10,007 matches
-
Rădulescu a publicat pe blogul personal un articol în care o acuza pe Teo că s-a manelizat, în încercarea de a avea ratingul cât mai mare. Asta deși Teo a părăsit emisiunile de divertisment de ceva timp. Replica lui Trandafir nu s-a lăsat așteptată. Mihaela Rădulescu a reluat și atacurile la adresa Andreei Marin. "S-a manelizat și a dezamăgit un public care-i admira inteligența. A cucerit în schimb un public care nu-i înțelegea glumele deștepte, dar îi
Mihaela Rădulescu, un nou atac la adresa lui Teo Trandafir by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72055_a_73380]
-
ana, Elena Badea Teo Trandafir se pregătește pentru a-și sărbători ziua de naștere. De altfel, fosta vedetă de televiziunea declara recent că “trebuie să fii prost să nu te gândești la schimbări”. Nu putem decât să-i urăm și noi "La mulți ani!" și
Ce schimbare a făcut Teo Trandafir înainte de aniversarea sa by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72229_a_73554]
-
dușman al poporului" etc. Victor Puiu s-a născut la Pașcani, pe 27 febr. 1879, așadar, cu un an înainte de marele prozator, care i-a fost prieten o viață, a învățat primele patru clase primare cu același dăruit dascăl, Domnu Trandafir, face Seminarul Teologic la Roman, unde îl are profesor de română pe scriitorul Calistrat Hogaș (caracterizat de fostul elev "sever și drept", așa cum a fost și părintele Visarion toată existența sa pământească), urmează apoi Facultatea de Teologie din București și
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
Andrei Moisoiu (Google) Teo Trandafir a luat o decizie care ar putea să o arunce din nou pe masa de operație. Vedeta a mai suferit 5 operații din cauza pancreatitei. “Nu mai țin regim, am renunțat la orice dietă. Mi-am dat seama că dacă vrei
Teo, decizie care ar putea să o trimită din nou pe masa de operație by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72277_a_73602]
-
ana, Elena Badea Fosta vedetă TV, Teo Trandafir, simpatică publicului în special prin mina mereu zâmbitoare și prin optimismul incurabil afișat de fiecare dată pe posturile de televiziune, nu a fost întotdeauna tunsă scurt. Potrivit wowbiz.ro, între anii 1991-1993, Teo Trandafir a lucrat la Fun Radio București
Cum arăta Teo Trandafir în urmă cu 20 de ani și cu părul lung by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72278_a_73603]
-
Elena Badea Fosta vedetă TV, Teo Trandafir, simpatică publicului în special prin mina mereu zâmbitoare și prin optimismul incurabil afișat de fiecare dată pe posturile de televiziune, nu a fost întotdeauna tunsă scurt. Potrivit wowbiz.ro, între anii 1991-1993, Teo Trandafir a lucrat la Fun Radio București, inițial ca secretară, iar apoi ca realizator de programe, dar pe atunci, vedeta TV avea un look total schimbat. Mărturie este o fotografie document, în care Teo Trandafir avea părul lung și brunet, dar
Cum arăta Teo Trandafir în urmă cu 20 de ani și cu părul lung by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72278_a_73603]
-
wowbiz.ro, între anii 1991-1993, Teo Trandafir a lucrat la Fun Radio București, inițial ca secretară, iar apoi ca realizator de programe, dar pe atunci, vedeta TV avea un look total schimbat. Mărturie este o fotografie document, în care Teo Trandafir avea părul lung și brunet, dar la fel de bine dispusă. În imagine, Teo Trandafir apare alături de regretatul Valeriu Sterian, la Festival Rock’92, în calitate de jurnalist, însă fotografia a fost realizată într-un moment în care Teo a devenit, pentru câteva minute
Cum arăta Teo Trandafir în urmă cu 20 de ani și cu părul lung by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72278_a_73603]
-
inițial ca secretară, iar apoi ca realizator de programe, dar pe atunci, vedeta TV avea un look total schimbat. Mărturie este o fotografie document, în care Teo Trandafir avea părul lung și brunet, dar la fel de bine dispusă. În imagine, Teo Trandafir apare alături de regretatul Valeriu Sterian, la Festival Rock’92, în calitate de jurnalist, însă fotografia a fost realizată într-un moment în care Teo a devenit, pentru câteva minute, artistul și nu reporterul.
