1,736 matches
-
îi reproșează lui Heidegger că a substituit pe Dumnezeu cu poezia, pe când adevărata depășire a metafizicii o produce Wittgenstein, căci el este cel ce a anunțat (în opera târzie) "moartea înțelesului", "sfârșitul încercării de a face din limbaj un subiect transcendental"167. La fel vor proceda Quine și Donald Davidson. Dacă tânărul Heidegger ar fi citit Tractatus, presupune Rorty, cu siguranță l-ar fi desființat. În vreme ce Wittgenstein evolua spre pragmatism, Heidegger țintea în direcția opusă. Tractatus va deveni paradigma filosofiei analitice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nume numai bun de substituit noumen-ului kantian: "Cum este lumea este perfect indiferent pentru ceea ce este divin. Dumnezeu nu se arată în lume. Sentimentul lumii ca totalitate limitată reprezintă ceea ce este mistic. Enigma nu există"171. Wittgenstein păstrează și caracterul transcendental al moralei kantiene, deși nu mai vorbește de imperativul categoric. El, de fapt, nu iese din limitele teologiei negative a lui Karl Barth. Afirmația că Dumnezeu nu se arată în lume este adevărată, dar înșală la cântar, deoarece Dumnezeu lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a modernismului american, produs european, e plasată după 1920. În ceea ce privește originea transmodernismului, ar avea precedente în mișcările spirituale esoterice din Renaștere, înălțate azi la nivel de noi religii. Un alt izvor ar fi, în America, gândirea lui Emerson și mișcarea transcendentală de la jumătatea secolului al XIX-lea, continuată de transcendentalismul secolului al XX-lea, de New Age care a prins avânt după 1950, de psihologia umanistă, de curentele psihologice transpersonale, de ecologism și de feminism. Ar mai fi trebuit completat tacâmul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
studiul operațiilor formale al lui Piaget. Astfel, Pascal-Leone susține că dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă nu se oprește la stadiul operațiilor formale, aceasta continuând să parcurgă încă alte patru stadii: stadiul gândirii formale târzii, stadiul predialectic, stadiul dialectic și stadiul transcendental. Basseches (1984; Benack și Basseches, 1989) susține existența a patru faze sau etape ale dezvoltării gândirii dialectice la adulți, iar Kramer (1983, 1989) postulează șapte etape ale dezvoltării cognitive, ultimele patru aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
studiul operațiilor formale al lui Piaget. Astfel, Pascal-Leone susține că dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă nu se oprește la stadiul operațiilor formale, aceasta continuând să parcurgă încă alte patru stadii: stadiul gândirii formale târzii, stadiul predialectic, stadiul dialectic și stadiul transcendental. Basseches (1984; Benack și Basseches, 1989) susține existența a patru faze sau etape ale dezvoltării gândirii dialectice la adulți, iar Kramer (1983, 1989) postulează șapte etape ale dezvoltării cognitive, ultimele patru aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei. Protagora 3, filosof considerat de Platon sofist, afirma că "frumusețea este în ochii privitorului", deci omul este măsura tuturor lucrurilor; Descartes consideră subiectivitatea ca fiind o "ingenioasă deducție". John Locke o numește o "deducție cauzală". Kant vorbește despre "argument transcendental", Hegel despre "dezvoltare dialectică"; Husserl 4 despre "analiză fenomenologică", iar Sartre 5 consideră subiectivitatea liberă ca fiind conștiința însăși, o esență ontologică a existenței umane. J.R. Searle 6, de la Berkeley, California, susține că, din cele trei caracteristici ale conștiinței - unitatea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ca o caracteristică esențială a conștiinței (orice obiect "mintal" are o intenție). În consecință, trebuie distins actul de conștiință de fenomenul intențional. Noțiunea de aboutness, adică "despre-logia", distinge fenomenul mintal de fenomenul fizic. În timp ce Brentano susține "inexistența intențională", Husserl, idealist transcendental, consideră fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic al dublei spirale "cunoaștere-conștiință". 5 Jean-Paul Charles Aymard Sartre (1905-1980), filosof, dramaturg, scriitor, și politician francez. Existențalist prin excelență
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
2013). Critică misticismul, supranaturalul, paranormalul și perplexul în știință. Crede în existența liberului arbitru și a conștiinței. Intră în proces cu Uri Geller. 14 Maharishi Mahesh Yogi (1918-2008), născut in India - Mahesh (de unde provine). Yoghin care dezvoltă tehnicile de meditație transcendentală. Devine un guru foarte cunoscut, care afirmă că a instruit în meditație 40.000 de profesori. A realizat o avere uriașă. 15 Robert Paul Lanza (1956), medic american. Participă la primele procese de clonare umană și generare de celule sușe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
