2,089 matches
-
și a preoților ei autoproclamați, nu cu lipsă de respect față de cei a căror memorie este indispensabil să o onorăm, ci doar pentru ca această datorie să nu se îndepărteze prea mult de simplul drept la justiție și la recunoaștere. Căci tirania memorială a început să capete formă foarte devreme, accentuându-se de-a lungul anilor. Publicat mai întâi în cinci foiletoane în revista New Yorker în februarie și martie 1963, apoi în volum, Eichmann la Ierusalim provoacă imediat o dezbatere în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de ani, s-ar putea ca politica noastră monetară să nu mai facă față și deci să nu prea avem alternativă la aderare, dacă ne pregătim cum se cuvine în următorii 10 ani, dar nu va fi ușor. 3.3. Tirania fiscală Fiscalitatea a devenit una dintre principalele teme de dezbatere economică, afectînd practic toată populația. La noi nivelul atins al prelevărilor obligatorii riscă să descurajeze orice dezvoltare economico-socială, impunîndu-se reforme radicale pînă nu va fi prea tîrziu. Amînată mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lego fiscal arbitrar și iresponsabil, impunînd cetățenilor un sistem complex și greu comprehensibil, chiar pentru aparatul fiscal propriu-zis. Sub o formă sau alta, amenințarea creșterii impozitelor a fost permanentă, ceea ce oamenii percep ca un soi de cum o numea Pascal Salin "tiranie fiscală" (La Tyrannie fiscale, Odile Jacob, Paris, 2014), iar unii, ca pe un adevărat infern fiscal. Contrastul între țările care au mărit presiunea fiscală și cele care au amorsat o diminuare a acesteia e vizibil. În primele, creșterea este slabă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tot mai mult de la cei care plătesc, în timp ce baza fiscală se distruge, iar privilegiile nu doar că se păstrează dar se și transferă către urmași, se extind către prieteni, după cele mai cunoscute principii mafiote. Asta e, măcar în parte, tirania fiscală. 3.4. Fragilitatea vanității Economiștii noștri puri și duri (mai mult duri) se forțează cu o pasiune demnă de o cauză mai bună să extragă reflecția economică din sfera culturii, a spiritualității în general, și să facă din ea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai mult sau mai puțin victoriene. Or, nouă ni se cere să știm cît mai multe despre cîte un copac, cel mai adesea un biet pădureț, și nimic despre pădure, despre aerul eterat și perspectivele himalayene. Există o formă de tiranie economică, în teorie și în practică, care ne impune și ne învață cum să ne îndepărtăm cît mai mult de noi, de sufletul nostru. Este o formulă lipsită de suflet și bazată pe calcule reci, tehnicism, cantitativism și stimularea instinctelor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
am răbdare, chiar sub umilință, să iubesc tot ce e viu. Dacă animalele sunt oameni lipsiți de rațiune, aleg animalele. Dar sunt atîtea entități mai prietenoase... Cartea a 8-a din Republica lui Platon descrie bine trecerea de la democrație la tiranie, ca un proces de dezintegrare atît individuală cît și socială. Iar rădăcinile tiraniei sunt în democrație, cum le vedem. "Omul tiranic și statul tiranic nu sunt decît produsele finite ale unei degenerări progresive care începe atunci cînd ambiția uzurpă democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sunt oameni lipsiți de rațiune, aleg animalele. Dar sunt atîtea entități mai prietenoase... Cartea a 8-a din Republica lui Platon descrie bine trecerea de la democrație la tiranie, ca un proces de dezintegrare atît individuală cît și socială. Iar rădăcinile tiraniei sunt în democrație, cum le vedem. "Omul tiranic și statul tiranic nu sunt decît produsele finite ale unei degenerări progresive care începe atunci cînd ambiția uzurpă democrația" (Platon, op.cit). Deci sunt și lucruri mai rele decît rațiunea, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
capacitatea oamenilor de a înțelege și realiza dreptatea. Avem libertatea să facem dreptate, prin cunoașterea binelui și a adevărului. Recursul la libertate nu se poate face decît în numele dreptății, care transcende interesele subiective și "raționale". Conștiința și exercitarea libertății îndepărtează tirania, cu condiția ca fiecare să înțeleagă că libertatea sa încetează acolo unde ea încalcă libertatea altuia. Asta deoarece unitatea reprezintă esența și nu putem atribui numele de ființă decît cuiva care este unic. Asta spuneau și Platon și pitagoreicii. Prețuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Capitolul 2 INCIPIENTE HOLOTROPICE 56 2.1. Economia instituționalistă 56 2.2. Școala suedeză 62 2.3. Economia comportamentală 68 Capitolul 3 ECONOMIA HOLOTROPICĂ VS: NOUA ECONOMIE HYLOTROPICĂ 73 3.1. Tehnologia "neagră" 80 3.2. EUROMÂNIA 84 3.3. Tirania fiscală 87 3.4. Fragilitatea vanității 90 3.5. Atîrnînd de brațul crucii 92 3.6. Latifundiarii banilor 95 3.7. Între panică și euforie 100 3.8. Toată puterea piețelor! 106 3.9. Lebede albe, lebede negre 108 3
