KorAP: Find »[drukola/base=tipăritură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...106 >

2,630 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din România, văzută prin prisma tipăriturilor care i-au aparținut. Prezenta abordare urmărește trei direcții distincte și complementare prima vizează evoluția mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii Catolice (prin raportarea la situația existentă în state cu o puternică tradiție catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
distincte și complementare prima vizează evoluția mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii Catolice (prin raportarea la situația existentă în state cu o puternică tradiție catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă situația publicațiilor catolice din România, având în centrul cercetării tipăriturile din diecezele de București și Iași; a treia surprinde, într-un mod analitic, încercările de unificare a presei catolice românești care au menirea de a întregi tabloul asupra presei catolice din România și a rolului și locului acesteia în Biserică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exemplificăm prin raportarea la documentele Bisericii adoptate de papalitate în decursul timpului. Prima secvență a acestui subcapitol Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol aparte în această evoluție istorică îl consacrăm documentului adoptat în urma Conciliului Vatican I: Syllabus și Conciliul Vatican I, care a repoziționat Biserica în societatea contemporană și în care se acorda o atenție

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prima jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică din România. Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
drept, într-un ritm mai lent comparativ cu statele catolice din Occident). Am cercetat documente referitoare la evoluția concepțiilor asupra mijloacelor de comunicare socială și a presei catolice, memorii, jurnale, calendare, publicațiile periodice catolice din intervalul respectiv (dar și alte tipărituri cu caracter social-politic), studii și articole ale unor publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ulterior pe mai multe direcții printre care: realizarea unui tablou general complet a publicațiilor catolice din România, identificarea precisă a obstacolelor care au stat în calea realizării unității de exprimare unitară a presei catolice românești, compararea stadiului de dezvoltare al tipăriturilor catolice din țară cu cele din țări în care confesiunea catolică era tot minoritară etc. Capitolul I Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială Mijloacele care au făcut ca în zilele ei de glorie, comunitatea religioasă să reprezinte un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aveau caracter radical 219; suflul polemic răzbătea și din paginile L'Unità Cattolica, care din 1870 până în 1898 a fost tipărită cu un semn de doliu prin care s-a făcut referire la "nedreptățile comise de statul italian în 1870". Tipăritura fusese înființată la Torino de către Margotti și apoi mutată la Florența. Davide Albertario, aflat la conducerea publicației L'Osservatore cattolico,a apărat Biserica pe tonuri combative. Cu timpul, inițiativele jurnalistice s-au înmulțit și numeroase orașe au ajuns să aibă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a existat o presă de tradiție și de mare audiență. Din această categorie făcea parte ziarul La Croix, devenit cotidian din 1883 și care atingea în 1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este minoritară) asta spre deosebire de periodicile din România, care aveau un tiraj de cel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
redactat mai întâi la Brașov și apoi la Sibiu gazeta Transilvania (1868-1888) organul societății literare cunoscută sub numele de ASTRA și revista Observatorul (1878-1885), care apărea la Sibiu și era un jurnal național românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice prin intermediul unor agenții independente precum Serviciul Presei (întreprindere americană care alimenta în 1935 aproximativ 170 de ziare și reviste cu informații variate). S-a propus arhiepiscopului de București chiar cumpărarea a 50% din acțiunile acestei firme și angajarea la tipăriturile catolice a doi ziariști profesioniști care au lucrat în acel loc328. Comunitatea catolică din România dispunea în 1924 de opt tipografii, aflate în orașele: Blaj, Gherla, Lugoș, Sighet, Oradea, Timișoara și două la Cluj. Ulterior a fost înființată și Tipografia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au manifestat dorința realizării unui schimb periodic de reviste 357. Recunoașterea calității acestei publicații a fost evidentă când la redacția Revistei Catolice s-au primit mai multe cărți de la câteva edituri europene, cu scopul de a fi recenzate în paginile tipăriturii din București. Revista Catolică a fost bine primită și în țară, de către oamenii politici 358 (la palatul regal 359), dar și de oamenii de cultură. I s-a făcut o bună publicitate în paginile celorlalte reviste catolice apărute în țară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul tipăriturii) a afirmat: "Două lucruri ne lipseau cu totul din București: un organ de publicitate și un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin cuprinsul său bogat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434 (locul de proveniență a episcopului Netzhammer), a făcut ca redactorul Auner să realizeze un număr special (pe 6 aprilie 1913) al revistei, dedicat acestei vizite 435. Faptul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
erau cetățeni străini. Pentru o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din nou 440. Ulterior, au mai existat două perioade de apariție a acestei tipărituri 441. Știrile din dieceza de București ca și cele din întreaga "lume catolică" au ocupat un spațiu consistent în paginile publicației, iar dintre acestea, pe primul loc se aflau anunțurile privitoare la Asociațiile catolice 442. Un astfel de anunț a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul Ioan Mărtinaș. Lumina creștinului a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acceptate, nu erau încurajate: "Mai bine să nu fie deloc căsătorii mixte, ca nimeni să nu fie jignit în convingerea sa și în sentimentele sale religioase"645. Articolul "Biserica împotriva literaturii imorale"646 cuprindea părerea dezaprobatoare a Bisericii ce viza tipăriturile cu caracter imoral (din punct de vedere religios): "Biserica Catolică a combătut totdeauna cărțile necuviincioase, care propagă moravurile rele"647. Materialele apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare concretizată sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]