1,430 matches
-
von schon Festgestelltem". d) Întrucît fiecare limbă este încadrată simultan în numeroase clase diferite, în momentul efectuării intersecției de criterii tipologice unitatea structurală a limbii este distrusă, - și aceasta cu atît mai mult cu cît se utilizează mai multe "criterii tipologice". Asemenea operații de clasificare se desfasoara într-o direcție contrară intuiției primare ce stă la baza tipologiei limbilor: intuiția tipologica presupune tocmai faptul de a regăsi conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologice unitatea structurală a limbii este distrusă, - și aceasta cu atît mai mult cu cît se utilizează mai multe "criterii tipologice". Asemenea operații de clasificare se desfasoara într-o direcție contrară intuiției primare ce stă la baza tipologiei limbilor: intuiția tipologica presupune tocmai faptul de a regăsi conexiunile superioare care unifica într-un mod semnificativ unități, funcții și procedee separate la nivelul sistemului"133. Și tipologiile morfosintactice globale sînt privite dintr-o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o perspectivă critică sub două aspecte: "a) Spre deosebire de "tipologiile" parțiale, aici se salvează unitatea tehnicii de structurare la nivelul propriu-zis al tipului în calitate de construct, insă limbile reale continuă să prezinte, chiar în interiorul aceluiași subsistem, o diversitate de tipuri, o "incoerenta tipologica"134. Prin urmare, problema tipului limbilor reale este doar amînată, întrucît se revine de fapt la întrebarea inițială: în virtutea cărui fel de unitate superioară sau a cărui principiu de organizare reunește o limbă diversele metode de structurare gramaticala? b) Vom
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul structural (nivelul funcțional) propriu-zis al tipului, adică al "principiilor și categoriilor structurării (Gestaltung) unei limbi", pe cand
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dat dinainte, în calitate de set de criterii clasificatorii selectate convențional, ori de construct/tipar, ci trebuie identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în sistemele limbilor, ci ascendentă, de la sistem înspre tip. (5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în sistemele limbilor, ci ascendentă, de la sistem înspre tip. (5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate funcțională de nivel superior care explică unitar zone diferite ale sistemului și îi relevă manifestările, în perspectiva sincronica și diacronica. (6) Pentru decelarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unitar zone diferite ale sistemului și îi relevă manifestările, în perspectiva sincronica și diacronica. (6) Pentru decelarea unor asemenea principii nu importă factorii de "statistică materială", chiar dacă ei există. De asemenea, "coprezența" de caracteristici nu oferă prin ea însăși motivația tipologica, ci are, eventual, doar valoare euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La fel, similitudinea stabilită empiric între diverse sisteme (în cadrul unei abordări contrastive) poate avea valoare euristica, urmând să se verifice în fiecare caz dacă analogiile pot fi derivate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și diacronica. (6) Pentru decelarea unor asemenea principii nu importă factorii de "statistică materială", chiar dacă ei există. De asemenea, "coprezența" de caracteristici nu oferă prin ea însăși motivația tipologica, ci are, eventual, doar valoare euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La fel, similitudinea stabilită empiric între diverse sisteme (în cadrul unei abordări contrastive) poate avea valoare euristica, urmând să se verifice în fiecare caz dacă analogiile pot fi derivate sau nu din principii de structurare analoge. (7) În consecință, tipologia integrală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
noțiuni ale structurii profunde (semantice) ale oricărei limbi, relevînd, prin urmare, existentă universaliilor lingvistice. La nivelul structurii de suprafață, tema și rema se exprimă prin diferite mijloace gramaticale. În lucrarea Ein "typologisches Konstrukt"141, Skalička postulează existența a cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
are în vedere ordinea constituenților majori ai frazei (S, V, O) este la origine o tipologie complet elementară, si asta pentru că aceasta nu este în sine o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic "definit și unic" e, de fapt, o "înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". Două limbi, cu aceeași topica, pot aparține unor tipuri lingvistice complet diferite: "Une opposition fonctionnelle à ce niveau, entre deux ordres différents, pourrait, sans doute
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este în mod necesar funcțională în limba și, de aceea, ea este adesea facultativa din punctul de vedere al sistemului funcțional și nu este guvernată de principii universale ale vorbirii în general sau ale discursului, sau mai bine de principii tipologice privind tipurile generale de procedee de structurare ale vorbirii (de tipul: predeterminare sau postdeterminare) și uneori doar de o normă stabilită prin tradiție. De aceea, din perspectiva structurii coșeriene a limbajului tip-sistem-normă și sistem-normă-vorbire și a lingvisticii integrale, "si l
