44,937 matches
-
Sănătății a examinat studiile asupra HPP publicate în perioada 19972002 pentru a stabili unele definiții mai exacte ale HPP și pentru a evalua incidența acesteia. Rezultatele preliminare sugerează că sângerarea abundentă a fost înregistrată în 0,84% până la 19-80% din totalul nașterilor. Recunoașterea rapidă, resuscitarea și restabilirea volumului sanguin circulant, precum și identificarea și tratarea simultane ale cauzei reprezintă cheia managementului HPP. Personalul medical trebuie să asigure gestionarea treptată a HPP, folosind identificatorul HAEMOSTASIS, urmărind etapele într-o succesiune rapidă până la obținerea
Revista Medicală Română by Ayman Ragab () [Corola-journal/Journalistic/92294_a_92789]
-
8 (mod = 8). La ultima vizită a studiului (V4), efectuată după 6 luni de la inițierea tratamentului cu Stalevo, procentul de pacienți la care s-a consemnat prezența fenomenului wearing-off a fost de 92,1%, 10 pacienți (reprezentând 3,4% din total) neprezentând acest fenomen. În 13 cazuri (reprezentând 4,5% din total), prezența sau absența fenomenului wearingoff nu a fost consemnată în CRF-uri. Scorul UPDRS IVla ultima vizităa studiului (V4) a variat între 0 (valoarea minimă) și 17 (va loarea
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
în număr de 29, fiind non-grave, consemnându-se un singur eveniment advers grav. Întreruperea tratamentului cu Stalevo pe parcursul studiului a fost consemnată în 3 cazuri, 2 cazuri la V2 și, respectiv, 1 la V4, astfel că la finalul studiului, din totalul celor 290 de pacienți înrolați, vor continua tratamentul cu Stalevo numai 287. Motivul întreruperii tratamentului a fost în toate cele 3 cazuri reprezentat de prezența reacțiilor adverse:eveniment advers non-grav - 2 cazuri (durere gastrică și, respectiv, lipsa eficienței);eveniment advers
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
50 mg/zi (valoarea minimă) și 1.200 mg/zi (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 430,44 ± 5,443 mg/zi și având cel mai frecvent valoarea de 400 mg/zi. În 16 cazuri (reprezentând 1,5% din total) doza de Stalevo recomandată la prima vizită a studiului nu a fost consemnată în CRF-uri. Includerea în studiu a variat între 1 (valoarea mini mă) și 9 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 6,48 ± 0,54, valoarea
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
50 mg/zi (valoarea minimă) și 1.200 mg/zi (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 430,44 ± 5,443 mg/zi și având cel mai frecvent valoarea de 400 mg/zi. În 16 cazuri (reprezentând 1,5% din total) doza de Stalevo recomandată la prima vizită a studiului nu a fost consemnată în CRF-uri. Întreruperea tratamentului cu Stalevo pe parcursul studiului a fost consemnată în 18 cazuri, 1 pacient la V2, 10 pacienți la V3 și respectiv 7 pacienți
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
studiului nu a fost consemnată în CRF-uri. Întreruperea tratamentului cu Stalevo pe parcursul studiului a fost consemnată în 18 cazuri, 1 pacient la V2, 10 pacienți la V3 și respectiv 7 pacienți la V4, astfel că, la finalul studiului, din totalul celor 1.092 de pacienți înrolați vor continua tratamentul cu Stalevo numai 1.074. Pe parcursul întregului studiu au fost consemnate în total 97 de reacții adverse la 44 de pacienți (4,03%), majoritatea acestora, în număr de 95, fiind non-grave
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
nongrave. Pacientul care a prezentat o reacție adversă gravă a continuat tratamentul cu Stalevo. Întreruperea tratamentului cu Stalevo pe parcursul studiului a fost consemnată în 6 cazuri, câte 2 la V2, V3 și respectiv V4, astfel că, la finalul studiului, din totalul celor 221 de pacienți înrolați vor continua tratamentul cu Stalevo numai 215. Cele trei studii post-marketing, care au evaluat eficacitatea tratamentului cu Stalevo, la pacienții cu boală Parkinson care nu sunt controlați prin tratamentul cu levodopa/inhibitori de dopadecarboxilază, au
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
împart din punct de vedere histologic în 3 categorii: papilomul inversat, care are caracteristic un model de creștere endofitic și se dezvoltă aproape exclusiv pe peretele lateral nazal, la nivelul antrului maxilar sau în sinusul etmoid și reprezentă 70% din totalul papiloamelor sinonazale; papilomul fungiform, care are caracteristic un model de creștere exofitic și se dezvoltă preponderent din septul nazal, la locul de joncțiune între mucoasa cilindric-ciliată respiratorie și epiteliul scuamos; papilomul cilindric (columnar), care se mai numește papilom oncocitic și
