1,495 matches
-
absolut remarcabil din Basarabia, stins din viață pretimpuriu, în ianuarie 2002, nemaiapucând să-l vadă în cartea mea Basarabia sau drama sfâșierii, apărută cu vreo două luni mai târziu, la Chișinău. În România, conceptul a început să circule cu mare timiditate. L-am întâlnit, în ultimii ani, o singură dată în revista Steaua. De asemenea, am descoperit, în iulie 2004, la Focșani, cu ocazia Festivalului Național "Duiliu Zamfirescu", un "comiliton", mai tânăr, Ion Popescu-Brădiceni, adept, cu mult mai împătimit, al noului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la bază cauze multiple (experiențele negative din școală, neînțelegerea relației dintre formare, calificare și progres în carieră, diversele situații de discriminare etc.); - conceptul de sine ca și cursant al persoanei, încrederea și stima de sine scăzute putând determina o anumită timiditate, reținere sau rezervă în manifestarea la „clasă”, un sentiment de „elev incapabil” de învățare la un anumit nivel și o atitudine de genul „Care-i sensul?”; - sentimentul propriei valori și propriile așteptări legate de performanțele de învățare, de capacitatea obținerii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la bază cauze multiple (experiențele negative din școală, neînțelegerea relației dintre formare, calificare și progres în carieră, diversele situații de discriminare etc.); - conceptul de sine ca și cursant al persoanei, încrederea și stima de sine scăzute putând determina o anumită timiditate, reținere sau rezervă în manifestarea la „clasă”, un sentiment de „elev incapabil” de învățare la un anumit nivel și o atitudine de genul „Care-i sensul?”; - sentimentul propriei valori și propriile așteptări legate de performanțele de învățare, de capacitatea obținerii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin dialog cadru didactic-elev, cu scopul de a se ajunge la forme monologate susținute de elev. Probele orale prezintă următoarele caracteristici: * sunt cel mai des folosite la clasă; * au fidelitate și validitate scăzută; * pot fi perturbate de factori externi: emoție, timiditate etc.; * realizează o strânsă împletire între evaluare și predare-învățare; * presupun detalierea fiecărei secvențe și reorientarea de către profesor pe parcursul întregului dialog cu elevii; * corectura strictă și amănunțită pe care cadrul didactic o face elevului, are o calitate care-i lipsește verificării
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
că el ar fi autorul acesteia. însă primă dragoste„oficială“ a tânărului rege a fost Maria Mancini, nepoata cardinalului Mazarin. Frumoasă, inteligentă, sensibila și bine educată, Maria Mancini a atras repede atenția regelui. Fascinat de frumusețea fetei, de blândețea și timiditatea acesteia, cei doi petreceau ore în șir unul în compania celuilalt. Lucrarea apocrifă atribuită domnului de Segrais și intitulată Oeuvres diverses de M. Segrais. Première partie qui contient ses mémoires et anecdotes où l'on trouve quantité de particularités remarquables
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
doua și chiar de mâna a zecea din trecut merită să fie studiați, un scriitor de mâna întâi sau chiar de mâna a doua din timpul nostru merită și el să fie studiat. 74 De obicei lipsa de receptivitate sau timiditatea este cea care îi face pe profesorii de literatură să ezite a judeca singuri. Ei proclamă că așteaptă "verdictul vremii" fără să-și dea seama că acesta nu e decât verdictul altor critici sau cititori, inclusiv al altor profesori. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005, 91) menționează că timiditatea apare În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune. Dacă individul are o performanță pe care o evaluează ca incomodă, jenantă, ea este execerbată. Această jenă și rușine exagerate În intensitate generează Îndoieli
