5,751 matches
-
haosul revoluționar li se pierduse urma celor două femei, iar unele indicii trimiteau la faptul că fetița de altădată devenise informatoarea poliției.) Nilus Își Împărțea locuința cu un sihastru pe nume Serafim și ținea predici la o bisericuță din apropiere. Teroarea, foametea, vărsările de sînge erau mărturii incontestabile că stăpînirea lui Antichrist se Înfăptuia conform scenariului expus În Conspirație. Triunghiurile, care cîndva se iviseră ca niște Însemne oculte, acum roiau precum cărăbușii, gravate pe nasturi și pe cozoroacele șepcilor militare (iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
această scriere pot sta mărturie În privința influenței nefaste a unei astfel de lecturi: „Trebuie admis faptul că majoritatea oamenilor sînt mai degrabă stăpîniți de instincte malefice, nicidecum benefice, iar guvernanții obțin rezultate mai bune prin violență și În regim de teroare, nicidecum prin discuții academice. Orice individ vrea puterea, oricine ar dori să devină un dictator, numai să poată, de aceea rari sînt cei care nu ar fi dispuși să sacrifice bunăstarea celorlalți pentru propria bunăstare...“ (Conspirația, p. 216) Sau: „Dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
oameni nevinovați. Când toate pârghiile de conducere și reprimare erau în mâinile Partidului Comunist (în februarie 1948 a avut loc Congresul de unificare dintre PCR și PSD, rezultând Partidul Muncitorescă Român), orice împotrivire era sortit 414 eșecului. S-a instalat teroarea și frica, oricând puteai fi ridicat, luat cu duba neagră, interogat zile și nopți, insultat, scuipat, bătut, terfelit; se constata că ești „curat” ți se dădea drumul, ca, apoi să fii luat și dus, fără ca familia să știe ceva de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au împinsă în față mase mari de oameni în principalele orașe ale rii, încât a făcut explozie și mămăliga românească. Oricum, societatea românească era pregătită pentru o răsturnare majoră, era sătulă de regimul cuplului Ceaușescu care instalase un regim de teroare, în condițiile în care magazinele alimentare erau goale. Regimul se osificase, era incapabil de înnoire și reforme și în zadar i-a atrasă atenția Gorbaciov lui Ceaușescu. După dărâmarea regimurilor comuniste în vechiul bloc socialist din estul Europei, mai mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o transformare treptată a omului în obiect, o amplificare a nedreptăților, nesiguranței și violenței; totul arată chiar că intrăm într-o sumbră perioadă premergătoare a războiului: națiunile cele mai evoluate răspund la violență prin violență, la frică prin egoism, la teroare prin represalii. Așadar pare rezonabil să ne resemnăm și să admitem că omul nu e decât un monstru și că lumea noastră nu va putea deveni niciodată o democrație la nivel planetar, pașnică, diversă, dar solidară. Și totuși, o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
care îl ocupau pe al dumneavoastră nu era prezent la locul crimei, Numai femeile, De ce numai femeile, E greu de explicat, domnule comisar, Nu vă faceți griji, avem timp, Au fost câțiva orbi care au preluat puterea și au impus teroarea, Teroarea, Da, domnule comisar, teroarea, Cum s-a întâmplat asta, Au pus stăpânire pe mâncare, dacă voiam să mâncăm trebuia să plătim, Și au pretins femei ca plată, Da, domnule comisar, Și atunci acea femeie a omorât un bărbat, Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
îl ocupau pe al dumneavoastră nu era prezent la locul crimei, Numai femeile, De ce numai femeile, E greu de explicat, domnule comisar, Nu vă faceți griji, avem timp, Au fost câțiva orbi care au preluat puterea și au impus teroarea, Teroarea, Da, domnule comisar, teroarea, Cum s-a întâmplat asta, Au pus stăpânire pe mâncare, dacă voiam să mâncăm trebuia să plătim, Și au pretins femei ca plată, Da, domnule comisar, Și atunci acea femeie a omorât un bărbat, Da, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dumneavoastră nu era prezent la locul crimei, Numai femeile, De ce numai femeile, E greu de explicat, domnule comisar, Nu vă faceți griji, avem timp, Au fost câțiva orbi care au preluat puterea și au impus teroarea, Teroarea, Da, domnule comisar, teroarea, Cum s-a întâmplat asta, Au pus stăpânire pe mâncare, dacă voiam să mâncăm trebuia să plătim, Și au pretins femei ca plată, Da, domnule comisar, Și atunci acea femeie a omorât un bărbat, Da, domnule comisar, L-a omorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că va Înnebuni. Dorea să fie alături de oameni, de oameni, de cineva Întreg la minte, prostuț și bun. A zăcut așa, nemișcat, fără să-și dea seama de trecerea timpului. Simțea cum i se reliefează venele fierbinți pe frunte, iar teroarea se Întărise ca un Înveliș de ghips. Simțea că pătrunde din nou prin crusta subțire a groazei și că abia acum poate distinge amurgul de umbre din care pleca. Evident, adormise iar. Și-a revenit În simțiri abia după ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să fi fost un spectacol Îngrozitor, probabil că unii aveau diaree sau eliminau sânge odată cu fecalele, alții vomitau, sau alții Își scărpinau crustele sau furunculii. Pe scurt, toaletele alea de la Auschwitz erau pentru mine reprezentarea concretă a celei mai insuportabile terori, pe care numai un Château Latour 1976, cocaina columbiană, cu cristalele ei lucioase, de culoarea fildeșului, sau un traseu de golf atât de desăvârșit Încât Îți taie respirația pot să mă facă s-o uit, Înțelegi? Mie era traducătoare profesionistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
când l-am luat de la nas. Prizasem fără ca măcar să-mi dau seama ce fac și m-au trecut fiori reci pe spate. O amorțeală plăcută Îmi urca În sânge, răspândindu-se cât ai clipi În tot corpul. Am uitat imediat teroarea care mă copleșise cu câteva secunde În urmă. Lumina care pătrundea pe fereastră cădea oblic pe fața asimetrică a chelneriței. Stătea aplecată peste o masă și debarasa paharele. Mi s-a făcut brusc poftă să-i sărut picioarele strânse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a-mi sfâșia pielea ce-mi acoperea carnea pentru a putea turna gheață acolo. Am dat să Întind mâna Înspre cuțitul care trebuia să se afle pe măsuța din fața mea, dar mâna mea dreaptă nici nu se clintea din loc. Teroarea a pus stăpânire pe mine: daca nu urlam ceva, orice, riscam să fiu târât spre un loc Întunecat și sinistru. — Unde e nenorocitul ăla de țânțar? am Încercat să strig, dar deja nu-mi mai simțeam buzele. Din gură mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
acum SS-Haus, era mai mare decât Palais, numai că, exact ca și în cazul cârnăciorilor, gustul e rareori legat de mărime. L-am auzit pe Arthur Nebe lovind din călcâie și, privind în jur, am văzut că prințul încoronat al terorii din cadrul Reich-ului ni se alăturase lângă fereastră. Înalt, slab ca un schelet, cu fața prelungă și palidă lipsită de expresie, precum un mulaj din ipsos, cu degetele-i reci de Moș-Gerilă strânse la spate, pe care-l ținea drept ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de zei sau de ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și confuziunea pădurii, în egale măsuri de tetracord. Dar elogiul meu absolut se îndreaptă către pictorul Celui din urmă om. Nimeni în poezia noastră nu ne-a dat fiorul unui haos fără posibilități de revenire, opusul haosului virgin și biblic: teroarea unui haos terminal. Philippide înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricei noastre. Folclor sau poezie violent individuală. Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea și accentul veridic. Căci unitatea și numerile foarte mari sunt călăuzite singure
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
abonament în masă la Gazeta matematică! De nu - 1 la catalog și lungă dizgrație. Banciu a săvârșit cu noi, ceea ce Comitetul mântuirii publice săvârșise altădată cu Franța. Ne-a unificat, ne-a organizat, ne-a dat o conștiință comună prin teroare. Conglomeratul de mici mentalități provinciale, cu tendințe sedițioase, a trebuit să dispară, să se topească într-o unitate, îngrozit de lunetele de ghilotină ale 3-iurilor și de siluetele de călăi ale 1-urilor. La sfârșitul semestrului I: buzoieni, câmpulungeni, giurgiuveni
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de lucru colindând Occidentul. Au plecat la căpșuni medicii și chirurgii, Spitale, ca și școli, piereau la umbra crucii. Cum am venit acasă cu gând la re-ntregire Refuz să retrăiesc o nouă amăgire Când am venit în țară ne sufoca teroarea Că marile puteri ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
ajungând până la urmă (ne facem onoarea de a cita un ex-președinte de Republică, adept declarat al despoților luminați cu originala lui democrație rămasă în coadă de pește), la un consens. Căci dacă consen(z)ualitate nu e nimic nu e. „Teroarea, afirma Robespierre, nu este altceva decât justiția promptă, neclintită, este mai puțin un principiu general al democrației aplicat nevoilor celor mai imperioase ale patriei.” În această, în fond, dramă de gesticulație, se va ascunde comedia fraternității generale, anunțându-se sosirea