Cum arăta Teo Trandafir în urmă cu 20 de ani și cu părul lung by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72278_a_73603]
-
Traducerea lui a fost premiată și a apărut în 1942, în plin război, cu o prefață semnată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu. Traducerea era făcută în proză. În semn de înaltă cinstire, Finlanda i-a acordat lui Barbu Brezianu Ordinul Trandafirului Alb și, mai târziu, în anul aniversar 1985, Medalia "Kalevala". E de menționat faptul că epopeea Kalevala a apărut în versuri, în românește, în anul 1959, în traducerea poetului și romancierului Iulian Vesper (1908-1988). În timpul războiului relațiile dintre Finlanda și
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
copilăria, acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum spunea, entuziast, Novalis. În zorii vieții, omul simte cu proaspătă acuitate apartenența sa la substanța cosmică ("Agerimea spinului de aramă sîngele copilului a cunoscut-o întîi. / Atunci te-ai înrudit cu trandafirul" - Trandafirul și clepsidra), necunoscînd încă Răul care nu e o substanță, în gîndirea augustiniană, neștiutor de tribulațiile viitorului ("Nimic nu-ți îngăduia să întrevezi planurile crugului, ce punea vremea la cale" - ibidem), străin de speculațiile ce alterează trăirea, produse de
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum spunea, entuziast, Novalis. În zorii vieții, omul simte cu proaspătă acuitate apartenența sa la substanța cosmică ("Agerimea spinului de aramă sîngele copilului a cunoscut-o întîi. / Atunci te-ai înrudit cu trandafirul" - Trandafirul și clepsidra), necunoscînd încă Răul care nu e o substanță, în gîndirea augustiniană, neștiutor de tribulațiile viitorului ("Nimic nu-ți îngăduia să întrevezi planurile crugului, ce punea vremea la cale" - ibidem), străin de speculațiile ce alterează trăirea, produse de "somnambulii
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
se găsea. Cum e și firesc, sensibilitatea lui vibrează mai întâi la poezie, încât reține următoarele versuri: "Malino, mome Malino,/ Ia flenzi mome v^grădincă,/ Ia chici țfete ghiulovo..." (Malino, fată, Malino - ia coboară în grădină - să împletești cununi de trandafiri...). Dilco, văzînd curiozitatea românului pentru cântecele populare îi comunică și următoarele stihuri al căror haz îl vor fi amuzat pe cel ce le rostea, în primul rând: "Ot dol ide popiște/ Sas dálgoto brădiște/ Șarină gaida pissănă/ Săs măniște nizănă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
a cărei unitate doar rima servește cel mai adesea drept garant. Nu mai puțin modernistă este și atitudinea poetului în fața orașului și, în genere, a civilizației și ordinii burgheze. Ilustrativă, chiar emblematică în acest sens este Capra cont-em--porană: Capra mănâncă trandafirii grădinilor municipale / ronțăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi / nu pleacă dimineața la birou / nu citește gazeta de seară / dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi / ignoră semafoarele cu nerușinare / nu-și dorește limuzină și jur / n-a brevetat încă iarba
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
început, prin chiar agresivitatea tonului și a imaginilor, poezia lui Mircea Dinescu a putut să fie resimțită ca subversivă la adresa regimului totalitar. Dacă, inițial, această subversivitate avea aerul unei apărări a drepturilor poetului în fața încercărilor oficiale de aservire: "... forțați un trandafir să aere, tăiați-i unghiile lungi / și-mbălsămați privighetoarea căci vai, privighetoarea cântă" (La clasa-ntâi), mai târziu, ea vizează dictatura comunistă în genere: "...când văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
-i cumpăr mamei din acea uluitoare bogăție de mărfuri care-mi lua răsuflarea și mă lăsa fără grai. Oscilam, cutreierat de îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o sticluță de parfum bulgăresc de trandafiri, o basma cafenie ce avea imprimate pe ea un soi de valuri marine stilizate. Ca să-mi dau răgazul de a cumpăni asupra alegerii, m-am îndreptat, cam într-o doară, către rafturile de care răspundea Nea Tase, librarul și papetarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
mediul cultural românesc în care s-au format. Toate aceste personalități au obținut deplina consacrare în domeniul lor de activitate, dar cariera lor nu a fost, cum s-ar putea crede, o plimbare pe un drum presărat cu petale de trandafiri. Mulți dintre ei au suferit nedreptăți flagrante, și-au văzut părinții plătind cu ani grei de închisoare și chiar cu viața (cazul Monicăi Lovinescu) vini neștiute, au fost excluși din facultăți, au prestat munci care nu aveau nimic de a
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
