2,401 matches
-
primire Cadan, care tocmai cucerise Oradea și regiunea Bihorului și pentru a-1 prinde, se revărsase cu hoardele sale spre Dunăre, pustiind regiunea Kew. Negăsindu-1, a prădat Bosnia, Serbia și partea răsăriteană a Bulgariei și s-a înapoiat pe malurile Tisei, unde și-a întins corturile până în Bihor, pentru a petrece vara aici. Au adunat caii de pe câmp, iar aurul și argintul l-au distribuit fiecăruia dintre cei mai distinși. Au împărțit apoi țara de la răsărit de Dunăre și Transilvania, între
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vara acolo. Informația este confirmată și de Cronica persană, care precizează că oștile mongole ale lui Budjek, după ce au supus, intrând pe cinci drumuri, regiunile caraulaghilor, madjarilor și sasanilor, punând pe fugă pe chelar (rege), au poposit vara pe râul Tisa. Aici, au atras pe locuitorii refugiați în pădurile din regiunea Crișurilor și Aradului să revină în așezările lor, să strângă recolta (fânul și paiele) în hambare și să-și aleagă fiecare sat câte un hănișor - cum am văzut și mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
străpungerea trecătorii Vereszka de către Batu-khan și intrarea mongolilor în Ungaria. E foarte important de subliniat, referitor la aceste fapte de arme, că știrile date de Rogerius și izvoarele italiene concordă cu cele ale medicului din Hamadam, care relatează că, de pe Tisa „Cadan a plecat în campanie cu armata sa și a cucerit regiunile Tacut, Arberak și Saraf și a alungat până la malul mării pe stăpânul acelei țări. Cum regele, adăpostit în orașul Telenkin, care se afla pe mal, s-a urcat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din vămi de la Chilia și Cetatea Albă, primind ordin prin tânărul Nogai, de la marele han de pe Volga, se avântară în vara anului 1257 într-o expediție, dirijată pe ambele maluri ale Dunării, străbătând Bulgaria, Țara Românească și Banatul până la gura Tisei, pentru a înspăimânta din nou pe Bela al IV-lea. Întâmpinate de această dată de oștile româno-maghiare, sub o comandă mai înțeleaptă, ele au fost înfrânte la confluența Tisei cu Dunărea, lăsând pe câmpul de bătălie un mare număr de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
maluri ale Dunării, străbătând Bulgaria, Țara Românească și Banatul până la gura Tisei, pentru a înspăimânta din nou pe Bela al IV-lea. Întâmpinate de această dată de oștile româno-maghiare, sub o comandă mai înțeleaptă, ele au fost înfrânte la confluența Tisei cu Dunărea, lăsând pe câmpul de bătălie un mare număr de morți. După scrisoarea arhiepiscopului de Canterbury, din 8 mai 1261, către Petru de Sabandia, alcătuită după informațiile primite de la Roma, numărul mongolilor căzuți s-ar fi ridicat la cifra
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la 1240, și la 14 ianuarie 1285, ei au intrat în Ungaria, arzând totul până la Pesta, fără a întâmpina vreo rezistență. Prima coloană, plecată prin întorsura Buzăului la Brașov, a avansat pe Târnave, apoi pe Mureș, până la confluența acestuia cu Tisa, pe care a traversat-o, așezându-se tot în Panonia. Cea de a doua a trecut pe la Turda - pe atunci, Ocnele Turzii, Thorda Acna, locuită de oaspeți saxoni specialiști în extragerea sării, arde și pradă localitatea și se îndreaptă pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și animalele mari de transport, nu i-ar fi determinat să se întoarcă acasă. Retragerea s-a făcut și de această dată tot pe aceleași căi pe care veniseră. La înapoiere însă, ei au avut de înregistrat surprize neplăcute. Pe Tisa, la gura Mureșului, o unitate de tătari condusă de hanul Neimot, a fost învinsă de Ladislau cu românii „de lege veche”. Voievodul Transilvaniei, Lorando, și cu frații Petru și Nicolae, fiii lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tocmai din Roma Veche = Bizanț = și pe aceia catolici din Roma Nouă = Italia =, din timpul lui papa Formosus (891-896) și cu o astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
