1,214 matches
-
în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de șase
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
de Gârlești (Gârliște) aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia, trec Dunărea într-o campanie militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului și Nicopolului. În 1506, Banul Iacob de Gârliște participă cu garnizoana severineană la înăbușirea răscoalei secuilor la Toplița Lutița. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie un tratat de pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I Magnificul (1494-1566) care, printre altele, se obligă să nu mai atace
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
(n. 12 martie 1908, Toplița - d. 16 noiembrie 1975, Budapesta) a fost un scriitor, comparatist și istoric literar român. A urmat studiile liceale la Târgu Mureș și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. La Paris a obținut în 1931 diplomă de profesor în specialitatea
Endre Pálfy () [Corola-website/Science/312350_a_313679]
-
trebuie adăugat faptul că a fost ridicat un zid din pietre, legate cu pământ, iar în interior au fost amenajate o serie de edificii, în primul rând cu caracter militar, ținând cont de caracterul defensiv al provinciei), Carsium (Hârșova), Troesmis (Toplița) iar, în apropiere de marea buclă pe care o face Dunărea, la Dinogeția (Garvăn), pe o insulă, a fost întreprinsă o amplă acțiune de repunere în stare de funcționalitate a fortăreței romano-bizantine din secolele IV-VI. Terenul a fost curățat
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
Biserica de lemn din Toplița se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează, probabil, din secolul XVII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște momentul exact al ridicării bisericii de lemn din Toplița. În lista
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
lemn din Toplița se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează, probabil, din secolul XVII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Nu se cunoaște momentul exact al ridicării bisericii de lemn din Toplița. În lista monumentelor istorice elaborată de Ministerul Culturii este specificat secolul XVI. O pisanie interioară, recentă, în alfabet latin, menționează ca moment al realizării picturii interioare, anul 1864. Anul respectiv a fost preluat, inexact, ca referire la data edificării lăcașului
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
picturii interioare, anul 1864. Anul respectiv a fost preluat, inexact, ca referire la data edificării lăcașului de cult, de numeroase siteuri. În șematismul diecezei Gherla din anul 1914 se precizează că „biserica greco-catolică din Lemniu avea în administrare și filia Toplița, aflată la o distanță de 2 km de biserica mamă. Și aceasta, se pare că a fost construită în același an, 1535, și avea același hram ca și biserica de lemn din Lemniu” (dispărută între timp) . O altă variantă, mai
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
în același an, 1535, și avea același hram ca și biserica de lemn din Lemniu” (dispărută între timp) . O altă variantă, mai plauzibilă, sugerează că „biserica a fost construită în anul 1698 în localitatea Lozna și cumpărată de locuitorii din Toplița, după mai bine de un secol, în 1814, când loznenii și-au construit o biserică tot din lemn, însă mult mai încăpătoare”. Cert este că absida cu trei laturi, înscrie biserica unui tip de plan întâlnit la numai câteva biserici
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
Mondial. Troița a fost înălțată în 1973, în memoria eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul, înalt de 2,65 m, a fost realizat din lemn de stejar sculptat și donat de către profesorii Ioan Concita și Antal Irimie din Toplița. Pe fațada troiței s-a înscris textul: „Recunoștință eroilor morți în războaiele din 1914-1918 și 1941-1945“. Mormântul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Mormântul comun este amplasat în cimitir. Acesta este locul de odihnă veșnică pentru eroii
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]
-
ortodocși (87,43%), cu o minoritate de romano-catolici (9,08%). Pentru 2,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Are în componență satele: Corbu (reședința) și Capu Corbului (Hollósarka). Corbu și Capu Corbului sunt situate pe DN15, care leagă Toplița de Târgu Mureș și Bacău. De-a lungul DJ174B care este un drum forestier lung de 18 km nemodernizat, se poate ajunge la Bilbor. Principalele ocupații ale locuitorilor sunt: Există o microhidrocentrala pe Valea Corbului. Localitatea este: De asemenea, locuitorii
Comuna Corbu, Harghita () [Corola-website/Science/310541_a_311870]
-