transformă într-un spectacol al femeii care sare din dric, trimite săruturi și se-nclină în fața publicului. Ritualul funebru se îneacă într-o etalare de prețiozități: "în coșciug pe drumul spre bizanțuri/ Perne moi și mîinile subțiri/ Crizanteme roz și trandafiri/ Fumul de tămîie legănat sub lanțuri.// Preoții-ngînau cîntări de morți/ Căutînd prin cărți să mai citească/ Mîinile cu degete de iască/ Nu știam prin fum cum să le port" (Cîntec de mort). De la extemporalul extincției poetul trece la caligrafia galantă
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
ori în plin, ca Lovinescu, ne apare azi poziția lui Simion Stolnicu. Un soi de inconsecvență, mascată în revizuire, îi atribuie criticul poetului pe care, pesemne, ceva l-o fi atins. Ca și botezarea unor aprige turniruri cu apă de trandafiri. Umori de poet, supărăcios din te miri ce, și obrăznicii de generație, care nu vrea să aștepte la rînd. Inegală în afirmații, pe care le lasă în lume cu mult prea puțină cumpănire, memorialistica din Printre scriitori și artiști e
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
prin intruziunea referinței livrești în proza ocupațiilor cotidiene. Așa cum unui copil i se cîntă cîntece de leagăn, autorul își alintă plantele cu lecturi rafinate, id est printr-un protocol pedant-sublim: "Zilele acestea am fost/ foarte ocupat în patio/ cu un trandafir japonez/ l-am cultivat ani întregi/ i-am citit din Cussanus/ de pe terasă din Raymundus/ Lullus și Pierre Vicot" (27 mai 2005). O persiflatoare fantazare erudită aduce totuși un suflu de scepticism asupra relației dintre ființă și Carte, ultima mărginindu
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
excesului. Mi se par caraghioși autorii care cred în moderație. Mi se înfățișează asemenea acelor americani care, înainte de a-și lucra grădina, se echipează cu mănuși, cu cizme, cu salopeteși uneori chiar cu măști împotriva insectelor pentru a-și tăia trandafirii. Mie îmi place să mă zgârii în spinii trandafirilor. Și chiar să fiu înțepat de albine" (p.214). Jurnal secret. Noi dezvăluiri de Alex Ștefănescu este o carte de proză, scrisă cu gândul bine conturat de a fi publicată. Ea
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
moderație. Mi se înfățișează asemenea acelor americani care, înainte de a-și lucra grădina, se echipează cu mănuși, cu cizme, cu salopeteși uneori chiar cu măști împotriva insectelor pentru a-și tăia trandafirii. Mie îmi place să mă zgârii în spinii trandafirilor. Și chiar să fiu înțepat de albine" (p.214). Jurnal secret. Noi dezvăluiri de Alex Ștefănescu este o carte de proză, scrisă cu gândul bine conturat de a fi publicată. Ea nu are nimic din intimitatea unui jurnal, face în
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
foarte dolente) afecțiuni, căreia i-ar fi proprii o subfebrilitate și tenul vag trandafiriu, din cauza senzualității ce emerge și în obrajii tinerelor maici. Altminteri, proprie celor doi poeți, Silesius și Pragensis, le e nu doar trandafiriul misticității (sub)febrile, ci Trandafirul ca atare - al primului, "ohne Warum", al celui din urmă, "reiner Widerspruch"... Mai pe larg, dragă Ioana, în propria-ți tălmăcire, cel dintâi: "E roza făr' de ce, dă-n floare că dă-n floare,/ În seamă nu se ia, nu
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
nimbată alegoric, despre așa-zisele greșeli recunoscute ale comunismului din faza provocării și instaurării luptei de clasă: exilul intern, concret, nu doar exercitat asupra conștiințelor, impus prin deportarea în Bărăgan. Lecția de teatru poate fi citită prin comparație cu Nouăsprezece trandafiri de M. Eliade, prin lumea (totalitară, pseudo-politică), văzută ca vis și ca teatru echivoc, distructiv și constructiv. În fine, în Biserica fantomă, observând o recurență tematică din primul volum de proză ficțională, urmărim insinuarea spiritualului în materialitate, a eternului în
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
sa se vorbea, mai degrabă, en passant. Prin Ilie Constantin, Gheorghe Grigurcu are parte de o revizuire critică, în urma căreia urcă vertiginos în topul poeziei românești postbelice: "Rodul inspirației sale lirice, adunat în volumul antologic, de peste șase sute de pagini, Un trandafir învață matematica, apărut în colecția "Ediții definitive" a editurii Vinea, justifică amărăciunea pe care o va fi resimțit. Ne aflăm în fața unuia din cei mai fertili poeți români (comparabil cu Mircea Ivănescu și Miron Kiropol), autor a peste 2500 de
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
Și în fața căreia nu-și descoperă "dovleacul de căpățână" cu una, cu două. Cu cât epoca mizeră a ultimilor ani ceaușiști presează mai tare asupra personajelor masculine de prim-plan, cu atât acestea (Aurel Golea, vărul său mai tânăr, Laurențiu Trandafir și "părințelul" Andrei Ilieș) se dovedesc mai încăpățânate în a-i rezista. Inventivitatea lor, de coloratură adeseori penală, are măcar în punctul de pornire un substrat moral. Dacă "toți suntem ai statului", atunci "de pe urma lui trebuie să mâncăm cu toții"; și
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]