astfel de armată, la care s-au adăogat și „mulți oameni unguri”, el îi bate pe tătari pe Tisa. „Și netrecând multă vreme, a fost o luptă mare a lui Vladislau craiul Ungariei cu tătarii, cu cneazul Neimet la râul Tisa”, scrie aceeași cronică, în care a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea tătarilor, s-a făcut mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș de către rege au trecut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în alte părți, și făcându-se pecetie voievodală în toată țara a domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti faptele de vitejie, regele a acordat românilor vechi ortodocși „pământ în Maramureș între râurile Mureș și Tisa, locul numit Criș”, unde ei luându-și femei unguroaice din legea latină, trăiesc „până în ziua de azi”. În temeiul celor scrise destul de nebulos în această cronică, că românii vechi ortodocși au fost trimiși în ajutor de către Romanovicii din Roma Veche
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i anunțe pe români că dominația mongolă va apune în curând, pentru a face loc aceleia a turcilor, în ciuda eforturilor lor de a ieși de sub suzeranitatea străină. Nimeni nu se gândea atunci că poziția geografică și mediul biologic, creat între Tisa, Nistru și Dunăre, va continua să atragă și mai departe privirile lacome ale popoarelor parazitare, născute și crescute în stepă. Suferințele românilor din aceste părți ale sud-estului european aveau să continue. Pentru a le pune capăt, Vaticanul, care urmărea convertirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acțiunile Ucrainei au făcut și mai puțin probabilă o rezolvare corectă a acestora; mă refer la declararea Insulei Șerpilor ca teritoriu locuit (s-a înființat acolo un sat numit Belai). Procesul de la Curtea de la Haga continuă, iar singurul pod peste Tisa, care ușura legăturile dintre românii din Maramureș și cei din Pricarpatia (Ucraina), s-a prăbușit la scurt timp de la inaugurare (o prăbușire aproape simbolică). Să nu ne facem, așadar, iluzii. Prorusul Ianukovici nu va ieși din cuvântul Moscovei, iar Moscova
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
asemenea, ideea de naționalitate, atît de puternică la popoarele civilizate ale Europei nu a fost aplicată consecvent și corect, rămînînd uitați, de exemplu, în perioada Marii Uniri și a formării României Mari, românii de la est de Nistru, de la nord de Tisa, din Bihorul de Vest și din Banatul de Vest. Aceasta dovedește că românii nu au avut nici politicieni remarcabili și nici diplomați de anvergură, care să le susțină cu argumente cauza, dar nici specialiști care să indice mijloacele și metodele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care devine simbolul libertății). Liga Spartakistă se transformă la 31 decembrie 1918 în Partid Comunist German (cf. Guy Hermet, op. cit., p. 217). 6 Intervenția românilor în Ungaria a avut loc în două etape: în aprilie-mai 1919, cînd armata română atinge Tisa și august-noiembrie 1919 cînd este ocupată Budapesta. Explicația pentru această intervenție a fost aceea de a-i împinge pe maghiari dincolo de frontiera promisă de Aliați românilor, prin Convenția politică din 1916. Armistițiul româno-maghiar nu permisese ocuparea frontierei respective. Această "omisiune
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cadouri de la cei dragi (prieteni, bărbați etc.). În schimb, ele trebuia să le ofere un mărțișor lucrat de mâna lor. Se întreceau în confecționarea mărțișoarelor. Din timp își procurau mătase albă și roșie, mărgele, fluturi, flori (petale naturale), crenguțe de tisă, mâțișori, pene (foarte mici de păun), plicuri, foi albe etc. Cu multă migală, cu o adevărată măiestrie, lucrau mărțișoarele, dovedind multă ingeniozitate și dibăcie. După ce făceau "cănăfiorii" roșii și albi (care puteau fi niște butucași sau niște rotițe) se trecea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu grijă pentru sosirea oaspeților. Pe