1,218 matches
-
era chemată să le ofere soluții ameliorative se internaționalizau (de exemplu, educația pentru pace, pentru toleranță etnică și religioasă, pentru grupuri marginalizate socialetc.), s-au făcut eforturi de compatibilizare lingvistică, termenii din limba engleză tinzând să se impună. Principalele confuzii terminologice în domeniu provin din utilizarea sintagmelor oarecum sinonime de educație continuă și educația adulților (continuing education și adult education). Acești termeni s-au impus rapid la nivel internațional, pe de o parte, datorită utilizării mai frecvente a limbii engleze în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
completării unor lacune de pregătire sau a unor studii incomplete, fie pentru perfecționare, aprofundare sau chiar reorientare. Limitându-se însă doar la anumite aspecte, acești termeni nu au reușit să se impună în timp. Pentru a nu produce o confuzie terminologică și mai mare, au fost înglobați treptat în termenul mai larg de educație continuă, după cum a arătat evoluția practicii. Însă termenul supraordonat celui de educație a adulților, care a reușit totuși să se impună salutar și în domeniul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des vehiculați în educația adulților, ca și a celor care se desprind logic din conceptul supraordonat de educație permanentă ne conduce spre concluzia unei varietăți a definițiilor elaborate, a unei varietăți terminologice. Registrul foarte larg de sensuri ale conceptului educație a adulților se întinde de la contestarea valabilității sale până la maxima complexitate a unui conținut foarte bogat în note determinative. Însă este un prim pas pentru legitimarea unui domeniu distinct de acțiune educațională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vizau cititul, scrisul și numerația, în societatea actuală bazată pe cunoaștere, acestea sunt mult mai complexe și vizează: deprinderile computeriale, cultura tehnologică, limbile străine, deprinderile sociale și competențele antreprenoriale (vezi „Memorandumul privind învățarea permanentă”, mesajul-cheie nr. 1, 2000). La nivel terminologic, tendința actuală este de a înlocui sintagma deprinderi de bază cu competențe-cheie, deoarece se consideră că prima este mai restrictivă, vizându-le doar pe cele tradiționale, iar termenul competență se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe, aptitudini și atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adult Education Throught History”, în N. Balazs, F. Poggeler (ed.), Ethics, ideals, and ideologies in the history of adult, vol. LIII, Peter Lang Publishing, Frankfurt am Main. Ranson, S. (1998), Inside learning society, Cassell Education, Londra. Sava, S. (2001a), „Compatibilizări terminologice”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termini-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Sava, S. (2001b), „Dimensiuni ale educației adulților”, în S. Sava (coord.), Educația adulților în România - dimensiuni educaționale, culturale și sociale, Editura Mirton, Timișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a trăi a bolnavului și, mai ales, complianța lui la procedeele terapeutice, oricât ar fi acestea de dificile. Literatura de resort identifică patru procedee posibile de comunicare a diagnosticului în cazul unor maladii grave, cu un prognostic letal: metoda terminologică, prin care medicul apelează la o sofisticată terminologie de specialitate, evident inaccesibilă pacientului, promovând o impardonabilă detașare, uitând că „în jurul unei tumori”, vorba celebrului oncolog german, dr. Scheel (apud Wilber, 2005, p. 312) „este o ființă umană”; metoda oblică se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
epuizeze în timp capacitățile persoanei de a face față (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). în reziliență, ca și în traumă, vorbim despre un continuum de sarcini care se cumulează, se compun, și nu doar de evenimente majore determinante. 3.5. Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cetățeni europeni și cum vor arăta aceștia, În condițiile În care, În spațiul comunitar european, s-a trecut de mult de la market citizen la political citizen. 3.2. ...către o cultură politică a guvernanței 1 Fără a exista un consens terminologic asupra conceptului de guvernanță, acesta vine din sfera relațiilor internaționale, unde desemnează forme de guvernare alternative la statul unic (modelul „Westminster”, caracterizat prin suveranitatea Parlamentului, puteri decizionale acordate Guvernului și răspundere ministerială directă), care nu mai corespunde dinamicii și complexității
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Ion M. Anghel, România și Constituția pentru Europa, în Revista română de Drept Comunitar, nr. 4/2007, p. 29-40 7 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004 8 Aderarea apare ca o desincronizare terminologică, pentru că Tratatul cerea ratificarea. 9 România a ratificat acest Acord prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993 10 A se vedea, pe larg, A. Popescu Rolul Consiliului Legislativ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin extinderea rolurilor pe care le deținem și des]vârșiți prin m]iestria cu care le juc]m. Oficierea unui ritual prezint] o asociere de sens cu interpretarea unei compoziții muzicale, asociere pe care Confucius o red] și în plan terminologic prin al]turarea a doi termeni: yue (muzic]) și li (ritual). O pies] muzical] poate fi interpretat] bine sau mai puțin bine, iar acest lucru nu depinde decât de noi înșine. În același fel, formarea caracterului presupune integrarea unui ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem în vedere cum ne-am propus deja domeniul artelor vizuale. A putea constata, fără să ratăm schița generală, o invers proporțională relație între actul creației și mediatizarea lui. Cu cît mediatizarea tot mai inimaginabil diversificată cîștigă teren, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și "imaginarul" ["realul imaginar", Le Goff 14, n.n.]