2,542 matches
-
o vreme uitată, ce-mi răsări la ceasul acela de primăvară, de taină și duh. Vizavi de mine râdea - plângea, pe perete, arlechinul dăruit in 1946; avusese răbdarea de intermediar al lumii mele, nemișcat peste decenii. Ana vorbea. Era în tonalitatea vocii și în inflexiunile rostirilor ce urmară (după ce servi șirul de meseni, își aduse un scaun și, forțând un mic deranjament, se așeză între mine și cel din dreapta, secretarul școlii, un bărbat tânăr și chipeș) o ridicare de mari cortine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unele rețele de socializare din spațiul virtual. Multe sunt versurile din acest volum care se disting printr-o explozie de trăiri, ca și când ne-am afla într-o sală de concert și orchestra ar aborda o suită de compoziții, ce traversează tonalitățile cele mai diferite, așa încât spectatorul va fi purtat într-o lume plină de imprevizibil, o lume născută într-un poem al iubirii („Mamei”, „Înger de iubire”, „Aniversare”, Roua florilor”, „Dacă mă cauți”, „Tu să ierți”, „Rămâi”, De-aș fi...”, „Când
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
un număr restrâns de deformări sufletești”.<footnote Lovinescu, Eugen, Caragiale. Comediile sale, în I. L. Caragiale interpretat de..., București, Editura Minerva, 1972, p. 85. footnote> Între cei doi dramaturgi apar și deosebiri de nivel artistic operele diferind prin „atmosfera specifică, prin tonalitatea râsului, prin temperamentul creator pe care-l exteriorizează”.<footnote Ștefan Cazimir, op. cit.,p. 72. 16 footnote> c. Alți autori Sub influența programului „Daciei literare”, comediilor lui Alecsandri le-au urmat și alte lucrări dramatice, teatrul începând să-și ia în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
secolului al XIX-lea, de la Păstorul întristat de Cîrlova până la Rodica lui Alecsandri: „Dă să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere decât durerea ce simțesc eu...”. Indicațiile autorului atribuie Miței în mod consecvent o tonalitate „patetică”, „nervoasă”, „hotărâtă”, „solemnă”, „dezolată”. Căutând să descoperim substanța umană reală a Miței, constatăm neputința de a discerne între sentimente. Amenințarea cu „vitrionul” și punerea ei în practică sunt semne caracteristice temperamentelor isterice. În aceeași categorie intră și o recomandare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
vedea pentru a le culege. Poate datorită noului iz, sau poate din cauza Întunericului, sau poate pentru că urechile fuseseră mai Întâi surprinse de zgomotul, atât de rar pe atunci, acolo, al unui motor de automobil, dar plânsul fetei avea acum altă tonalitate, mai gravă și mai disperată și, de altfel, ea nu mai făcea acum decât să plângă, nu-i mai rostea adică, printre sughițuri, ca altă dată, numele: — Zare, ăăăăăăăă, Zare, Zare! Pe urmă, hohotul de plâns s-a amplificat, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are un suflet propriu, o credință, aspirații și geniu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vacanță servea drept comandament. Mal ocupă scaunul liber. Lesnick își aprinse o țigară, tuși, apoi începu să vorbească. Vocea lui era cea a unui evreu important din New York care funcționa cu un singur plămân. Mal recunoscu în discursul acestuia o tonalitate pe care o mai folosise în mod cert și în fața altor polițiști și procurori. Domnul Satterlee v-a făcut un deserviciu când și-a limitat perorația la istoria elementelor subversive din America. A uitat să menționeze Marea Criză, foametea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
învinovățeau pe un alb de moartea lui José Diaz, dar nimeni nu le dăduse crezare. Benavides îl trase la adăpost. Mal îl prinse pe Dudley de braț. Vlăjganul irlandez îl împinse la o parte și își coborî vocea la o tonalitate de bariton: — Ți-a plăcut cum și-au bătut joc de justiție cei de la Sleepy Lagoon, Mondo? Te-ai bucurat de favorurile lui Claire De Haven, capitalista putred de bogată care-i amică cu tot Consiliul Municipal, amanta perfectă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Buzz se gândi la niște șobolani gigantici, care sfâșiau carnea în ritmul muzicii. Un zgomot ascuțit păru să îi sfredelească auzul o veșnicie: saxofonul lui Coleman se înălța spre stele. Luminile albastre muriră. Sunetul ascuțit se îmblânzi, trecând într-o tonalitate joasă, șuba-duba, șuba-duba, se stinse în întuneric și apoi pieri cu totul. Se aprinseră niște