Pentru N. Iorga (născut în același an), viitor adversar de idei, I. era, în 1905
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
vedere ce prefigurează Spiritul critic în cultura românească (1909). De menționat, în același timp, dacă nu renegarea expresă, cel puțin detașarea de ideologia socialistă; acum el face apel la Schopenhauer, la pozitiviști sau îl citează pe „distinsul cugetător rus Mihailovski”, teoretician narodnic. În articolul Poporanismul din „Curentul nou” de la Galați (1906), renegarea marxismului devine clară. În fine, la Iași apărea la 1 martie 1906 primul număr al revistei „Viața românească”, al cărei fondator era împreună cu C. Stere și Paul Bujor. Din
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
critic în cultura românească lipsindu-i forța care să-i dea o perfectă soliditate, un eșafodaj puternic, o strictă geometrie a argumentelor. Dar, dincolo de asemenea limite, lucrarea tulbură și incită la meditație prin excepționala inovație ideologică și prin finețea intelectuală. Teoretician literar cu sclipitoare intuiții, I. nu elaborează un sistem propriu. Dispune însă de o concepție care, în evoluția ei, reflectă sinteza în devenire dintre social și estetic în critica românească. A vedea în mod reducționist în el un critic sociologist
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
salveze. Ele intervin doar atunci când fac posibil) explicația. Valoarea unei noțiuni teoretice este judecat) în funcție de utilitatea teoriei din care face parte. Noțiunile teoretice ne dau posibilitatea s) acord)m semnificație datelor; acestea limiteaz) libertatea cu care sunt inventate noțiunile teoretice. Teoreticienii își creeaz) propriile presupoziții. Dac) ele sunt sau nu acceptate, asta depinde de meritul structurii științifice din care fac parte. Construcția teoriilor presupune mai mult decât o aplicare a operațiilor logic admise asupra datelor observate. Prin intermediul deducției nimic nu poate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
critic) a acestei lucr)ri, asupra câtorva teorii care ilustreaz) abord)ri diferite. Acest demers ne va îndrepta atenția mai degrab) asupra potențialit)ților și limit)rilor diferitelor tipuri de teorii, decat asupra forței sau sl)biciunii teoretice a anumitor teoreticieni. I Teoriile politicii internaționale pot fi selectate în mai multe moduri. Am distins, în alt) lucrare, explicații date politicii internaționale, z)bovind mai ales asupra eforturilor de a localiza cauzele r)zboiului și de a defini condițiile p)cii, în funcție de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cele mai multe ț)ri dezvoltate, sau sunt ținute la un nivel aproximativ brut de productie*. În cel din urm) sens, este inclus) chiar și relația dintre cea mai avansat) tar) capitalist), Statele Unite, și relativ mai puțin dezvoltatele economii ale Europei Occidentale. Teoreticienii neocolonialiști pretind s) identifice și s) explice chiar un alt ,,nou” imperialism. O examinare a gândirii neocolonialiste va conduce la câteva concluzii importante privind teoria internațional-politic). Ele sunt sugerate de urm)toarele titluri: (1) teorii autovalidante, (2) f)r) lipsit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
îndep)rtate, ins) când cel s)rac și cel slab își dau mâna, ei câștig) puțin, dac) nu deloc, în privința prosperit)ții și puterii. IV Putem acum s) reflect)m asupra teoriilor despre imperialism examinate mai sus. Hobson, Lenin și teoreticienii școlii neocolonialiste ofer) explicații economice ale comportamentului extern al statelor, cu diferențe mai importante între școală neocolonialist) și Lenin, decat între Lenin și Hobson. Ultimii doi au înțeles expansiunea și consolidarea imperiilor desf)șurându-se odat) cu dezvoltarea capitalismului. Ei au
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cum pot fi ele menținute, c) ea analizeaz) doar sistemele că ansambluri. Alții pretind c) teoria sistemelor tinde s) demonstreze modul în care sistemele determin) comportamentul și interacțiunea unit)ților lor, ca și cum cauzele ar funcționa numai în jos. Întrucât unii teoreticieni s-au limitat la primul obiectiv, sau l-au adoptat pe cel de-al doilea, nu exist) nici un motiv de a limita sau condamnă teoria sistemelor ca atare. În politica internațional), preocup)rile juste, dar și posibilele realiz)ri ale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ce unit)ți anume cuprinde sistemul, s) indic)m ponderile comparative ale cauzelor sistemice și subsistemice, și s) demonstr)m modul în care forțele și efectele se modific) de la un sistem la altul. Voi examina lucr)rile a trei proeminenți teoreticieni sistemiști, pentru a vedea dac) - sau cât de bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ților variaz) că intensitate, de la un tip de sistem la altul. Aron și Hoffmann au dat în mod arbitrar un anumit r)spuns la aceast) întrebare. Doar oferind acel r)spuns arbitrar sunt ei capabili s) insiste asupra nevoii că teoreticianul s) p)streze o corespondent) anumit) între semnificația împ)rt)sit) de p)rți și formele comportamentului lor. Atât de profund este angajamentul lui Hoffmann fâț) de explicațiile de tip inside-out, încât îl adapteaz) și pe Rousseau propriei imagini. Din