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1. Principalele neajunsuri pe care le-au semnalat au vizat calitatea, nu întotdeauna corespunzătoare a unor filme și îndeosebi a filmului de actualitate, care, după opinia cine aștilor, rareori abordează problematica majoră a construcției socialiste, numeroși regizori apropiindu- se cu timiditate de acest gen de film, deoarece dificultățile de realizare sunt mari, și ca urmare dau prioritate filmelor „ușoare”, sche matice, fără „probleme”, fără o suficientă eficiență socială, politică și educativă. - În acest context s-a propus creșterea ponderii filmului de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni, de colegi; incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe a le depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
după Al. Roșca, curiozitatea. Dintre factorii nonintelectuali și non-aptitudinali, autorul identifică unele trăsături de temperament și caracter: sensibilitatea față de mediu, inițiativa, tenacitatea, atitudinea activă în fața dificultăților, încrederea în posibilitățile proprii, atașament față de muncă, asumarea unui risc rezonabil, îndrăzneală în gândire. Timiditatea excesivă, frica de critică, de eșec reprezintă astfel factorii inhibitori ai creativității. II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali/extrinseci Condițiile social - istorice și factorii social - educaționali influențează puternic procesul creativității. Contextul social a condus fie la crearea unor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sunt mai retrași principalele teme: elevii, “perlele” noastre din teze și extemporale, elevii buni. De exemplu, dirigintele cu profesorii clasei trebuie să comunice foarte bine. (M2,14 ani) b) Profesori a. Stiluri personale de comunicare (autopercepție) Stilurile personale diferă de la “timiditate”, sociabilitate, probleme de adaptare, cu diferențe ușoare care țin de trăsăturile de personalitate ale fiecăruia. Percepția celor din jur cu privire la stilul personal de comunicare, în majoritatea cazurilor coincide cu autopercepțiile enunțate de subiecți. * Bariere în comunicare: “comoditatea”, lipsa de timp
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
a VIII-a. Școala ideală: cea în care copiii nu sunt ierarhizați și nu sunt pedepsiți; școala fără catalog; școala prietenoasă. c) Părinți Stiluri personale de comunicare Percepția asupra propriului stil de comunicare este orientată în principal către caracteristicile: sociabilitate, timiditate în anumite contexte, “fire comunicativă”, implicare. Comunicare eficientă înseamnă: să aibă un rezultat, să se ajungă la un înțeles; comunicarea este eficientă atunci când nu există prejudecăți; Comunicarea părinte-copil Eu comunic foarte puțin cu copilul meu. În general seara când văd
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
comunicarea profesor - elev neîncrederea elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal de comunicare cu elevii să înving prejudecățile; mai multă flexibilitate; mai mult timp în afara orelor de curs; tonul; mai multă răbdare; metodele
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
internațională (a inclus câte 2-4 elevi din fiecare țară). Activitățile au motivat elevii, i-au implicat «cu trup și suflet», iar convingerea tuturor a fost aceea că teatrul este «terapie» a erorilor, a dezechilibrelor, prin teatru pot fi depășite și timiditatea și inhibițiile; teatrul educă pentru lucrul în echipă, comunicare, negociere, asumare a responsabilităților, identifică și cultivă aptitudini « nonconvenționale » (pentru spațiul nostru școlar). Produsele finale ale proiectului (înregistrările video ale spectatorilor, textelor pieselor, dicționarul de teatru, etc.) rămase la dispoziția școlilor
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
internațională (a inclus câte 2-4 elevi din fiecare țară). Activitățile au motivat elevii, i-au implicat cu trup și suflet, iar convingerea tuturor a fost aceea că teatrul este terapie a erorilor, a dezechilibrelor, prin teatru pot fi depășite și timiditatea și inhibițiile; teatrul educă pentru lucrul în echipă, comunicare, negociere, asumare a responsabilităților, identifică și cultivă aptitudini nonconvenționale (pentru spațiul nostru școlar). Produsele finale ale proiectului (înregistrările video ale spectatorilor, textelor pieselor, dicționarul de teatru, etc.) rămase la dispoziția școlilor
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