lumini veritabile, iar publicul năvăli spre scenă, aplaudând. Buzz se zbătu în vâltoarea de trupuri, cu Mal lângă el, ridicat pe vârfuri, ca să vadă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu prezența lor. Chiar și unele vizite neagreate provoacă reacții negative, de respingere din partea gazdelor. În astfel de situații, acestea recurg la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan între gazde, cu accente și tonalități ridicate, are menirea de a-l determina pe nedoritul musafir să se retragă cât mai repede. Mai frecvent sunt folosite certurile și corecțiile aplicate copiilor. Asemenea stări tensionate, create artificial, sunt, de fapt, invitații mascate pentru musafiri de a-și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ce vrea să spună, înțelege în cele din urmă că englezul mai „vrea o rundă“, cu ea de data asta. Un alt interludiu punctat de exclamațiile inconfundabile ale Mariei. Femeia se întrece pe sine, scoțând gemete spectaculoase, cu schimbări de tonalități care fac impresie în salon. Ura, exclamă Tereza, cu rezonanțele unei sirene de fabrică. După o vreme, se face liniște. Fără a se mai obosi să se îmbrace, Maria iese să-i spună lui Bobby că l-a dat gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
doar cei ce îndeplinesc anumite condiții nescrise, reușesc acest lucru. Poți să vrei să pleci, așa, pur și simplu, dar tot așa de simplu ai fi refuzat sau și mai rău poți fi luat în observație, îi răspunse cu o tonalitate sumbră Birmaq. Inclusiv dacă alegi să călătorești cu o navă de pasageri, zâmbi el amar. - Vrei să spui că până acum am trăit într-un fel de închisoare mai mare fără să-mi dau seama de lucrul ăsta? îl tachină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
focul întrebător. - Pentru a vă pune la curent cu ultimele faze ale proiectului Terra, răspunse preaonorabilul. - Planul a suferit cumva modificări esențiale? șuieră din nou focul. Preaonorabilul Poha i se păru că detectă o notă ciudată, nemaiauzită până atunci, în tonalitatea interlocutorului său. - Nu a suferit nici un fel de modificări, spuse sec. Dimpotrivă, am urgentat implementarea lui profitând de turnura pe care au luat-o lucrurile pe Terra. - Sacrificiile care trebuiesc făcute de data asta sunt totuși prea mari, ridică tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
lor, se corectă el grăbit. - Și până unde credeți că putem merge cu asta? îi chestionă din nou focul. - Până la capăt, dacă va fi nevoie. Doar avem toate resursele necesare, nu? îi răspunse bruneta. E destul de simplu, nu? înțepă ea. Tonalitatea aspră, chiar rea a vocii acesteia provocă reacția rapidă a preaonorabilului Poha. Avea nevoie de consensul lor pentru o derulare normală a planului. Întotdeauna proiectele reușite au fost cele derulate cu aprobarea unanimă a Quadrantului. - Un astfel de cadru nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Cântec de început... Că un cântec începe viață Și dăinuie peste munți și vai, Rătăcind mai rar pe câmpii, Unde notele se mențin în aceeași tonalitate, Păstrând linia melodica a unei ape curgând... O cheie sol apare de fiecare dată Și un diez... Dar unele partituri rămân însemnate În portativul amintiților Precum sunetul chitarei în ecoul viselor... Că un cântec începe, Ca un cântec se termină
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93407]
-
furioasă. Ce se întâmplă aici? Uite, Rachel, a mâncat aproape toată pâinea. N-o să mai rămână deloc DE PRĂJIT pentru micul dejun! Vocea îi urcase și se subțiase cu fiecare propoziție și ajunsese în punctul culminant, DE PRĂJIT, la o tonalitate de soprană care ar fi putut sparge toate paharele. îmi era rău. Mă simțeam îngrozitor. Pentru Dumnezeu! Sufeream încă din cauza decalajului de fus orar. Ar fi trebuit să fiu într-o nenorocită de vacanță. Nu eram nevoită să mă trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
