1,558 matches
-
se resemneze. Printre aceștia, s-au ivit și cazuri care s-au mulțumit, pînă la urmă, cu numele strămoșului respectiv, pe care l-au luat ca nume de familie. Față de nimic, și aceasta este ceva, dar vorba veche: Fala goală traistă ușoară! Mai mult, unii, fără a-și putea dovedi, cu documente, descendența dintr-un neam mare, și-au luat, ca nume de familie, nume vechi, de neam mare. Bunăoară, la 1790, martie 20, în vremea cînd Vasile Iurașcu încă era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pităreasa, de la Botoșani. Corespondența purtată cu marele dragoman mai apoi domn al Moldovei cu fratele și cu surorile sale arată că el le-a trimis, din Țarigrad, dese și multe cadouri, prin oameni de mare încredere: sipete pline cu scumpeturi, traiste cu haine, năframe de obraz, basmale, soponuri de mosc, zgărzi cu diamanturi, brîie scumpe, inele de aur, brățări de aur, cu multe diamanturi, cercei cu briliante, pînzeturi scumpe, puști de Damasc pentru cumnați etc., etc.69, așa că, din toate cadourile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în femeie, de parfum în agora sau de ospețe extravagante - Eudoxos rămâne un platonician care poate fi prezentat în familiile așezate. 3 Slabă agoniseală în traista filosofică. Iată așadar cele patru scurte teze hedoniste ale lui Eudoxos: plăcerea este un bine, pentru că toate ființele, raționale sau nu, aspiră la ea; necazurile și suferința servesc pentru toți ca termeni care pun plăcerea în evidență prin contrast și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Hedonistul asasinat. 3) Dincolo de caricatură. 4) Un pamflet în costum de scenă. 5) Cotonogirea unui țap ispășitor. IX. Eudoxos și „obiectul dorinței pentru toți” 153 1) Un discipol heterodox al lui Platon. 2) Un platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman 169 XI. Epicur și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din partea unui preot pe nume Cosmas. Nu se știe nimic despre Întemeietorul ei, preotul Bogomil. La Începutul secolului al XI-lea, erezia era prezentă În provincia bizantină Opsikion din Asia Mică, unde ereticii erau supranumiți phoundaites, de la cuvîntul latin funda, „traistă”, trecut În limba greacă. Acești „trăistari” (În bulgară torbeshi) umblau cu cerșitul, adunîndu-și pomenile În traistă. Ei Înșiși Își spuneau creștini. Atît ereziologii medievali cît și Învățații moderni derivă, din rațiuni obscure, credințele bogomilice din mesalianism. În timpul domniei lui Alexis
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Începutul secolului al XI-lea, erezia era prezentă În provincia bizantină Opsikion din Asia Mică, unde ereticii erau supranumiți phoundaites, de la cuvîntul latin funda, „traistă”, trecut În limba greacă. Acești „trăistari” (În bulgară torbeshi) umblau cu cerșitul, adunîndu-și pomenile În traistă. Ei Înșiși Își spuneau creștini. Atît ereziologii medievali cît și Învățații moderni derivă, din rațiuni obscure, credințele bogomilice din mesalianism. În timpul domniei lui Alexis Comnenul, bogomilii se stabiliseră la Constantinopol. Împăratul l-a ademenit pe conducătorul lor, un om pios
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Domnului #(Theotokou) tes Peribleptou## de la Constantinopol. Eftimie provenea din Asia Mică, din thema Opsikion (tou opsikiou), dioceza Acmoniei din Frigia, unde bogomilii erau cunoscuți sub numele de phoundagiagites sau phoundaites, din cuvîntul latin funda, intrat În limba greacă și Însemnînd „traistă”, cu referire la obiectul În care acești „trăistari” Își adunau pomenile. În limba bulgară li se spunea torbeshi, de la torba, Însemnînd, de asemenea, „traistă”3. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului scria pe la 10504, În aceeași perioadă În care Mihail Psellos
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sub numele de phoundagiagites sau phoundaites, din cuvîntul latin funda, intrat În limba greacă și Însemnînd „traistă”, cu referire la obiectul În care acești „trăistari” Își adunau pomenile. În limba bulgară li se spunea torbeshi, de la torba, Însemnînd, de asemenea, „traistă”3. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului scria pe la 10504, În aceeași perioadă În care Mihail Psellos Își compunea al său Dialogus de daemonum operatione, În care sînt cuprinse o serie de informații destul de Îndoielnice despre niște „euchites” (mesalieni) părînd să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos, prisos, a lipsi, a părăsi, călimară, pungă, traistă, spital, nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm, catâr, dulap, tavan, saltea, basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sex (6); intră (5); atent (4); ceva (4); cuptor (4); lemne (4); lua (4); mînă (4); piciorul (4); priză (4); sula (4); cheia (3); frica 3); introducea (3); împinge (3); înăuntru (3); înfunda (3); nasul (3); punea (3); tare (3); traistă (3); viteză (3); ac (2); adaos (2); adăuga (2); adînc (2); ața (2); bumbac (2); card (2); deget (2); dulap (2); foc (2); cu forța (2); frică (2); fura (2); gaură (2); gol (2); ia 2); intrare (2); introduc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prinde; profesie; pune; a putea; pungă; punte; rabdă; rafinament; răul; regal; respect; rezistent; ridica; a ridica; sacoșă; sărat; scaune; scăpa; sceptru; sclav; șef; serviciu; somptuos; spate; stăpîn; statut; steagul; strugure; suport; a suporta; teatru; la tine; a tîrî; tîrîie; tot; traistă; treabă; trecut; umbla; undeva; venit; viața; viață; vino; vînt; vîntul (1); 749/260/89/171/1 dulce: ciocolată (109); amar (80); miere (67); zahăr (61); prăjitură (53); bun (50); acru (32); bomboană (18); bomboane (18); gustos (18); plăcut (17); gust
