9,252 matches
-
îi cere dovezi pe care Oreste i le dă; pornind de la aceste elemente, Electra începe un raționament care o conduce la recunoașterea efectivă. Această schemă de recunoaștere și-a impus marca asupra tradiției și o regăsim în mod frecvent în tragediile care evoluează în jurul întoarcerii unui personaj (Euripide în Electra reia tema recunoașterii, căreia îi aduce întârzieri și modificări prin prezența unui intermediară. După ce îi mărturisește Electrei motivul reîntoarcerii sale, Oreste, travestit, bate la poarta palatului, urmat de Pilade, prezentându-se
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
o dublă semnificație: nu este doar un gest de răzbunare, ci și de eliberare, căci corul, care reprezintă poporul grec, își exprimă bucuria de a fi scăpat de domnia despotică a perechii criminale; astfel, fiul reginei devine un eliberator. În tragedia lui Eschil, părțile cântate de cor au o mare importanță, egalând și depășind uneori dialogul actorilor. Intervențiile acestuia sunt pline de lamentații, de meditații filozofice, adoptând cu ușurință tonul liric și pe cel epic. Corul are mișcări și gesturi solemne
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
normelor etice nedrepte și întronarea unei noi morale sunt principalele idei ce stau la temelia trilogiei. În teatrul lui Eschil, totul apare în dimensiuni monumentale: și semnificația înaltă a temelor, și situațiile tragice, și pasiunile puternice, și atmosfera generală a tragediei în care se percep ecouri ale străvechilor credințe sau ale unor fapte dintr-un trecut îndepărtat. Așa cum frumos spunea Liviu Rusu, „în climatul spiritual al culturii grecești din secolul al V-lea î. H., corespondențele stilistice din domenii diferite de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
îndepărtat. Așa cum frumos spunea Liviu Rusu, „în climatul spiritual al culturii grecești din secolul al V-lea î. H., corespondențele stilistice din domenii diferite de artă sunt sensibile. Masivitatea și forța elementară a coloanei dorice evocă momentul și înfățișarea 41 tragediei eschileene”. bă Choeforele, sursă de inspirație pentru Sofocle și Euripide Sofocle și Euripide reiau subiectul din Choeforele, în care Electra apărea ca personaj secundar. La urmașii lui Eschil, ea devine însă personaj central, suflet vulcanic ce animă acțiunea. În piesa
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de ea. Apare apoi în scenă Electra însăși, în haine sărăcăcioase, purtând pe cap o urnă pentru apă - prin care autorul sugerează condițiile nedemne în care trăiește eroina. Îndată își face intrarea și Oreste, însoțit de Pilade; ca și în tragedia lui Sofocle, cei doi își ascund identitatea și spun că sunt trimiși de fratele ei pentru a împlini dreptatea. Vine și bătrânul care pe vremuri îl salvase pe Oreste și, după o cicatrice, îl recunoaște; Electra i se aruncă în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
poveste mincinoasă despre moartea fiului ei; cu toate acestea, regula adevărului nu este transgresată decât în aparență, deoarece planul (în care se înscrie acest discurs mincinosă este în mod clar expus spectatorilor încă de la începutul piesei. Doar personajele neavizate ale tragediei se lasă prinse în capcana acestei știri false, inclusiv Electra. Sofocle mizează astfel abil pe convențiile tragediei, pentru crearea de atmosferă 1. O altă scenă de mare intensitate a trăirii, desăvârșit condusă de autor, este cea în care apare Oreste
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
deoarece planul (în care se înscrie acest discurs mincinosă este în mod clar expus spectatorilor încă de la începutul piesei. Doar personajele neavizate ale tragediei se lasă prinse în capcana acestei știri false, inclusiv Electra. Sofocle mizează astfel abil pe convențiile tragediei, pentru crearea de atmosferă 1. O altă scenă de mare intensitate a trăirii, desăvârșit condusă de autor, este cea în care apare Oreste, aducând urna cu pretinsa lui cenușă; indicațiile scenice sunt de mare importanță: Electra o strânge în brațe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