văzut chestionarul! — Nu. — Păi, atunci de ce-mi spui că sunt obișnuită să obțin totul pe loc? — Aproape toți cei care vin aici și-au petrecut majoritatea vieții lor adulte în cautarea satisfacției imediate, mi-a explicat ea revenind la tonalitatea blândă, cu accente materne. E o parte fundamentală a personalității celor care dezvoltă dependențe. Iar tu nu ești o excepție. Deși sunt conștientă că ți-ar plăcea să crezi că ești. Curvă nenorocită și înfumurată, m-am gândit străfulgerată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu mașina.) Mama, care era sus, în pat, doborâtă de o răceală, m-a auzit. Combinația dintre delirul ei și efectul pe care bucătăria goală, care amplifica toate sunetele, îl avea asupra vocii mele de copil - care a căpătat o tonalitate înaltă, clară și melodioasă - a convins-o că fiică-sa era o viitoare cântăreață de operă. La mai puțin de o săptămână după asta, pe fondul unor mari așteptări, am fost făcută pachet și trimisă la o profesoară particulară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe șantierul naval ÎNFRĂȚIREA. Exemplar, un caz exemplar, cum vă spun. Să fi zâmbit și ceilalți, oare, tot așa, un zâmbet egal, nemișcat, imprimat definitiv pe mască? Dominic tocmai voia să ridice privirea, când vocea ghidului se înălță, brusc, peste tonalitatea obișnuită. — A, iată tovarășa secretară. Înseamnă că ședința biroului executiv s-a încheiat. Iată, puteți vorbi chiar cu tovarășa... Lângă dactilografă aparuse o gospodină scundă, modest îmbrăcată. Fustă groasă, gri, jachetă de lână tricotată, albastră. Ochelari, nas lung, păr puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-se. Când să pună piciorul pe prima treaptă a scării, auzi, în spatele ușii, unuruit, încă unul. După câteva clipe de tăcere, iarăși, crescendo. Lătraturi înăbușite, ca o tuse adâncă, neagră. Mormăiala morocănosului Tavi nu înceta, dar rămase în aceeași scăzută tonalitate. O furie răgușită, sufocată, mocnită. Să se întoarcă, să nu se întoarcă... cine știe ce se mai întâmpla în bizarul cuplu. Renunță la orice inițiative suplimentare, coborî grăbit în stradă. Duminica rămase închis în casă. Scosese telefonul din priză, nu răspunse când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu civilizațiile dispărute ale lumii antice și ajungând până la primele luni ale secolului XXI. Dacă nu altceva, măcar speram să stârnesc hohote de râs. Nu doream să îmi pun sufletul pe tarabă sau să mă lansez în cine știe ce introspecții sumbre. Tonalitatea avea să fie una ca de farsă ușoară și unicul țel era acela de a-mi oferi un prilej de divertisment și de a-mi ocupa cât mai multe ceasuri din zi. Am numit proiectul o carte, dar în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
treizeci și cinci de ani - nu că asta ar fi avut vreo importanță sau că i-ar fi răpit în vreun fel din strălucirea tinerească. Până acum, nu-mi adresase decât două cuvinte - „O întrebare?“ - dar, în aceste cinci silabe scurte, auzisem tonalitatea rezonantă a celui născut în Brooklyn, accentul acela atât de des ridiculizat prin alte colțuri de țară, dar care, pentru mine, este cel mai ospitalier, cel mai omenesc dintre toate accentele americane. Din cauza vocii acesteia, în capul meu au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lăudat cu remarcabila lovitură dată timp de doi ani de zile neîntrerupt, privind în urmă la aventura pe tărâmul falsurilor de artă ca la una dintre cele mai glorioase perioade din viața sa. Cum se explica această schimbare radicală de tonalitate? Jucase teatru de față cu Tom, pentru a-i câștiga simpatia și înțelegerea? Sau, venită imediat după vizita dezastruoasă a Florei în Brooklyn, acea primă mărturisire fusese un strigăt venit din inimă? Poate. Orice om închide în el mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
unui New England dispărut care a fost, în realitate, mult mai aspru și și mai sărac decât încăperile plăcute, drăgălașe la care mă uit acum. Dar nu contează. Totul e curat și confortabil, cu un element compensator, care mai acoperă tonalitățile altminteri atotprezente ale kitschului și agitației fără rost: imaginile atârnate pe pereți. Contrar așteptărilor, acestea nu sunt goblenuri înrămate, nici acuarele prost executate cu peisaje înzăpezite din Vermont, nici reproduceri după Currier și Ives. Pereții sunt acoperiți cu fotografii alb-negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
plătesc, dar în felul ăsta o să scăpăm mai repede și-o să ieșim mai ieftin, judecând situația pe termen îndelungat. Dar când o să înceteze? Oare Sofia o să se înfrupte bucuroasă din contul tău pentru restul vieților noastre? Alison și-a păstrat tonalitatea înțelegătoare, cu toate că, de fapt, ar fi vrut să urle cuvintele cu toată energia unei adolescente cu hormonii răsculați, aflată la concertul unei trupe de băieți. Mă tem că asta e ceea ce se întâmplă atunci când ai copii cu altcineva, a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]