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ordinii unităților lingvistice sînt diferite la diferite niveluri de combinare. De pildă, unele clausule-comentarii (de tipul: dacă vreți, de altfel, ca să zic așa etc.) pot fi înserate într-o formă verbală perifrastica a clausulei comentate; sau faptul (nelipsit de motivație tipologica) că în franceză, ca și în germană, o propoziție relativă poate fi plasată în exteriorul principalei (adică după verbul acesteia: la fleur s'est fanée, qui...), fapt care nu este posibil în română, italiană, spaniolă, portugheză etc. Din perspectiva distincției
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Einheitlichkeit von auf der Ebene des Sprachsystems verschiedenen Funktionen und Ausdrucksverfahren. Und șo, wie sich das Sprachsystem în der Sprachnorm (bzw. în mehreren Sprachnormen) realisiert, realisiert sich der Sprachtypus im Sprachsystem (bzw. în mehreren Sprachsystemen)". Dacă "un principiu cu adevarat tipologic ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, la orice nivel de structurare al limbii"158, atunci ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sprachnormen) realisiert, realisiert sich der Sprachtypus im Sprachsystem (bzw. în mehreren Sprachsystemen)". Dacă "un principiu cu adevarat tipologic ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, la orice nivel de structurare al limbii"158, atunci ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în mehreren Sprachsystemen)". Dacă "un principiu cu adevarat tipologic ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, la orice nivel de structurare al limbii"158, atunci ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne pentru funcții interne, determinări externe pentru funcții externe, adică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne pentru funcții interne, determinări externe pentru funcții externe, adică, măi pe larg, "Determinări materiale paradigmatice, interne unității determinate, pentru funcțiile autonome (non-relaționale) ale acestei unități și determinări materiale sintagmatice, externe unității determinate, pentru funcții externe sau relaționale, adică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unității determinate, pentru funcțiile autonome (non-relaționale) ale acestei unități și determinări materiale sintagmatice, externe unității determinate, pentru funcții externe sau relaționale, adică funcții mergînd dincolo de unitatea determinată și implicînd un raport cu alte unități"160. Fiind un principiu cu adevarat tipologic, el se aplică la toate nivelurile limbii, inclusiv la nivel textual: "C'est précisément ce nouveau principe technique, cette nouvelle façon de former, qui constitue la cohérence et l'homogénéité de toute une série de changements que le latin subit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proporție limbile, în tipologia lui Coșeriu trebuie căutat tipul într-o marieră inductiva"163. Horst Geckeler afirmă că propunerea lui Coșeriu e mai rafinată, măi pretențioasa și mai abstractă decît cea a lui Skalička. Printre puținii romaniști care aplică teoria tipologica a lui Coșeriu e amintită Gabriele Eckert.164 În mod evident, utilizarea sporadica și de către lingviștii români a concepției coșeriene asupra tipului lingvistic provine, în primul rînd, din dificultatea aplicării ei. 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice 165
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
teoria tipologica a lui Coșeriu e amintită Gabriele Eckert.164 În mod evident, utilizarea sporadica și de către lingviștii români a concepției coșeriene asupra tipului lingvistic provine, în primul rînd, din dificultatea aplicării ei. 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice 165 4.3.1. Criterii fono-prozodice Din perspectiva fonetica limbile pot fi predominant vocalice (de pildă hawaiana, ca și alte limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ea poate fi endocentrică (de exemplu daneză), atunci cînd densitatea e concentrată în verb, nucleul propoziției, sau exocentrică (de exemplu franceză), atunci cînd informațiile nucleare converg către nume, verbul conservînd doar un sens general destul de difuz 187. Într-o clasificare tipologica originală, Bernard Comrie 188 pleacă de la o serie de categorii semantice universale (Animat, Control, Acuzativ etc.) și utilizează că parametri modul de codare gramaticala a acestor categorii și coocurența lor cu alte trăsături (Cauzativ-Control-Determinare; Animat-Determinare etc.)189. În lingvistică integrală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă la alta. Multe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indirectă. Ceea ce într-un text era propoziție principala, apare în textul subordonat că acusativum cum infinitivo, ceea ce în text era propoziție secundară, apare - independent de modul la care apărea inițial - la modul conjunctiv"191. *** Pentru a exemplifică modul de descriere tipologica a unei limbi, reproducem în continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apare în textul subordonat că acusativum cum infinitivo, ceea ce în text era propoziție secundară, apare - independent de modul la care apărea inițial - la modul conjunctiv"191. *** Pentru a exemplifică modul de descriere tipologica a unei limbi, reproducem în continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este o limbă neizolata flexionara, cu flexiune mixtă: sintetică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la care apărea inițial - la modul conjunctiv"191. *** Pentru a exemplifică modul de descriere tipologica a unei limbi, reproducem în continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este o limbă neizolata flexionara, cu flexiune mixtă: sintetică și analitică (și cu evoluție parțială de la sintetism la analism); în ce priveste formarea cuvintelor, datorită predominării sufixării
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]