această clipă, Electra nu se lasă înduioșată de țipetele celei care i-a dat viață, ci strigă: „Dacă poți, lovește încă o dată!”2 - strigăt ce concentrează întrega ei ură și sete de răzbunare. Întocmai ca în piesa lui Sofocle, în tragedia lui Euripide, după bucuria reîntâlnirii dintre frați, se trece la fapte. Egist este primul ucis, de data aceasta, iar eroina își descarcă întreaga ură acumulată în atâția ani proferând blesteme îngrozitoare. Când apare în scenă Clitemnestra, Oreste are un moment
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lucrarea de față cum au decurs mai departe evenimentele. Reținem însă legătura strânsă dintre viețile celor trei mari autori și viața cetății, operele lor reflectând bucuriile și durerile colectivității, mentalitatea și legăturile ei cu zeii Olimpului. II.5. Personajul tragic Tragediile lui Eschil sunt toate impregnate de o majestate grandioasă, de o forță solemnă, măreție care se datorează și prezenței permanente a zeilor, a căror putere este absolută în lumea umană 1. Divinitățile conduc orice acțiune și o supun justiției lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
exprima fără ca acțiunea să progreseze; aceasta, de altfel, nu aduce nici o surpriză, nici o răsturnare de situație: ea rămâne simplă și directă și nu are nevoie decât de puține elemente pentru a se desfășura. Diferențele dintre Sofocle și Eschil, în ceea ce privește tratarea tragediei, nu țin numai de o schimbare de generație, ci evidențiază și o altă concepție despre structura tragică și caracterul tragic al eroului. Din punctul de vedere al compoziției pieselor, se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pieselor, se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se mai puțin de cei care-l înconjoară. Sofocle nu practică trilogia legată, ca Eschil, deoarece tragedia eroilor săi nu ține de acumularea de nenorociri a unei linii descendente, ci sunt angajați într-o luptă solitară în fața destinului 1. Zeii, care de acum înainte sunt mai îndepărtați de personaje, nu mai sunt înțeleși de acestea; oracolele nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
plasată sub semnul inovației, iar această dorință de înnoire se constată la fel de bine atât în conținutul pieselor, cât și în construcția lor. O primă inovație importantă privește personajele, care nu mai au multe puncte comune cu eroii mitului tratat în cadrul tragediei: personajele sale nu mai au măreția personajelor lui Eschil. În ciuda rangului lor, ele sunt niște ființe comune prin caracterul lor, cunoscând și ele frica sau lașitatea; personajele devin adesea neputincioase din cauza nenorocirii care le copleșesc; nu mai sunt mari personaje
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și în prezentarea personajelor: lui Aristofan îi face plăcere să-și bată joc de regii în zdrențe puși în scenă de Euripide. L-a acuzat că, aducând pe eroi la nivelul oamenilor obișnuiți, atribuindu le slăbiciuni omenești, ar fi lipsit tragedia de marea ei valoare educativă. Însă aici Euripide e mai aproape de poeții moderni, care l-au luat ca model; Racine a mărturisit că s-a format la școala marelui antic, iar Goethe l-a admirat în mod deosebit 1. Ca
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se mărginește la această sfidare mândră, el luptă cu disperare și curaj să scape de această apăsare. Ca urmare a acestui mod de a privi raporturile dintre ființa umană și destin, asistăm la Sofocle la un proces de laicizare a tragediei: omul e în centrul acțiunii, nu zeii; despre ei se vorbește, îi simțim, însă sub ochii spectatorului se desfășoară acțiunea ființei umane, tragismul reiese din zbuciumul sufletesc al acesteia - de aceea, în timp ce în Choeforele lui Eschil, Electra apare ca personaj
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Electraă este mai omenesc, fără ca ei să piardă grandoarea pe care trebuie s-o aibă eroul tragic: sunt oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că prin modul în care îi prezintă pe zei, tragedia sa a pierdut grandoarea pe care Eschil și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe care grecii îl vedeau doar în raporturile dintre om și destin, Euripide îl vede în om și problemele lui. Omul este factorul esențial în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sa a pierdut grandoarea pe care Eschil și Sofocle o dăduseră pieselor lor. Fondul tragic pe care grecii îl vedeau doar în raporturile dintre om și destin, Euripide îl vede în om și problemele lui. Omul este factorul esențial în tragedie și pe autor îl interesează complexul sufletesc ce determină acțiunile sale, raporturile dintre oameni, pe de o parte, dintre individ și societate, pe de altă parte1. La Sofocle, accentul cade pe caracterul uman, cu măreția și contrastele lui. În creațiile