decât de înțelepții Sufi, nu numai în drame în mod evident vizionare ca A Midsommer Night’s Dream, Pericles sau The Tempest, ci și în cosmosul unor tragedii ca Hamlet, King Lear sau Mcbeth unde lumea empirică interferează cu elementul transcendental. Creația lui Shakespeare ca și Hurqaliya nu este numai o reprezentare a realității materiale sau istorice. Shakespeare dramatizează aspecte ale unei lumi care a existat fără îndoială înaintea lui dar iluminează în plus ceva din această lume, iluminează ceva ce
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
să le cunoască și să le folosească. Ulterior, dorind să împărtășească și altora ceea ce aflase, va scrie trei cărți: Călătorii în afara corpului, Călătorii îndepărtate și Ultima călătorie. Îndoindu-se că scrisul ar putea exprima și conferi credibilitate fascinantei sale experiențe transcendentale, Robert Monroe, ajutat și de alți cercetători, avea să conceapă o serie de experimente care puteau să ofere și altor indivizi temerari și perseverenți posibilitatea experimentării trăirilor prin care trecuse el însuși. Tehnologia Hemi-Sync sau sincronizarea emisferelor cerebrale este o
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a caracteriza eul. Dacă această nouă folosință a conceptului de “subiect”, transferată la sfera eului, nu aprține textului cartesian, ea nu constituie mai puțin un motiv recurent al criticii cartesianismului. A spune, așa cum a făcut-o Kant, că subiectul este transcendental, înseamnă a considera identificarea subiectului - a eului - și a substanței ce caracteriza eul cartesian, ca pe o ipostază și demersul ca fiind un paralogism. De asemenea atunci cînd se întrebă dacă Descartes a identificat subiectul și substanța în cadrul eului, se
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
predicatele sale, sau mai mult, judecățile sale. O asemenea aplicație a logicii predicative la subiectul gîndirii are drept consecință dedublarea subiectului în conștiință (sau percepție) și conștiința de sine (apercepție) și transformarea acestei dedublări în condiție a gîndirii. Această orientare transcendentală a gîndirii este mai mult de inspirație leibniziană decât cartesiană. Dedublarea între percepție (sau reprezentarea conștientă) și apercepție (sau conștiința de sine) semnifică faptul că spiritul, printr-o repriză reflexivă, se dualizează și face să apară reprezentarea în câmpul adevărului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
conștiinței de sine; anume că aceasta este însăși mișcarea și durata gîndirii care face să apară subiectul. A gîndi înseamnă a judeca, semnifică pentru Kant faptul că gîndirea este productivă pentru că ea adaugă o conștiință la o altă conștiință. Subiectul transcendental este o creativitate ce se exersează într-o receptivitate. Faptul că ar exista o cunoaștere a diversului dat în intuiție se sprijină pe această adăugare a cărei condiție originară este unitatea sintetică a eului. Raportul pe care subiectul cartesian îl
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în intuiție se sprijină pe această adăugare a cărei condiție originară este unitatea sintetică a eului. Raportul pe care subiectul cartesian îl întreține cu exterioritatea este diferit de cel care este implicat de activitatea legăturii de donație pe care subiectul transcendental o efectuează. Problema subiectului este de fapt problema unirii, a legăturii. Subiectul este întotdeauna cel care întreține legături, deci problema este de a ști unde se găsește în el posibilitatea de a întreține aceste legături. Să abordăm chestiunea plecînd de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de la evrei la arabi (Coranul, acceptă magia albă, condamnînd-o numai pe cea neagră). Astăzi ea nu a murit, numindu-se spiritism. Religiile nu pot admite să li se încalce domeniul. De aceea, magia nu a fost admisă decât de credințele transcendentale ale popoarelor primitive și barbare care nici nu constituie adevărate sisteme religioase. Se poate spune mai degrabă că asiro-babilonienii au avut un sistem filosofic "fatalist-astral", decât o religie pură, în înțelesul actual al cuvântului. Deoarece drumul stelelor și al planetelor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Trebuia să merg la Academie și rudele din partea tatei făceau parte din "Oastea Domnului", un cult religios care pe vremea aceea era interzis. Atunci a fost o perioadă cu transcendentalismul, bănuiesc că ați auzit. S.B.: Da, știu, scandalul cu meditația transcendentală. I.T.: Și am făcut raport să merg la Academie, gândindu-mă că nu putea fi nicio problemă cu mine, care mergeam o dată pe an la părinți și nu prea mă întâlneam cu rudele. Părinții mei nu aderaseră la așa ceva. Dar