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au renunțat la efervescența vieții din Paris. Bandajându-și rănile de pe trup și suflet, au preferat să se întoarcă acasă. Au sădit în glia țării sămânța revoluției politice din care a rodit statul modern român. Mulți au apucat să supraviețuiască tiraniei acelei epoci și să vadă cum le crește sub ochi moștenirea revoluționară. Au vegheat cu atenție asupra ei tot restul vieții. Destui au fost nevoiți să sufere pentru credința neclintită în idealul lor, fiind întemnițați sau luând calea exilului. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
simplu instrument prin care factorul religios este pus să slujească scopuri politice. Fiind un popor majoritar ortodox, proiectul eurasiatic ar putea să ni se pară o ofertă tentantă. Ar fi trist să ne lăsăm ademeniți, uitând că am îndurat apăsarea tiraniei stepelor, indiferent că a purtat blazon țarist sau stemă sovietică (deportări, execuții, spolierea resurselor, schingiuirea identității). Noi nu suntem compatibili nici cu viziunea fundamentalist religioasă a Rusiei pravoslavnice. Nu întâmplător, conform firii noastre mai liniștite, am optat pentru creștinismul răsăritean
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o nouă doctrină distributi-vistă, care să reintroducă criteriul moral în economie. Pentru că mercantilismul excesiv și inegalitățile prea mari pot ruina o economie, pot ruina o democrație, lipsa de coeziune socială, sărăcirea clasei de mijloc sau absența ei putînd duce la tiranii sau totalitarisme de tot felul. Aceste lucruri sunt valabile și la nivel național, și regional, și global, practic la nivelul fiecărei comunități. O logică stranie face ca actualmente cîștigurile, profiturile să se concentreze în tot mai puține mîini, iar pierderile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
libertatea nu. Astfel, într-o lume tot mai democratică, apar societăți nefuncționale. De ce se întîmplă astfel ? Pentru că, așa cum arăta Huntington, democrația este doar una dintre virtuțile politice, nu singura, iar fără celelalte amintite democrația poate fi nefuncțională, poate duce la tiranii (exemplul lui Hitler e celebru și mult invocat în acest sens). Democrația nu înseamnă automat și bună guvernare. De aceea, avem mici excepții de la regulile democratice chiar în țările vestice: în Scandinavia întîlnim restrîngeri ale drepturilor de proprietate individuală, în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Astăzi, potrivit aceleiași fundații Freedom House, doar 25 din cele 192 de țări ale lumii sunt declarate total nelibere, ceea ce înseamnă că libertatea pe glob a făcut progrese importante în ultimele decenii. Multe țări cunosc mixturi bizare de libertate și tiranie, cum e Rusia lui Putin, cum e puternica Chină, cum e India, care a făcut progrese substanțiale, fiind astăzi cea mai numeroasă democrație din lume. Acestea sunt doar exemplele cele mai notorii, dar există o pleiadă de țări, mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
totalitară. Conform aserțiunilor lui Benjamin R. Barber, dezvoltarea explozivă a publicității reflectă și întărește noul totalitarism al piețelor 13. Alții nu ezită să vorbească de un „fascism soft”, cu aplicații la toate dimensiunile vieții. Auzim mai peste tot proteste contra „tiraniei mărcilor”, al cărei resort principal este „condiționarea” publicitară. Publicitatea apare mereu nu numai drept cheia de lectură a mecanismelor de frustrare caracteristice noilor societăți de piață, dar și ca simbol al instituțiilor care reușesc să pună stăpânire pe oameni, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se înrudește cu totalitarismul prin voința sa de a pune stăpânire pe spațiul mental însuși. Cum să ne îndoim de puterea crescândă a publicității la vederea evoluției comportamentelor față de propriul corp sau de modă? Feministele au dreptate atunci când semnalează înăsprirea „tiraniei frumuseții” (suplețe, tinerețe) vehiculate de publicitatea cosmetică, de revistele pentru femei, de imaginile manechinelor. De aici anxietatea sau nemulțumirea crescândă a femeilor față de corpul lor, obsesia „formei”, succesul produselor necesare îngrijirii. Chestiunea alimentației este adusă și ea în discuție: astăzi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
