3,163 matches
-
de apelativul „banditule”, erau reconfortate de căldura umană care îi întâmpina, iar rezultatul era că marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe nou-veniți erau folosite mai târziu în torturi, pentru a-i forța să facă mărturisiri complete, sau constituiau pur și simplu motivația schingiuirii lor. De foarte multe ori, cei care îi întâmpinau pe nou-veniți erau foști prieteni, cunoștințe ori colegi de facultate, astfel că reținerile dispăreau brusc. Au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe care le ascunseseră în timpul anchetelor. Această primă fază avea și un scop ascuns, întrucât, pe măsură ce taberele se separau și intrau în conflict, cei care fuseseră trași de limbă dobândeau resentimente puternice față de cei care îi păcăliseră, nu doar din cauza torturilor la care erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Țurcanu, din lotul inițial de la Suceava, și cei care înnebuniseră în bătăi ori trecuseră de mai multe ori prin toate etapele, fiind permanent supravegheați tocmai ca să dea dovadă de exces de zel. Majoritatea celor care loveau (trecuți și ei prin torturi) încercau, pe cât era posibil, să facă mai mult zgomot decât daune ori să atenueze loviturile, însă toate acestea pe ascuns, fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dacă îi înfruntă pe agresorii lor - verbal, desigur, întrucât fizic era deja imposibil. Având în vedere că fuseseră supuși torturii timp de câteva zile și nopți, ori, în alte cazuri, câteva săptămâni, numărul celor care cedau începea să crească. Dincolo de torturile fizice (bătăi la tălpi, la fese, călcatul în picioare, lovituri în stomac ori viscere, statul în diferite poziții fixe zile întregi, fără posibilitatea de se mișca etc.), și celelalte episoade ale zilei constituiau un prilej de chinuire a victimelor. Astfel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Rolul acestei ultime etape era multiplu. În primul rând, decăderea morală era completă în momentul în care victima devenea, la rândul ei, agresor, atât față de colegi și prieteni, cât și față de propria persoană. Se miza apoi pe coimplicarea deținuților în timpul torturilor pentru o ambiguizare a vinovățiilor, care trebuia să conducă la păstrarea secretului asupra acțiunii din Pitești, dar și la învrăjbirea deținuților. Comuniștii au mizat pe faptul că nici unul dintre cei care au fost obligați să tortureze nu va avea curajul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la comanda unor păpușari ascunși. Acuzele nejustificate de „torționar” și „călău” sunt încă de actualitate, deși credem că nu îi putem pune pe picior de egalitate pe deținuții care au fost obligați să lovească, după ce luni de zile au îndurat torturi de tot felul, cu un Alexandru Nicolschi ori Nicolae Pleșiță 2. Sigur, lipsa informațiilor despre destinele individuale ale tuturor celor trecuți prin sistem a condus și ea la această ambiguitate. O mențiune necesară: nu toți deținuții de la Pitești, Gherla și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din celelalte închisori în care s-a aplicat acest sistem au parcurs toate etapele descrise mai sus și nu toate experiențele au fost identice. Au existat o sumedenie de factori care au influențat destinele personale ale fiecăruia dintre cei supuși torturilor, cum ar fi închisoarea în care au făcut cunoștință cu acțiunea, celula, momentul în care au avut de pătimit (fiindcă au existat momente de intensitate maximă, dar și perioade de calm relativ), componența „comitetului” de agresori (unii fiind mai sadici
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alții simulând doar) sau importanța politică a victimei (de pildă, cei arestați pentru trecerea ilegală a frontierei nu dețineau la fel de multe informații ascunse ca unii conducători de organizații anticomuniste). Cu siguranță însă că nici una dintre victime nu a scăpat de torturi și nici nu a beneficiat de favoruri datorită prieteniei cu unul sau altul dintre agresori. Excepțiile sunt rarisime și greu de confirmat: este cazul lui Ion Negură, care fusese coleg cu Țurcanu și care a fost auzit de una dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care victimele au fost forțate să treacă: I. câștigarea încrederii și obținerea de informații despre activitatea politică; II. torturarea; III. autodenunțul acțiunilor anticomuniste din exteriorul, dar și din interiorul închisorii; IV. autoflagelarea morală; și V. transformarea forțată în agresor. Exceptarea torturilor din aceste etape ni se pare a fi o gravă eroare, având în vedere faptul că întreaga acțiune gravitează în jurul constrângerii victimelor la participare prin schingiuiri. Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresoritc " Răspândirea acțiunii. Date, loturi, agresori" Planul acțiunii prevedea ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