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
orânduire a împilării oligarhice, pe care sora noastră de gintă latină (citește Franța), a trimis-o, in corpore, la ghilotină. „Cu toate că a vrut să instaureze domnia virtuții, rațiunea revoluționară a făcut inevitabilă domnia suspiciunii și în curând pe cea a terorii.” (Jean Starobinski) Să ne amintim chiar de vizionarul Nae, onestul familist, unul din amicii autorului, cel cu rapița și două kilograme la hectar (având cam aceleași convingeri pe care le avusese și anarhistul Cristian Racovski, alt amic a lui Caragiale
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
proletare Să spânzure pe toți nebunii Ne vreau drapelul libertății Să fi e călcat în picioare De hoardele dezlănțuite Ce poartă haine militare Nu vreau guverne globaliste Ce ne conduc fără onoare Detest țările anarhiste Ce-au fost născute din teroare URAGANUL SANDY Vine uraganul - zgomot de șenile Arborii pădurii se zbat în neștire Negurile nopții țipă și recheamă Pasărea furtunii orfană de mamă Cerul nu se vede, nu se văd nici nori, Uraganul Sandy e la trecători Nicio vietate nu
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
este de a imagina o societate viitoare dreaptă, adică de a crea o „teorie socială umanistă, bazată, pe cât posibil, pe concepte ferme și umane despre esența sau natura umană” Cealaltă este de a înțelege natura puterii și a opresiunii și terorii din societatea noastră. El atrage atenția asupra puterii deosebite pe care o capătă marile corporații multinaționale.De multe ori declarațiile sale au trezit reacții negative în Israel și în SUA. Bibliografia lui Chomsky este impresionantă, cărțile sale au fost traduse
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
nu-l nesocotiți și nu-l lăsați să treacă neobservat, căci viața trece foarte repede. Orice fel de teatru este necesar. Și doar de un teatru nu avem nevoie - teatrul jocurilor politice, teatrul „capcana” politică, teatrul politicienilor, teatrul politicii... Teatrul terorii zilnice - personal și colectiv, teatrul cadavrelor și teatrul sângelui în piețe și pe străzi, în capitale și în provincii, între religii și grupuri de etnici.´´ Anatoli Vasiliev (traducere în limba română:Maria Sârbu) Potrivit UNITER, Anatoli Alexandrovici Vasiliev (născut la
MESAJ PENTRU ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363327_a_364656]
-
1952), fiind arestat și condamnat. Interesant este cazul lui Petre Pandrea (1968) care fiind dizident de stânga, îi critică pe comuniștii români, astfel este arestat, anchetat brutal de securitate și închis. Zeci de scriitori au suferit pentru ideile lor în timpul terorii comuniste. Activiștii de partid, unii proveniți din breasla scriitoricească (A. Toma, Sorin Toma, M. Beniuc, Z. Stancu, etc.), au „pus umărul” la impunerea realismului socialist în literatură și în general în cultura românească. Urmare acestui fapt scriitorii care nu s-
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
studiase câțiva ani și la Academia Comercială din București -, și pe Tatiana Stănescu („o tomisancă / dobrogeancă naturalizată“, fiică de profesor ucrainean de matematică-fizică, din Voronej-Doneț, Nikita Cereaciukin, a cărui familie a emigrat în România, la Constanța, spre a scăpa de teroarea bolșevismului, când Tatiana avea 7 ani, în vremea Revoluției Socialist- Leniniste din 1917), absolventă a Școlii Superioare de Comerț din Constanța. Întâi- născutul a primit prenumele celor doi bunici, dinspre tată și, respectiv, dinspre mamă: Hristea Nichita Stănescu (cf. AmNS
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
ca o otravă ucigașă, răzbunarea. Tenace, mascată, mută ca blestemul! Maria cunoscu infernul în fiecare clipă a vieții sale, de atunci! Reproșuri fățișe, aluzii pline de dispreț și ură, bătăi cumplite, violuri îngrozitoare cu diferite obiecte, batjocură, restricții, izolare și teroare permanentă. Și ... tăcere... Suspinele înăbușite nu trebuiau să treacă pragul dormitorului. David povestea la toți cei care voiau să-l asculte despre trădarea soției sale și bunătatea lui nemărginită, primind-o din nou acasă și dăruindu-i ,, iertarea”. Maria își
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]