talgere de argint așteptau păstrăvi prăjiți În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Priviți-o și dumneavoastră, pentru că v-o depun alăturat. Și judecați! Mă uit și la harta, istorică și geografică pe care învață copiii și nepoții noștri... E bine că și ei cunosc versurile lui Mihai Eminescu: „De la Nistru pân' la Tisa...” Istoria, ca și limba, cultura unui popor, sunt viață, o veșnică mișcare ce lasă sedimente... Bucovina își are istoria sa. În conflictele Rusia - Turcia de la 1768, Rusia, sub motiv că ne apără de turci, încă de la începutul conflictelor, ocupase cele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
referitoare la Bucovina (sec. XVIII); Simion Gociu cu „Omniprezentul simț al datoriei”, de vorbă în doi, simțind savoarea discuției la o cafea; Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul înțelepților”; Leon Părpăuț la „Talente tinere”, Alin Durere „In memoriam - Emil Cioran; Leonte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editorialul „Armata regală română trece Nistrul” în care sublinia că „datorită sacrificiilor făcute până acum de poporul român” aliații „au recunoscut pe deplin dreptele pretenții ale românilor și au hotărât definitiv ca granițele României să se întindă de la Nistru la Tisa și de aici până la Dunăre și MareaNeagră, armata română fiind chemată, ca alături de marii noștri aliați - Franța, Anglia, America, Italia, Japonia, Serbia și Belgia - să treacă peste Nistru pentru a restabili ordinea în Rusia anarhică”... Glasul Bucovinei nr.42 din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista română pentru științe, litere și arte”. A susținut reformele domnitorului Al. Ioan Cuza, iar după detronarea acestuia s-a retras din viața politică, dedicându-se scrisului și făcând din el un instrument al luptei politice. * De la Nistru pân' la Tisa De la Nistru pân' la Tisa, revistă de istorie, literatură și folclor, apare la Cernăuți-Biserica Albă, în mai 1993, sub egida cercului „Arboroasa” și a Institutului Obștesc de Istorie și Restituiri Literare și Folclorice, „Dimitrie Onciul”. Colectivul de redacție: Dumitru Covalciuc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și arte”. A susținut reformele domnitorului Al. Ioan Cuza, iar după detronarea acestuia s-a retras din viața politică, dedicându-se scrisului și făcând din el un instrument al luptei politice. * De la Nistru pân' la Tisa De la Nistru pân' la Tisa, revistă de istorie, literatură și folclor, apare la Cernăuți-Biserica Albă, în mai 1993, sub egida cercului „Arboroasa” și a Institutului Obștesc de Istorie și Restituiri Literare și Folclorice, „Dimitrie Onciul”. Colectivul de redacție: Dumitru Covalciuc, redactor șef, Vasile IzvoranCernăuțeanu, Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile IzvoranCernăuțeanu, Ion Mihalca, Gheorghe Moiș (redactor șef adjunct), Florea Șapcă. Coperta realizată de Al. Timciuc. Tehnoredactare și multiplicare: An. Vâsoțchi și Theodor Cosma. Multiplicată la șapirograf. Tiraj: 525 exemplare. „Apariția primului număr al revistei semestriale „De la Nistru pân' la Tisa” este rodul unor oameni tineri din nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor din Ucraina. Scopul nostru comun - aflăm din Precuvântare - constă în valorificarea trecutului istoric, tezaurului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o perioadă nedefinită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în camera nr. 3 s-a stins becul. Artizanul Marii Uniri nu mai avea nici nume. A fost tîrît pe scări, ca și ceilalți, pus într-un sac și aruncat într-o groapă comună în cimitirul săracilor, pe de malul Tisei" (L.H.L.). Între cei epurați din Academia Română, transformată, prin decretul nr. 76 al președintelui Marii Adunări Naționale, în Academia RPR, alături de alți nouăzeci și șase de savanți se află și istoricul Gheorghe Brătianu. În noaptea arestării demnitarilor, 5-6 mai 1950, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]