începutul lui februarie 1950, le-a dat indicații celor doi despre cum să se poarte acolo 3. Nu există date însă că aceștia ar fi urmat indicațiile; dimpotrivă, Ciuceanu a încercat să-i avertizeze pe elevii închiși la Târgșor asupra torturilor din Pitești. Dacă doctorul Ionescu era permanent ținut departe de evenimente 4, din februarie 1950 au început vizitele oficialilor Securității și Direcției Generale a Penitenciarelor în Pitești. Personajele implicate erau de cel mai înalt rang și erau la curent cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
oră în curte, iar gardienii devenind mai înțelegători în privința ieșirilor la baie. Un eveniment destul de important are loc pe 9 februarie, când Țurcanu l-a acuzat pe Pătrășcanu că a omis informații importante și l-a trecut din nou prin torturi. Asemenea pedepsiri ale acoliților care erau dovediți ca nesinceri aveau rolul de a-i înspăimânta pe ceilalți (cu atât mai mult cu cât bătăile erau și mai crunte în aceste cazuri), arătându-le că nu era suficient să treci de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nesinceri aveau rolul de a-i înspăimânta pe ceilalți (cu atât mai mult cu cât bătăile erau și mai crunte în aceste cazuri), arătându-le că nu era suficient să treci de partea lui Țurcanu pentru a fi scutit de torturi. Pătrășcanu crede că torturarea sa timp de o săptămână i-a acordat prilejul lui Țurcanu să intensifice bătăile în cadrul acțiunii, fapt demonstrat de apariția primelor victime: Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au sinucis, în timp ce Cornel Niță a fost ucis
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în rândurile Securității 5, așa încât este de presupus că reținerea sa în continuare i-a tăiat puțin din avântul violent. Totuși, în puținele camere în care au continuat schingiuirile, intensitatea lor a fost maximă. Pentru toamna lui 1950 sunt menționate torturi doar în camera 4-spital, unde acționau Țurcanu, Virgil Bordeianu, Mărtinuș, Leonida, Stănescu și alți câțiva. Urme ale continuării bătăilor se găsesc și în februarie-martie 1951, când un grup condus de Țurcanu, Tudor Stănescu, Constantin Juberian, Mihai Iliescu, Dumitru Gheorghieș, Gheorghe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dreptul la scrisori către familie, primea pachete, dar și alimente confiscate din pachetele altor deținuți 1. Toate măsurile de sprijinire a acțiunii lui Țurcanu, precum înființarea unei camere la baie, în care acesta să poată tria materialul informativ smuls prin torturi de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina 2, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exportat acțiunea de la Pitești a fost cel din Brașov. Construită în 1902, clădirea închisorii a fost folosită de Securitate pentru anchetarea celor care opuneau rezistență comunismului 5. Încă de la sfârșitul lunii februarie 1950, adică la nici trei luni după începerea torturilor, decizia inițierii acțiunii la Brașov fusese luată de Securitate. Maximilan Sobolevschi și Adrian Prisăcaru au fost convinși de inspectorul Nemeș să lucreze în folosul său, iar indicațiile finale le-au primit de la Țurcanu, care, în particular, i-a spus lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au început unele lucrări de reparații la clădirea sanatoriului. După eliberarea lui, Pătrășcanu a fost cel care a rămas persoana de contact a Biroului de Inspecții, însă, deși susține că a încercat să îl convingă pe Șleam de necesitatea utilizării torturilor, nu a reușit să facă nimic concret în sensul continuării acțiunii. Pentru că nu se întâmpla nimic în penitenciar, Pătrășcanu și Badale au inițiat, în ianuarie 1951, o serie de „conferințe” despre dialectică, ideologie și pedagogie în celula 77. Pe lângă cei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