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
model de creștere exofitic și se dezvoltă preponderent din septul nazal, la locul de joncțiune între mucoasa cilindric-ciliată respiratorie și epiteliul scuamos; papilomul cilindric (columnar), care se mai numește papilom oncocitic și are cea mai redusă incidență, reprezentând 3-5% din totalul papiloamelor rinosinusale. Apare la pacienți mai în vârstă comparativ cu celelalte două categorii și se poate dezvolta atât pe septul nazal, cât și pe peretele lateral nazal. Recidivele locale sunt foarte frecvente (în medie 40% - între 33%-74%) și depind
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
tratați. Între anii 2007-2013, în Clinica ORL Colțea au fost diagnosticați și tratați un număr de 637 de pacienți cu afecțiuni tumorale rinosinusale atât benigne, cât și maligne. Marea lor majoritate a fost reprezentată de patologie inflamatorie polipoidă rinosinusală. Din totalul pacienților menționați, 114 au fost diagnosticați cu neoplazii maligne rinosinusale, iar 36 au avut confirmare histopatologică de papilom rinosinusal schneiderian. Criteriile de includere au fost următoarele:pacienți cu documente medicale complete; examen histopatologic cu diagnostic de certitudine de papilom rinosinusal
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
avut primul diagnostic de papilom inversat fără carcinom și au dezvoltat ulterior, la o medie de 4,5 ani, malignizarea leziunii papilomatoase, iar la 2 pacienți (25%) s-a pus diagnosticul de neoplazie malignă primară asociată unui papilom inversat. Din totalul de 36 de pacienți aflați în studiu, 15 (41%) au prezentat între una și trei recidive locale postoperatorii, iar la 6 dintre aceștia, recidiva s-a asociat cu transformarea malignă a papilomului, respectiv 16%. Vârsta medie de apariție a neoplaziei
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
jucate este mult mai mic decât 14 milioane. Aceasta este diferența dintre adevărul statistic și cel determinist. Dar câte variante sunt jucate la o extragere 6 din 49? Până acum, numărul variantelor jucate a fost de aproximativ o treime din totalul de 14 milioane al variantelor posibile. La ultima extragere s-au înregistrat peste cinci milioane de variante jucate, deci mai mult de o treime, dar mult mai puțin de jumătate din numărul variantelor posibile. în aceste condiții, apare perfect natural
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
Nici unii și nici alții nu găsesc de cuviință să-l readucă în actualitate. Uneori coșciugul lui Dracula se întredeschide. Așa se face că, la sfîrșitul anului 1997, a apărut o lucrare (Cartea neagră a comunismului) care a îndrăznit să facă totalul morților ce îi pot fi atribuiți. Ea propunea o cifră situată între 85 de milioane și 100 de milioane de victime. Scandalul a fost de scurtă durată și coșciugul se închide deja, fără ca aceste cifre să fi fost de altminteri
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
50 și 15.000 de persoane (Ostrom, 2007, p. 40). Comparând situația analizată cu modelul instituțional menționat anterior, constatăm că avem în vedere tot o situație la „scară mică”, comunitatea celor două sate însumând 2.000-3.000 de persoane (din totalul de aproximativ 5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele comunități depind de o resursă comună (în cazul nostru, zona de coastă a litoralului Mării Negre din dreptul celor două localități). Așa cum voi arăta, atragerea turiștilor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
este recunoscut pe plan mondial faptul că programa națională la majoritatea țărilor conduce la o împovărare a muncii profesorului și la scurtarea timpului liber). În S.U.A. educației fizice îi sunt atribuite 2 - 5 ore săptămânal, ceea ce înseamnă 1/6 din totalul orelor destinate activităților obligatorii. Japonia alocă un procent de 13 - 15% din numărul total de ore afectat activităților obligatorii pentru educație fizică și igienă (9 credite din aproximativ 70 „credite obligatorii”). Guvernul Marii Britanii promovează atât sportul de masă cât și
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