. Numai pentru că acționează cu forță asupra "realului", pe care îl constrânge să intre într-un cadru conceptual preconceput, ideologicul prezintă o oarecare înrudire cu imaginarul. (Le Goff 7) În încercarea de clarificare terminologică, Le Goff încheie comentariul cu un exemplu relativ ambiguu pentru demonstrația sa - pasajul din Roman de la Rose, în care Jean de Meun descrie puterea politică. Cum nu poate stabili că ține de unul sau de altul dintre termenii relației inițiale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a unei informații "trăite" sub o formă asemănătoare senzației, dar substanțial diferită de ea (pentru că este amintirea ei). În al doilea rând, imaginea mnezică diferă de reprezentarea inteligibilă, deși confuzia s-a făcut adesea între imagine și idee (nu doar terminologic). Începând cu empirismul secolului XVIII, s-a consolidat teoria conform căreia nicio reprezentare, chiar din sfera spirituală, nu ar putea fi lipsită de elemente sensibile. Prin această idee, este spulberată ierarhia dintre imagini−impresii primare și idei reflexive secundare. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în care ea poate fi formulată sau la unele "efecte" teoretice și rezultate aplicative ale sale. Dificultățile terminologice survenite în cercetare m-au trimis, uneori, la mai multe ediții ale aceleeași lucrări. Edițiile consultate cu acest scop au fost indicate în "Nota bibliografică" și în unele note de subsol. Țin să le mulțumesc celor care în spațiul nostru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrare, "gândirea-positum), sunt preluate de "subiectul" filosofiei (gânditorul) așa cum în genere subiectul cunoașterii își preia obiectul. Dar este vorba, în recunoaștere, despre un alt "subiect" decât acesta tocmai evocat și, desigur, despre un alt "obiect" al său, dacă acceptăm convențiile terminologice ale filosofiei moderne; și, până la un anumit punct, în aceasta nu se află nici un pericol. Dictatura judicativului este, așadar, un fenomen filosofic. Dar nu poate fi trecută cu vederea extinderea spațiului său de aplicație dincolo de limitele tradiționale ale filosofiei, către
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
românesc se lucrează încă, chiar dacă între timp de la primii Cronicari până la ultimele traduceri din câțiva filosofi contemporani care au propus, în reconstrucțiile lor, veritabile reforme ale limbii în care au rostit, constrângându-i pe traducători să inițieze ei înșiși "reforme terminologice", semnificative fiind, de exemplu, traducerile din opera lui Hegel sau din cea a lui Heidegger s-au produs anumite evenimente cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au rostit, constrângându-i pe traducători să inițieze ei înșiși "reforme terminologice", semnificative fiind, de exemplu, traducerile din opera lui Hegel sau din cea a lui Heidegger s-au produs anumite evenimente cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Samuil Micu, Eufrosin Poteca, Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile terminologice ale lui Lucian Blaga, din structurile sale conceptuale închise. Un efort de prindere sub rostire a unor sensuri poate fi zărit și în lucrarea de față. De aceea, recursul la tradiția noastră rostitoare întru filosofie este cu totul firească. În privința
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care se poate ajunge la ceea-ce-este judicativul constitutiv: și el este timp. Prin urmare, noțiunea și raționamentul sunt elemente esențiale în demersul de "legitimare" a căutării non-judicativului. Autonomia noțiunii și raționamentului față de judecată nu a atins, până acum, decât limite terminologice și de rol specific într-un spațiu structurat de judecată.22 Noțiunea (conceptul) a semnificat, în reconstrucțiile filosofice vechi, unitatea discursului, dar numai ca element al judecății. Târziu, în epoca modernă, Kant deduce tipurile de categorii din tipurile de judecăți
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce prinde o anumită formă la Kant nu este reducția propriu-zisă, ci deducția. Aceasta poate fi gândită și în termenii unei veritabile reducții, dar nu acesta este gândul cel mai bun în sesizarea sensurilor propriu-zis kantiene. De fapt, dincolo de chestiunea terminologică, și neaccentuând poziția foarte importantă în logica transcendentală a termenului "deducție", atunci când demersul kantian trece de la unele instanțe analitice la altele de exemplu, de la tipurile de judecăți la categorii are loc o coborâre pe linia "exemplificării" (folosind un termen al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putință însăși constituirea structurii existențiale a Dasein-ului. Oricum, limbajul filosofic heideggerian nu mai ține cu totul de condiția mult prea tehnică în care l-a dus metafizica modernă; el pare a fi mai apropiat, în semantica sa, se-nțelege, și terminologic, poate și pragmatic, de "situația" sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale care alcătuiesc, împreună cu câteva întrebări
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dod. Flonta, Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu li se adaugă nimic sunt ca niște gânduri (subl. C.) nici unite, nici separate." Aristotel, Despre interpretare, 1, 16 a; pp. 207-208. (Pentru toate aplicațiile pe marginea tratatelor care alcătuiesc Organon-ul, am consultat mai cu seamă pentru chestiuni terminologice și celelalte ediții indicate în Bibliografie. Citările s-au făcut însă, în toată lucrarea, doar după ediția românească.) 32 " A enunța că ceea ce este nu este, sau că ceea ce nu este este constituie o propoziție falsă; dimpotrivă, o enunțare adevărată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]