1,203 matches
-
de noapte la sediul Tower Records de pe Sunset Boulevard. Roșe și Stradlin au fumat chiar și țigări pentru un studiu științific la UCLA, fiind plătiți cu 8 dolari pe ora. În martie 1985, Roșe și fostul său coleg de trupă Tracii Guns au format Guns N' Roses, unind cele două formații din care făceau parte, Hollywood Roșe și L.A. Guns. În iunie, după mai multe schimbări în alcătuirea trupei, aceasta era compusă din Roșe, chitariștii Slash și Izzy Stradlin, basistul Duff
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
mai opun. Atena revine la practicile brutale ale hegemoniei din secolul trecut și , sub comandă strategului Timotheos, ocupă cetățile Samos și Sestos, Pydna și Methone în nord, inabusesc secesiunea Keosului, pierd ilnsa un aliat prețos, pe regele Cotys I al Tracilor Odrizi. Urmează o serie se secesiun- Bizanțul, Lesbos, Chos, Cizicul, Corcyra, iar alianța de cetăți maritime, inițiată de regele Cariei, Mausolos, și de rodieni, îi înfrâng definitiv pe atenieni în 356 în bătăliile navale de la Hellespont și Embata. În bătălia
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Black Sheep. Între timp, McKagan, proaspăt venit din Seattle și în căutare de trupă pentru a-și îndeplini visul de a deveni celebru, îi cunoște pe Axl Roșe și Izzy Stradlin care abia își începuseră trupa Guns N' Roses alături de Tracii Guns, Rob Gardner și Ole Beich, pe care Duff îl înlocuiește că băsist. Guns și Gardner părăsesc trupa, fiind înlocuiți la ideea basistului de Slash și Steven Adler, foști membrii Black Sheep. Trupa pornește imediat într-un "turneu" al barurilor
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
tarziu, s-au reașezat în ceea ce numim astăzi Croația, Bosnia și Herțegovina, Șerbia și Muntenegru (Păgânia, Zahumlje, Travunia, Diokletija, Raška, părți ale viitorului Imperiu Sârb din sec. XIV. Au devenit o adevarată forță în Balcani și s-au asimilat cu traci, daci, triburi de iliri nordici și greci bizantini, rezultând sârbii actuali. Sârbii greci au locuit în zona râului Bistrica (Aliákmon, Grecia), însă cu trecerea timpului, s-au contopit cu grecii; totuși, cetatea pe care au construit-o acum 1400 de
Sârbi albi () [Corola-website/Science/316500_a_317829]
-
o frunză de dud. Jurnalistul și călătorul Jakob Philipp Fallmerayer are o altă teorie, conform căreia numele regiuni este derivat din cuvântul slav "more", („mare”). Autorul consideră că regiunea a fost locuită o lungă perioadă de timp de slavi și traci. După cucerirea Constantinopolului de către forțele vest-europene ale celei de-a patra cruciade, regiunea Moreei a fost ocupată de două grupuri de cavaleri franci. Francii au fondat Principatul Ahaiei. Cruciații au folosit numele „Moreea” atunci când se refereau la Peloponez. Cel mai
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
prezintă o scenă de vânătoare în care un porc este atacat de către un vânător călare și un bărbat gol care mânuiește un topor dublu. Toporul dublu este interpretat ca reprezentând puterea regală, omul gol îl reprezintă pe Zalmoxis, zeul solar trac corespunzător lui Zeus. Un graffito (inscripție) din cameră inscripționat cu numele trac "Kozemases" indică fie pe patronul nobil al mormântului, fie pe artistul său. Mormântul tracic din Alexandrovo este datat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Picturile murale prezintă
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
trac "Kozemases" indică fie pe patronul nobil al mormântului, fie pe artistul său. Mormântul tracic din Alexandrovo este datat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Picturile murale prezintă modificări ale aspectului, datorită influenței grecești. Mormântul ar putea fi al tracilor tribali.