deficitare fiind abstractizările și generalizările. Propozițiile sunt simple, sintezele verbale comunicative sunt defectuoase. Scrisul este dezordonat, cu greșeli gramaticale specifice. Vocabularul este slab dezvoltat, exprimarea este greoaie și incorectă. Deoarece pronunță greu unele sunete, asta îi dă o stare de timiditate și agresivitate uneori, datorită incapacității de a se exprima. 7. Examenul neuropsihiatric: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, instabilitate psihomotorie. 8. Diagnostic logopedic: Bâlbâiala clono-tonică accentuată, dislexie disgrafie specifică. Evoluție mai lentă în realizarea corectării sunetelor pronunțate defectuos. 9. Prognostic
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mimico-gestual; Mobilitatea acestor organe - greoi; Ritmul vorbirii: lent; Expresivitatea vorbirii: vorbirea este pe jumătate inteligibilă, nu se disting cuvintele; Vocea - intensitate, tonalitate, melodicitate: mare, ridicată cu melodicitate ridicată permanentă. Trăsături de personalitate: temperament sangvinic, are un comportament liniștit, pasiv, prezintă timiditate crescută în relațiile cu persoane nou cunoscute. Examen psihopedagogic: Dezvoltarea intelectuală este de nivel mediu (bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
unele formule etnografice. footnote>, sortite adaptării în raport cu o singur reper fundamental, ecologia: în timp ce „fermierii au relații de succes între ei, vânătorii și culegătorii întrețin relații ecologice cu alunele” (Bradley 1984: 11, cit. în Gamble 1999: 2). Tot ea lămurește și timiditatea tenace<footnote Faptul trebuie asociat, cel puțin parțial, structurii teoretice a evoluționismului cultural (cf. Bettinger 1991), care, în contrast cu gândirea populațională, darwinistă, a preferat dintotdeauna convenția unor societăți preistorice integrate, omogene. Ca și paradigma formal rivală, cea cultural istorică, această bătrână
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sau rural. La unii dintre aceștia din urmă în sit uația în care au fost școlarizați în mediul urban (fiind crescuți de către bunici la țară până la înscrierea în clasa I) am întâlnit dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale pe motiv de timiditate și o insuficientă antrenare în operarea logică. În schimb, ei sunt mai conștienți de datoria îndeplinirii sarcinilor școlare, se supun mai ușor disciplinei pretinse în clasă și școală. Se adaptează mai ușor acei copii, mai ales dacă există frați și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
la o imaginație reușită, la tipuri creatoare ale acesteia. Printr-o analiză atentă a testelor efectuate ne putem spune părerea cu privire la capacitatea motorie a copilului și în același timp desprindem și unele trăsături de personalitate ca: perseverența, siguranța, elanul, expresivitatea, timiditatea. 1. Testele date au în vedere pe de o parte, depistarea abilităților divergente( inclusiv cele artistice) iar pe de altă parte dezvoltarea și transformarea lor în aptitudini speciale. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii: - Fluiditate (număr
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
pe un fond de sporită receptivitate și emotivitate din partea copiilor. Jocul reprezintă cel mai propice moment pentru copiii pentru a-și descoperi și pune în valoare calitățile fizice și psihice cu care sunt înzestrați, iar cei mai timizi își înving timiditatea dezvoltându-și ingeniozitatea și stăpânirea de sine. Acțiunile jocurilor creează situații pe care copilul trebuie să le dezvolte singur sau în echipă. Aceste rezolvări creează sau întăresc o serie de însușiri cum sunt: curajul, hotărârea, încrederea în sine și în
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
Există și o serie de dereglări afective care nu sunt provocate de școala ca atare, dar ea le poate întări, accentua. Este vorba de instabilitate afectivă, de anxietate (ca stare de neliniște prin nimic justificată, întâlnită frecvent la elevi), de timiditate (apreciată drept conduită de retragere în sine, soldată cu dificultăți de adaptare). Desigur, activitatea școlară, relația elevului cu profesorul, relațiile dintre profesori pot declanșa multe sentimente negative. Intervențiile educative au rostul de a calma, de a pondera și de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]