În discuție a venit vorba și despre acțiunea de la Pitești, iar Pătrășcanu le-a mărturisit celor doi că își face „procese de conștiință” fiindcă acolo aplicase bătaia. Securistul de la București l-a informat că abia 1-2% din materialul obținut prin torturi era corect, așa încât regimul era sătul de acțiune. Pătrășcanu spune că au mai fost chemați la discuții și Formagiu și Vasile Popa, iar izolarea a fost desființată pe 1 august 1951. Anchetele au continuat și în luna septembrie, când Vasile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împreună cu ei primeau și ei alimente, dar mai rar. Grama, Șerbănescu și Ionescu se bucurau de o deplină libertate de plimbare în incinta penitenciarului 3. Toate aceste privilegii se constituiau în avantaje ale agresorilor față de victime (îndeosebi fizice, importante în torturi), pe de o parte, dar contribuiau și la fidelizarea lor față de acțiune. Alexandru Popa „Țanu” recunoaște că acțiunea de la Gherla a fost organizată de el, dar pretinde că ea a început cu aprobarea lui Sucegan, care știa că urma să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să îi preseze pe Matei și Sucegan să înceapă acțiunea, prezentându-le informații obținute de la diverși deținuți. Același Popa „Țanu”, care preluase rolul lui Țurcanu, a început să caute deținuți pe care să îi poată folosi în aplicarea sistemului de torturi, menționându-i pe Vasile Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu, Cerbu, Voin și Grigore Romanescu 2. Dintre aceștia, doar Pușcașu făcea parte din lotul inițial de la Suceava, restul fiind cu toții torturați la Pitești. De asemenea, în închisoare se primeau pachete
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 991. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de torturi, Popa „Țanu” a scos victimele la muncă în ateliere ca să obțină informații. Ei erau cazați la camerele 105, 106 și 107, iar informațiile le dădeau lui Ion Stoian. Cei care nu cedaseră bătăilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la camera 991. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de torturi, Popa „Țanu” a scos victimele la muncă în ateliere ca să obțină informații. Ei erau cazați la camerele 105, 106 și 107, iar informațiile le dădeau lui Ion Stoian. Cei care nu cedaseră bătăilor au rămas la camera 99, unde au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cum e”... îl mai ții noaptea în picioare și nu-l lași să doarmă, îl mai înjuri, și dacă nici așa nu recunoaște, atunci îl voiu lua eu... Știu eu cum să-l iau ca să-l fac să recunoască...2. Torturile au continuat însă la Gherla, așa că „Țanu” și ceilalți au tradus intervenția lui Sucegan ca pe un apel la temperare, și nu ca pe o interdicție. De exemplu, la camera 101, din martie până în mai 1951, Cornel Popovici și Ion
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătând în talpa unui pantof, iar Grama, metoda sărării excesive a mâncării, urmată de interdicția de a bea apă1. Ambele au fost folosite ulterior în acțiune. Popa era informat de Constantin Ionescu de fiecare dată când vreun deținut trecut prin torturi era transferat sau urma să fie eliberat, pentru a putea sta de vorbă cu el și a-i da indicații despre cum să acționeze. Astfel, a stat de vorbă cu Gheorghe Paraschiv, Petre Stîngu, Eugen Stănescu, Silvestru Nanu și Vasile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost cei care au dat ordinele pentru falsificarea fișelor medicale în așa fel încât să ascundă adevăratele cauze ale deceselor din penitenciar. Doctorul Bărbosu pretinde că a încercat în numeroase rânduri să îi convingă pe cei doi să oprească torturile, însă fără succes 3. Dintre metodele aplicate de Stoian, Pușcașu, Murărescu și Popescu, Popa înșiruie îngurgitarea excrementelor, băutul urinei, sărutarea reciprocă în anus, mânjirea gurii cu fecale, lingerea closetului, strângerea degetelor între bucăți de lemn la ușă până la leșin; vara
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că se va folosi o altă metodă, excluzând bătăile, pe care le-o va comunica în curând. În septembrie 1951 Avădanei a oprit bătăile, continuând doar cu strângerea de informații. Țurcanu s-a arătat mirat la sosirea în Gherla că torturile continuă, întrucât la Pitești a stat de vorbă cu o persoană sus-pusă care i-a spus că acțiunea nu mai este bine văzută de regim, în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate (probabil uciderea doctorului Simionescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]