făcute sub impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe care le provoacă. Aceasta ar fi „tirania” ordinii publicitare care, propagând o cultură a satisfacerii imediate a dorințelor, ar ajunge să destructureze organizarea psihică a consumatorilor, să dezarmeze omul în fața așteptării și a frustrării, să anuleze distanța dintre ființa lui și seducțiile pieței. Această lectură „paranoică” a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a te înfrumuseța, a face sport, a face dragoste, pretutindeni practicile contemporane sunt interpretate ca tot atâtea manifestări ale normei performative, care apare, în același timp, drept principala cauză a indispoziției noastre sociale și existențiale. Modernizarea și individualizarea la extrem, tirania frumuseții, dopajul generalizat, dictatura orgasmului: barbariei sângeroase i-ar putea urma o „barbarie blândă” a depășirii de sine și a cursei dezlănțuite spre rezultate. Conceptul de performanță este acum evocat într-un mod atât de sistematic și de banalizat, încât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a încetat să răsune cu putere, afișându-se ca o victorie intelectuală obținută cu greu contra iluziilor conștiinței ideologice. De cincizeci de ani, abundă textele ce asimilează eliberarea sexuală cu „șantajul erecției permanente”, cu „stahanovismul în domeniul hedonismului”45, cu „tirania genitalului”46, cu dictatura actului sexual. Credeați că v-ați eliberat? Eroare pe toată linia, chiar dacă întreaga noastră cultură ne îndeamnă metodic să recurgem la toate experiențele, să ne debarasăm de blocajele și de inhibițiile noastre, să trăim plăcerea la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
comunicarea intimistă, bărbații ar ține mai puțin să pozeze în recordmeni ai seducției. Pe acest plan, contrar a ceea ce lasă să se întrevadă niște aparențe înșelătoare, faza III înregistrează nu atât triumful imaginarului performanței, cât regresia lui. Dar dacă adversarii tiraniei plăcerii ar fi ei înșiși primii păcăliți? Căci ce înseamnă revendicările feminine ale plăcerii, dacă nu refuzul unei vieți sexuale reduse la obligație sau la un ritual plicticos, refuzul unui corp supus doar plăcerii celuilalt? Problematicile care pun accentul pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în funcție de durata cuplului, de banalitatea zilelor, de rutina relațiilor, de rănile suferite de fiecare membru. Să nu căutăm explicația oboselii sexuale sau a diminuării dorinței în dictatul hedonismului obligatoriu când principala cauză se află în opera corozivă a timpului însuși. Tirania lui Superman? Ea e încă departe de a fi în stare să rivalizeze cu forța, mai surdă, dar de nimic egalată, a lui Chronos. 10tc "10" Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorințeitc "Nemesis \: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței" Epoca noastră
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
loc nicio răsturnare de logică, ceea ce se întâmplă e un efect coerent, pletoric, ultim al civilizației individualist-mercantile care-și deschide neîncetat evantaiul de oferte și de promisiuni de viață mai bună. Să ne imaginăm o clipă lumea noastră eliberată de „tirania” fericirii. Ar fi oare, într-adevăr, oamenii mai buni? Ne îndoim. Nu suferim pentru că un mecanism pervers ne-a convins că trebuie să fim fericiți: eșecul, singurătatea, deziluziile sentimentale, plictisul, sărăcia, boala, moartea celor apropiați, toate aceste experiențe poartă în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și contradicții. Valul prezent de globalizare, ce promovează și glorifică roadele pieței capitaliste libere, își are originile intelectuale în gândirea acelorași filosofi europeni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea care au elogiat beneficiile democrației, au susținut răsturnarea tiraniilor și dictaturilor și „conducerea de către și pentru popor”. Ambele au în centru individul, privit fie ca întreprinzător sau consumator liber cugetător, fie ca cetățean care gândește independent și este capabil de autoguvernare (John Lockexe "Locke, John", Adam Smithxe "Smith", David
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de viață și de pasiunile ei, de aparențele vizibilului - într-o lume a formelor - și forța care o îndeamnă să evadeze, să se îndepărteze de temnița în care o țin închisă aceste pasiuni și aceste forme, să se elibereze de tirania lor. O eliberare încurajată, sprijinită de rugile celor ce continuă să trăiască. Astfel, în viziunea budistă, fantoma are rolul de a exprima înscrierea destinului uman între, pe de o parte, agitația și frământările lumii vizibile și, pe de altă parte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
constituționalității legilor și al altor acte cu un conținut normativ: regulamente de organizare și funcționare ale parlamentului, decrete, ordonanțe ale guvernului. Atâta timp cât este în vigoare, Constituția este practic intangibilă. În Constituție au fost înscrise drepturile și îndatoririle cetățenești, garanțiile împotriva tiraniei și abuzului de putere. În doctrină, se admite că sunt două tipuri de Constituție scrisă: Constituții foarte clare și în același timp scurte, care se limitează la fixarea unor principii și reguli esențiale privind modul de constituire a organismelor statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]