multe localități mici, cele cu o populație sub o mie de persoane reprezentând cu puțin peste 24%, locuitorii acestor așezări reprezentând cca. 3% din populația regiunii. În Regiunea Vest, comunele cu o populație sub 1000 de locuitori reprezintă 8% din totalul 10 localităților, iar locuitorii acestor așezări reprezintă doar 1% din populația regiunii. (În ceea ce privește mărimea populației satelor - care nu sunt independente din punct de vedere administrativ - în Regiunea Vest se găsesc semnificativ mai multe localități cu populația sub 1000 de persoane
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
localități aveau statut de oraș, ocupând astfel locul al doilea în rândul regiunilor cu cel mai mare grad de urbanizare din țară. Dintre orașe - Békéscsaba, Hódmezővásárhely, Kecskemét și Szeged - sunt municipii. În 2011 ponderea orășenilor era deja de 73% din totalul populației din regiune, astfel acest indicator a înregistrat o creștere de 3% față de anul 2008. Datorită atribuirii statutului de oraș, a intervenit o schimbare în clasamentul gradului de urbanizare față de anul 2008, atunci când în frunte se afla județul Csongrád. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
intervalul 2008-2011, fiind în continuare de 63%, mai scăzută decât în Dél-Alföld. În județul Timiș populația urbană a scăzut ușor, însă chiar și în 2011 se situează aproape de media pe țară, în privința județelor în Hunedoara populația urbană reprezintă 77% din totalul populației stabile, în Arad 55% iar în Caraș-Severin 56%, aici neînregistrându-se modificări față de 2008. Pe teritoriul celor două regiuni, centrele cu cel mai înalt nivel ale rețelelor urbane sunt centrele regionale. Rolul centrelor regionale este îndeplinit de Szeged și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din categoria vârstei mijlocii, iar din populația regiunii române 71%. Din categoria de vârstă de peste 64 de ani făceau parte, în regiunea maghiară, 18%, iar din populația regiunii române doar 15%. În ambele regiuni proporția populației sub 15 ani în totalul populației este de 14%. O diferență semnificativă constă în faptul că în cazul Regiunii Vest ponderea copiilor este aproape identică cu cea a persoanelor în vârstă, în timp ce în Dél Alföld aceasta rămâne cu mult sub acest procent. Acest
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
două ramuri ale economiei aveau o pondere semnificativ mai mică. Aici cea mai mare valoare s-a înregistrat în județul Bács-Kiskun, dar chiar și în acest caz procentul angajaților în industrie și construcții a depășit cu puțin 1/3 din totalul angajaților, în comparație cu procentul de aproape 50% din județul Arad. Statutul de angajat este mai puțin specific sectorului agricol decât în cazul celorlalte ramuri ale economiei. Astfel, deși atât Dél-Alföld, cât și Regiunea Vest au un potențial agricol considerabil
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
regiunii arată o variație destul de mare la nivel de județe: cele mai mari procente au județul Békés (12,6%) în regiunea Dél-Alföld, Caraș-Severin (9,7%) în Regiunea Vest. Față de anul 2008 scăderi procentuale mai drastice ale sectorului agricol în total VAB au avut loc tot în aceste două județe. Vremea în 2011 a avut un impact negativ asupra agriculturii din Ungaria, efectele secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci și în cea animală. Prin urmare, indicii
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
terenurilor agricole ale regiunilor, cel de-al doilea mare procent îl reprezintă suprafața cu păduri. În regiunea Dél-Alföld gradul de împădurire - procentul zonelor de păduri raportat la suprafața regiunilor - nu a atins nici 40% din procentul regiunii Vest (35% din totalul suprafeței). Procentul zonelor împădurite a fost cel mai mare în județele Hunedoara și Caraș-Severin. Suprafața împădurită a regiunii Dél-Alföld se întinde pe 238 de mii de hectare, din care 73% se găsesc în Bács-Kiskun, 11% în județul Békés și 16
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cerealelor decât primele două. Și în ultimii ani grâul și porumbul au constituit cele mai importante două tipuri de cereale în ambele regiuni, suprafața totală cultivată cu acestea ajungând la 79% în Dél-Alföld, și la 87% în Regiunea Vest în raport cu totalul cerealelor. Față de 2008, în regiunea din Ungaria s-a constatat o scădere atât în privința suprafeței cât și a producției medii a celor două culturi, însă în Regiunea Vest grâul a fost recoltat de pe o suprafață mai mică, iar porumbul de pe
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea din Ungaria cota stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]