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
un fan a fost lovit accidental de un cap de oaie care a fost aruncat de pe scenă de Maniac. Respectivul fan, pe nume Per Kristian Hagen, a fost diagnosticat cu fractură craniană. În 2004 Maniac părăsește Mayhem; motivul a fost tracul (cauzat de alcoolism) care îl făcea să uite în mod frecvent versurile melodiilor. Totul a culminat cu un incident violent între Maniac și Blasphemer în urma căruia Maniac s-a despărțit de formație. În 2005 el împreună cu Niklas Kvarforth (cu care
Sven Erik Kristiansen () [Corola-website/Science/326632_a_327961]
-
han și o faptă a bulgarilor, trib turcic nomad de războinici stabilit în Bulgaria de nord-est la sfârșitul secolului al VII-lea și, după ce s-a amestecat cu slavii locali, a dat naștere poporului bulgar. Alte teorii leagă relieful de tracii antici, susținând că el reprezintă un zeu trac. este reprezentat pe aversul monedelor bulgărești de mică valoare (1 până la 50 stotinki) emise în 1999 și 2000. Călărețul din Madara a câștigat în 2008 un sondaj pentru stabilirea designului viitoarelor monede
Călărețul din Madara () [Corola-website/Science/326745_a_328074]
-
fost constuite în stilul masiv Ciclopic). Sanctuarul Marilor Zei, unde aveau loc ritualuri misterioase, asemănătoare Misterele din Eleusis, se află în aceași zonă nordică a insulei. Samothraki a fost locuită întâi de către pelasgi, apoi de către carieni și abia ulterior de către traci. Deși Strabo a contrazis această teorie, se crede că la sfârșitul secolului al VIII-lea î.e.n. insula a fost colonizată de către grecii din Samos, de unde și numele Samothraki(„Samos din Tracia”). Descoperirile arheologice plasează prezența grecilor pe insulă începând cu
Samothraki () [Corola-website/Science/325155_a_326484]
-
de locuire și-a făcut apariția, în jurul anului 700 î.Hr., pe colina fortificată din apropiere (viitoarea acropolă a orașului Filippi). Cercetările arheologice susțin concluzia că această nouă așezare, datând din epoca timpurie a fierului, era locuită cel mai probabil de traci, care au fost și primii locuitori ai regiunii menționați în izvoarele scrise. De origine tracă s-ar putea să fie și cel mai vechi nume cunoscut al regiunii (sau poate chiar al acestei prime așezări întărite?): "Daton" (Δάτον) sau "Datos
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
perioada arhaică sub numele de "Thasion Peraia" sau "Thasion Epeiron" (zona continentală a thasienilor) și a fost una din sursele principale ale bunăstării deosebite de care s-au bucurat, foarte curând, locuitorii din Thasos. Cu toate acestea, prezența redutabilă a tracilor nu le-a permis noilor veniți să înainteze înspre interiorul teritoriului, timp de mai multe secole. Astfel, după cum relatează Herodot în "Istoriile" sale, la data trecerii pe acolo a regelui Xerxes al Persiei (la începutul campaniei împotriva grecilor din 480
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
mai multe secole. Astfel, după cum relatează Herodot în "Istoriile" sale, la data trecerii pe acolo a regelui Xerxes al Persiei (la începutul campaniei împotriva grecilor din 480 î.Hr.), minele de aur și argint de pe muntele Pangeu erau încă exploatate de tracii din triburile pierilor, odomanților și satrilor. La sfârșitul războaielor medice, atenienii s-au arătat din ce în ce mai interesați de bogățiile acestui teritoriu și de poziția strategică privilegiată pe care o deținea. Profitând de puterea dobândită în cadrul Ligii de la Delos, Atena a organizat
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
și politicianului Cimon (476-475 și 465 î.Hr.). În a doua expediție, atenienii și aliații lor au reușit să cucerească orașul Amfipolis ("Ennea Hodoi") de pe malul stâng al râului Strymon, dar atunci când s-au încumetat să pătrundă în interiorul teritoriilor controlate de traci, au suferit o distrugere totală din partea acestora, pierzând 10.000 de ostași în bătălia de la Drebiscos. Abia odată cu ascensiunea Regatului macedonean (către mijlocul sec. al IV-lea î.Hr.) și destrămarea Regatului odris, raporturile de forțe din regiune s-au modificat
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
suferit o distrugere totală din partea acestora, pierzând 10.000 de ostași în bătălia de la Drebiscos. Abia odată cu ascensiunea Regatului macedonean (către mijlocul sec. al IV-lea î.Hr.) și destrămarea Regatului odris, raporturile de forțe din regiune s-au modificat, în defavoarea tracilor. Încurajați de această schimbare, locuitorii din Thasos s-au hotărât să facă pasul decisiv și să întemeieze propria lor colonie, Crenides, pe locul viitorului oraș Filippi (360-359 î.Hr.). Conducătorul coloniștilor din Thasos și organizatorul noii cetăți a fost generalul, oratorul
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
vechi ale acesteia de pe coasta Traciei, mulți dintre coloniștii stabiliți la Crenides proveneau din Atena și din regiunile controlate de ea. Întemeierea noii colonii a reprezentat materializarea unui vis de secole al thasienilor. Ea era situată în interiorul teritoriului controlat de traci, în spatele șirului de munți de pe coastă, pe câmpia fertilă dintre masivele Pangeu și Orbelos (Lekanis). Regiunea era bogată în produse agricole, lemn necesar construcțiilor navale și mai ales zăcăminte de aur și argint. Străjuită de munți, pe de o parte