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
p)streze o corespondent) anumit) între semnificația împ)rt)sit) de p)rți și formele comportamentului lor. Atât de profund este angajamentul lui Hoffmann fâț) de explicațiile de tip inside-out, încât îl adapteaz) și pe Rousseau propriei imagini. Din rândul teoreticienilor politici, Rousseau se distinge prin aceea c) a accentuat imposibilitatea de a infera rezultate din observarea doar a atributelor și comportamentului p)rților. Contextul acțiunii trebuie luat întotdeauna în considerare, indiferent dac) sunt analizați oameni sau state, întrucat contexul va
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politice. Eseul referitor la Rousseau, sclipitor în felul s)u, desi aflat în profund) contradicție cu filosofia acestuia, ilustreaz) forță pe care angajamentele teoretice o pot genera. O asemenea fort) afecteaz) interpret)rile date lumii, ca și pe ale altor teoreticieni. Scriind despre politica internațional) în anii 1970, Hoffmann anunț) dep)șirea lumii bipolare, declar) c) o lume format) din cinci puteri principale este pe cale s) apar), si argumenteaz) c) o astfel de lume ar putea conduce ea ins)și c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la o revoluție copernican) în politica internațional) (1959, p. 347). O asemenea revoluție ar implica gândirea politicii internaționale dintr-o perspectiv) a nivelului sistemic. Hoffmann - insistând c) sistemele sunt reale, c) actorii trebuie s) fie conștienți de ele, c) schemele teoreticienilor trebuie s) corespund) cu aspirațiile oamenilor de stat - nu poate declanșa revoluția pe care a cerut-o. În absența unei revoluții copernicane, lui Hoffmann îi r)mane soluția ptolemeic). Astronomia ptolemeic) a proiectat mișcarea p)mântului în corpurile cerești, compensând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nefiind deloc cauzator. Într-adev)r, e greu s) descoperi o abordare sistemic) care concepe structura că pe un construct sistemic ce are de fapt un anumit impact cauzal. Morton A. Kaplan s-ar p)rea c) este unul din puțini teoreticieni importanți, care în mod elaborat și argumentat susțin o astfel de perspectiv). Deși își numește tentativă să teoretic) ,,sistem de acțiune”, caracteristicile distinctive ale celor șase sisteme ale sale par a constă în principiile lor organizatoare și în configurațiile lor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dominant al subsistemului”. Atenția lor se concentreaz) asupra unit)ților în acțiune. Ei sunt concentrați s) descopere cine face ce, pentru a produce rezultate. Atunci cand Aron și alți tradiționaliști insist) asupra necesit)ții de a se pune în acord categoriile teoreticienilor cu motivele și percepțiile actorilor, ei pun în lumin) logică preponderent behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ)rt)șesc convingerea c) explicațiile date rezultatelor internațional-politice pot fi deduse examinând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dintre condițiile interne și rezultatele internaționale, pe care le ofer) atât de frecvent tradiționaliștii. Studiile internațional-politice care corespund cu modelul inside-out opereaz) cu ajutorul logicii corelaționale, indiferent de metodele folosite. Cercet)tori care se pot sau nu consideră pe ei înșiși teoreticieni sistemiști, precum și formul)ri care par a fi mai mult sau mai putin științifice, urmeaz) aceeași linie de gandire. Ei examineaz) politică internațional), fiind interesați de ceea ce sunt statele în realitate, si cum interacționeaz) ele, iar nu de modalitatea prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
armamentul este radical modificat; se fac și se desfac alianțe. Acestea sunt schimb)ri în interiorul sistemelor, acest gen de schimb)ri ajutându-ne s) explic)m variațiile rezultatele internațional-politice. În capitolul 3, am aflat c) care aspir) la titlul de teoreticienii în sistemiști consider) c) asemenea schimb)ri în interiorul sistemului marcheaz) treceri de la un sistem la altul. Odat) ce structura este clar definit), sarcin) ce va reveni capitolului urm)tor, schimb)rile de la nivelul structurii pot fi ținute separate de schimb
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]