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pixul; poliția; posesie; prieteni; a primi; prins; prioritate; pur; puteri; rapiditate; răspuns; răsufla ușor; rătăci; recupera; recuperat; relaxare; repede; returna; a returna; reuni; reuși; reușită; revăzut; rezolva; serviciu; scoică; scop; sensul vieții; soluția; speranța; speranțe; succes; surprins; susținere; tema; timp; traistă; a trebui; uită; ura; urca; a urmări; ușă; a văzut; vede; vinovatul; vîrcolac; vocație; zări; zîmbet (1); 746/248/67/181/0 gheață: rece (304); frig (96); apă (70); iarnă (44); tare (14); zăpadă (14); patinoar (10); subțire (10); înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întîlnire (2); mîndrie (2); moștenire (2); mulțime (2); din neam (2); oaspeți (2); origine (2); persoane (2); prieten (2); rasă (2); rădăcină (2); rău (2); români (2); sărbătoare (2); sora (2); străbun (2); străbuni (2); strămoș (2); suferință (2); de traistă (2); trib (2); unguri (2); unit (2); verișoară (2); verișori (2); veselie (2); vestit (2); viață (2); ales; alianță; apartenență; atașament; avar; avere; basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă; ciupercă; clon; complicat; comunitate; copii; credincios; cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie; viitor; viță; voios; vorbe (1); 800/193/72/121/0 nebun: bolnav (58); spital (49); om (30); de legat (28); prost (23); rău (17); dement (16); șah (14); debil (13); țicnit (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuviincios; ponosit; prețios; prezenta; pune; a purta; a nu purta; nu purta; purta; ce purta?; rău; a se regăsi; respect; responsabilitate; rochii; rochiță; român; sacou; sarcina; scară; a schimba; scurtă; siguranță; cu sine; stăpîni; șapcă; ședea; șosete; știrea; taine; tot; traistă; trening; tufle; a ține; ținută; țoale; a umbla; ură; urît; uzat; uzură; veșminte; vina; vorba; zor(1); 770/233/77/156/0 putere: forță (152); mare (36); mușchi (34); bani (25); bărbat (17); voință (16); influență (13); slăbiciune (13); curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tot ce s-a întîmplat n-a fost din vina lui. Că n-a avut nici o vină. Vera: Tocmai de asta îmi vine să urlu. Tocmai pentru că n-a avut nici o vină! Dacă avea, treacă-meargă, alta era căciula și alta traista. Mina: Și, la urma-urmei, ce-ai fi vrut să facă? Vera: Nu știu. Mina: Ăsta e el. Cînd era acolo își vedea de treabă așa cum își vede și aici, la asigurări. Și, te rog să mă crezi, credea în ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fără coajă, aceluia i se va coji pielea de pe față. Cînd vrei să sameni bob, linte ori mazăre, să nu le pui pe loc nesăpat, căci fierb anevoie. Primăvara, cînd se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încinge cu ea peste mijloc, la genunche, la gleznele picioarelor, la mîni, la coate și la gît, aceasta spre a se putea uimi judecătorii și a se pune lucrul la uitare. Cînd mergi la judecată, pune-ți o pietricică în traistă. Tîlharii, dacă intră la judecătorie, calcă cu călcîiul piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uiți mîncînd în oglindă, îți mănînci norocul. Nu e iertat să mănînci de pe brațe, nici mergînd la fîntînă ori mer gînd pe drum, căci îți mă nînci norocul. Să nu mănînci din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brațe, nici mergînd la fîntînă ori mer gînd pe drum, căci îți mă nînci norocul. Să nu mănînci din prag, că-ți mănînci norocul. Să nu pui traista cu cărțile în căpistere, că-ți mănînci norocul. Să nu mănînci cu traista cu cărțile de gît, că-ți mănînci norocul. Bucățica de pîne scăpată din mînă nu se lasă nemîncată, că-ți rămîne norocul. Flăcăii și fetele mari la masă nu mănîncă așa mult, căci își mănîncă din noroc. Sara nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ANADISS, Revue du Centre de Recherche Analyse du discours, No 9 (juin) și 10 (novembre), Editura Universității Suceava. 2010 "Mihai Eminescu și Taras Șevcenko sub semnul unei sintagme viabile: poet național" (art. semnat de Ion COZMEI) Redactor-șef : Mihai Hafia TRAISTA Mantaua lui Gogol Revistă trimestrială de literatură, artă și cultură. Anul I, Nr. 2 Aprilie-iunie 2012 Bibliografie generală. Resurse web (URL) Surse consultate on-line Autor Titlu Statut URL Ultima accesare THLIVITIS Théodore Sémantique Interprétative Intertextuelle: assistance informatique anthropocentrée à la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]