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
statului macedonean în defavoarea ilirilor (înspre nord-vest) și a paionilor (înspre nord-est). Pe această ultimă direcție, el s-a găsit astfel în pragul confruntării directe cu interesele din zonă ale atenienilor și ale cetăților aliate cu Atena, ale thasienilor și ale tracilor. Cetatea Filippi și-a luat numele de la Filip al II-lea al Macedoniei, care a fortificat-o în 356 î.Hr., pentru a dezvolta un centru de minerit. Cu un an înainte (357 î.Hr.), Filip cucerise de la atenieni polis-urile Amfipolis
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Sfânte. Atena cere pace regelui macedonean, care dă dovadă de o bunăvoință demnă de un conducător și iartă nesupunerea cetății. La Corint i se acordă titlul de "hegemon" (titlul conducătorului forțelor grecești), tot aici află de ridicare la nord a tracilor de sub vălul influenței macedonene. Cu scopul de a-și asigura nordul țării înainte de a invada Asia, acesta avansează în Tracia pentru a înăbuși revolta iscată de tribali (trib ce domina sudul Serbiei și vestul Bulgariei de astăzi). Langarus, conducătorul agrianilor
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
și vestul Bulgariei de astăzi). Langarus, conducătorul agrianilor (trib tracic ce stăpâneau o zonă restrânsă din teritoriul Bulgariei moderne) și bun prieten al lui Alexandru, i se alătură. Oastea macedoneană a mărșăluit până la muntele Haemus, unde zărește o garnizoană tracă. Tracii creaseră o palisadă din care răsturnate pentru a împiedica o înaintare rapidă a forțelor Macedoniei. Alexandru a poruncit înaintarea cavaleriei grele pentru a distruge elementul de fortificație. După ce palisada a fost înlăturată, arcașii lui Alexandru au dat drumul unei ploi
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
înaintare rapidă a forțelor Macedoniei. Alexandru a poruncit înaintarea cavaleriei grele pentru a distruge elementul de fortificație. După ce palisada a fost înlăturată, arcașii lui Alexandru au dat drumul unei ploi de săgeți pentru a permite infanteriei să se aproprie de traci. Între timp, regele tribalilor, Syrmus, și armata sa au avansat în spatele macedonililor, poziționându-se într-un defileu. Regele Macedoniei l-a urmărit, atacat și distrus detașamentul tribal, lăsând în urma sa 3.000 de morți. Înaintând spre Dunăre, unde au întâlnit
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
locotenenți săi, să fure provizii. Alexandru, într-un final, înfrânge trupele ilire datorită invincibilei sale falăngi și neglijenței barbarilor. Bătălia s-a soldat cu moartea a multor din soldați și capturarea unui număr mare de iliri. După restabilirea vasalității ilirilor, tracilor și celorlalte cetăți grecești, Teba a rămas singurul oraș ce a refuzat să recunoască stăpânirea Macedoniei asupra Balcanilor. În decembrie 335 î.Hr., Alexandru va înfrunta oștile tebane în bătălia de la Teba, deși a trimis nenumărați soli basileului pentru a renunța
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
După ce povestește despre poetul Aristeas, face comparație geografică dintre Libia (Africa), Europa și Asia. Darius invadează Scitia traversând Bosforul pe un pod de vase, dar atacul eșuează și se retrage. Îi menționează pe Geți ca fiind "cei mai viteji dintre traci" și ne descrie ceremonialul de jertfe umane aduse lui Zamolxis. Ne descrie costumația popoarelor ca Tauri, Agathyrsi, Neuri, Androphagi (canibali), Melanchlaeni, Geloni, Budini, Sauromatae și căsătoria amazoanelor cu sciții, formând poporul Sauromatiilor. Ne povestește despre Minyæ(descendentul argoonauților) și fondarea
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
mai avea 3,000 de libieni sub comanda lui Ammonius Barcianul și 20,000 de egipteni sub comanda ministrului său principal, Sosibus, ce fuseseră antrenați să lupte în stilul falangei macedonene. În afară de aceștia, el mai dispunea de 4,000 de Traci și Celți din Egipt și alți 2,000 din europa, ambele grupuri sub comanda lui Dionisie Tracul. Cavaleria sa era compusă din garda sa personală de elită (tis aulis) în număr de 700 de călăreți, 2,300 de călăreți din
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
comanda ministrului său principal, Sosibus, ce fuseseră antrenați să lupte în stilul falangei macedonene. În afară de aceștia, el mai dispunea de 4,000 de Traci și Celți din Egipt și alți 2,000 din europa, ambele grupuri sub comanda lui Dionisie Tracul. Cavaleria sa era compusă din garda sa personală de elită (tis aulis) în număr de 700 de călăreți, 2,300 de călăreți din Libia și greco-macedoneni din Egipt, aflați sub comanda lui Polycrates din Argos. Alți 3,000 de călăreți
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
a falangei. Falanga din centru începea cu mica unitate de libieni în stânga, grosul trupelor greco-macedonene în centru și cei 20,000 de egipteni în dreapta. Flancul drept continua apoi cu mercenarii greci armați în stil hoplit, urmați de mult mai mobilii traci și celți. Extrema dreaptă era asigurată de cavaleria lui Echecrates. Ptolemeu, alături de 40 de elefanți, se afla pe flancul stîng, în vreme ce restul de 33 de elefanți fuseseră distribuiți în flancul drept. Armată lui Antiohus, care dispunea de o forță similară
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]