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pe de o parte, dintre individ și societate, pe de altă parte1. La Sofocle, accentul cade pe caracterul uman, cu măreția și contrastele lui. În creațiile lui Euripide, nu destinul este cel care conduce implacabil eroii, ci pasiunile lor puternice; tragedia lui se caracterizează prin patetism, printr-o intrigă mai complicată și prin importanța acordată personajului feminin. Dacă, așa cum se arată mai sus, Electra ocupa în operele lui Eschil o poziție secundară, Electra lui Sofocle este un personaj complex, poate unic
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
mai sus, Electra ocupa în operele lui Eschil o poziție secundară, Electra lui Sofocle este un personaj complex, poate unic din acest punct de vedere în teatrul său, după părerea unor critici literari. Caracter puternic, ea constituie nucleul dinamic al tragediei. Ura fără margini și dorința nestăvilită de răzbunare sunt sentimente pe care le trăiește cu maximă încordare și care mențin pulsația piesei la o așa mare tensiune. Însă aceste simțăminte își au izvorul într-un substrat mai adânc: ea urăște
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere că bunul cel mai de preț pe care-l propune Nietzche lumii moderne prin contactul său
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere că bunul cel mai de preț pe care-l propune Nietzche lumii moderne prin contactul său cu tragedia antică este acela al afirmării unei vieți despuiate de iluziile ei, întrucât tragedia presupune un 62 sentiment pesimist al existenței, dar o atitudine etică afirmativă și eroică. Secolul al XX-lea tratează mitul dintr-o nouă perspectivă, luând în discuție
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere că bunul cel mai de preț pe care-l propune Nietzche lumii moderne prin contactul său cu tragedia antică este acela al afirmării unei vieți despuiate de iluziile ei, întrucât tragedia presupune un 62 sentiment pesimist al existenței, dar o atitudine etică afirmativă și eroică. Secolul al XX-lea tratează mitul dintr-o nouă perspectivă, luând în discuție mai ales miturile societăților arhaice, care păstreză caracterul de sacralitate. Mircea Eliade consideră
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
o revalorificare a lor la nivelul profan. Laicizate, degradate, completate, miturile se reîntâlnesc și în dramaturgia contemporană. III.1. Încercări în dramaturgia românească Teatrul veacului trecut cunoaște un reviriment al mitului antic și realizează câteva creații de incontestabilă valoare. Subiectul tragediei atrizilor enunțat de Homer va fi preluat de Eschil, Sofocle, Euripide, apoi de Seneca, mai târziu de Alfieri, Goethe, iar în epoca modernă de O`Neill, Sartre și alții. Lucrarea de față nu-și propune să prezinte toate operele contemporane
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Lucrarea de față nu-și propune să prezinte toate operele contemporane care au valorificat legenda atrizilor; de asemenea, nu poate face abstracție de faptul că acest subiect nu a fost străin nici dramaturgiei românești. Dintre piesele de inspirație mitică, amintim tragedia în trei acte Electra, de Edgar Th. Aslan (1896Ă, cu un vers fluent, datorat activității de încercat traducător al autorului. E o piesă cu neașteptate lovituri de teatru, apariții supranaturale, ciocniri violente între eroi, potrivit gustului vremii pentru montări fastuoase
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
supranaturale, ciocniri violente între eroi, potrivit gustului vremii pentru montări fastuoase, de mare spectacol. Se cuvine remarcat faptul că strădaniile unor mari actori ai vremii au avut meritul de a da strălucire unui text mediocru. În 1939, Victor Eftimiu scrie tragedia Atrizii 1, în realizarea căreia s-a inspirat din primele două părți din Orestia lui Eschil, dar și din Electra lui Sofocle și a lui Euripide. Urmând firul cunoscut al evenimentelor de la sosirea victorioasă a lui Agamemnon, până la moartea Clitemnestrei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]