Toplița este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Curpenii Silvașului, Dăbâca, Dealu Mic, Goleș, Hășdău, Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
Toplița este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Curpenii Silvașului, Dăbâca, Dealu Mic, Goleș, Hășdău, Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
Toplița este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Curpenii Silvașului, Dăbâca, Dealu Mic, Goleș, Hășdău, Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe valea Cernei se află satele Toplița, Dăbâca și Hășdău, iar pe valea Vălăriței satul Vălari. În aval de
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe valea Cernei se află satele Toplița, Dăbâca și Hășdău, iar pe valea Vălăriței satul Vălari. În aval de Toplița, pe cursul Cernei, a fost creat un baraj de acumulare, Barajul Cinciș. În cursul construcției acestui baraj, satul Dealu Mic a fost strămutat (alături de alte sate de pe
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe valea Cernei se află satele Toplița, Dăbâca și Hășdău, iar pe valea Vălăriței satul Vălari. În aval de Toplița, pe cursul Cernei, a fost creat un baraj de acumulare, Barajul Cinciș. În cursul construcției acestui baraj, satul Dealu Mic a fost strămutat (alături de alte sate de pe valea Cernei pe culmile dealurilor din apropiere. Zona cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 2,24% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
, pe numele de mirean "Elie Cristea" (n. 20 iulie 1868, Toplița d. 6 martie 1939, Cannes, Franța) a fost un publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Patriarhul dr. s-a născut la 18 iulie 1868, în orașul Toplița (astăzi în județul Harghita), într-o familie de țărani români și a primit la botez prenumele "Ilie". După mamă, provenea dintr-o familie greco-catolică. A făcut studiile la gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), la gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1883-1887) și
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești. Călătorul englez Charles Boner ne-a lăsat una dintre primele descrieri a bisericilor de lemn de pe valea Mureșului, publicată în anul 1865. Între Toplița și Reghin el a remarcat satele de români de pe dealurile mărginașe, "„cu biserica lor de lemn, pictată, așezată pe o mică culme; pentru că bisericile ortodoxe, dacă e posibil, sunt mai întotdeauna așezate pe un deal sau o ridicătură. Sunt ridicate
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
celalalt câmpu, și această măsură a siliștii s-au tăet în două și în capul hotarului despre răsărit osăbit de piatra ce iaste pusă în capul hotarului, în pogor, s-au făcut și bour într-un arin și taea peste topliță și piste apa Sirițălului pe la un bour ce s-au mai făcut într-un brad, de acolo apucă opcina spre Vicove care să înpreună cu alte opcine ce încungiură hotarul despre Vicove. Iară piatra ce s-au pus în fundul câmpului
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț la Mănăstirea Toplița, aflată pe atunci în județul Mureș (interbelic). Ulterior și-a continuat studiile la ""Facultatea de Teologie"" din București și la ""Academia Andreiană"" din Sibiu, obținând titlul de ""licențiat în teologie"" (1948). Între anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul 1975, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Sf. Maria - Cricov cu biserica de lemn se află în Jercălăi, Urlați. Biserica de lemn, monument de arhitectură, a fost construit în 1731, de meșteri populari în satul Luieriu (Mureș). După un timp, bisericuța a fost demontată și transportată la Toplița (Mureșului). Remarcată de regina Maria a fost mutată, de aici, la Bran, în 1928. În sfârșit, în septembrie 1956, lăcașul de închinăciune face ultimul drum, de la Bran la Jercălăi-Urlați, unde a fost instalat pe temelia unei biserici năruite, care, se
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești Novaci orașul Novaci Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplița municipiul Toplița Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroșani municipiul Petroșani Orăștie municipiul Orăștie Brad municipiul Brad Hațeg orașul Hațeg Ialomița Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Fetești municipiul Fetești Iași Iași municipiul Iași Pașcani municipiul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești Novaci orașul Novaci Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplița municipiul Toplița Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroșani municipiul Petroșani Orăștie municipiul Orăștie Brad municipiul Brad Hațeg orașul Hațeg Ialomița Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Fetești municipiul Fetești Iași Iași municipiul Iași Pașcani municipiul Pașcani Hârlău
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]