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Mediu în spiralogia cunoașterii și considerarea lui ca o epocă întunecată. Perioada Inchiziției, a arderii pe rug a ereticilor (Giordano Bruno) și a vânătoarei de vrăjitoare, reprezintă o epocă de exaltare a misticismului, conducând la frânarea științelor și triumful exaltării transcendentale. Dintre personalitățile paradigmatice ale Evului Mediu, spiralogia menționează aportul biomedical al următorilor: Ibn Sina Avicenna, Rhazes, Rayhan Biruni, Ali ibn al-Abbas, Aruzi Samarqandi, Averroes, Moses Maimonide, Frederic al II-lea al Siciliei, William din Ockham și Johannes Gutenberg. Pūr Sină
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sa, de John Scotus Eriugena 8 care definește acest concept ca unul apofatic. El spune " Nu îl cunoaștem pe Dumnezeu, El însuși nu știe ce este, deoarece el nu este nimic; literalmente Dumnezeu nu este, pentru că el are o existență transcendentală". Deci teologia negativă descrie ceea ce Dumnezeu nu este ("apofaza"), fiind dincolo de realitatea unei percepții obișnuite și de tradiționala organizare religioasă. Nu trebuie afirmat că este înțelept, ci că nu este ignorant. Nu trebuie spus că este unic, ci că nu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Isus. "Cina cea de Taină" Portretul Monei Lisa del Giocondo, căreia Leonardo i-a închinat mulți ani de studiu și lucru, a devenit, de-a lungul secolelor, legendar. Misterul surâsului enigmatic al Monei Lisa a înregistrat nenumărate interpretări, de la unele transcendentale, Vasari 12, până la interpretări științifice ("surâsul sfumato", denumire dată de Dr. Margaret Livingstone 15). Explicația constă în doza minimă de culoare din colțul buzelor, care, datorită pozițieii ortostatice a privitorului, determină iluzia unor modificări ale cadrului gurii și sugerează surâsul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
luat asupra sa sfera. În anii 1656-1660 scrie Scurt tratat depre Dumnezeu și beatitudine, despre om și despre sănătatea sufletului. Tratatul este scris în latină, dar, la scurt timp, este tradus în olandeză. Pentru Spinoza, Dumnezeu, adică natura, nu este transcendental imposibil de necunoscut, el este tangibil intelectului omului prin rațiune. Gândirea, pasiunile, sentimentele și conștiința sunt transformări ale corpului care aparțin naturii și care pot fi dominate de rațiune. Spinoza este un raționalist ca și Descartes, dar fără componenta teologică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
raționale este drumul adevărului, care conduce la țelul final al libertății. Adevărul pentru Spinoza este adevărata cunoaștere a naturii (II, v.5), iar cunoașterea rațională a adevărului naturii este fericirea. În spinozism nu există dualitate, metafizică și nici cauzalitate divină transcendentală, ci o credință nelimitată în capacitatea de cunoaștere a naturii de către om, care devine fundamentul eticii libertății. Infinitatea și unicitatea naturii exclude posibilitatea ca să existe ceva în afară de ea, care ar putea să o domine și să o conducă. Natura este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și nici negarea corpului, ci realizarea, în această natură și conform legilor ei, a puterii unitare a trupului și sufletului, contrar ascetismului. Ne este dată o singură lume, o singură dată, o lume care este a noastră, eliberată de valorile transcendentale. Libertatea obiectivă este eliberarea de frica de moarte și de teama metafizică, făcându-l pe om eficient și creator de fericire. Perfecțiunea nu este nimic altceva decât realitatea. Totul conduce în ultimă instanță la cunoaștere. Etica, pregătind o nouă antropologie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sa Ce este Iluminismul? Consideră spațiul și timpul ca părți integrale ale experienței omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu scepticismul lui David Hume și este dușman
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Schelling spunea "Natura este spiritul vizibil, spiritul este natura invizibilă". Lucrarea (apărută în 1796-1797) Vechiul sistem-program al idealismului german, deși scrisă de Franz Rosenzweig, este atribuită, simultan, lui Schelling, lui Hegel și lui Hölderlin. În 1800 Schelling publică Sistemul idealismului transcendental, în care consideră că filosofia naturii și cea transcendentală sunt complementare. Fichte repudiază pe Spinoza (Deus sive Natura), în timp ce Schelling îl apreciază. Pentru Schelling, filosofia nu poate explica existența pe baza principiului conflictului dintre negura inconștientului și conștientul dumnezeiesc. 20
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
invizibilă". Lucrarea (apărută în 1796-1797) Vechiul sistem-program al idealismului german, deși scrisă de Franz Rosenzweig, este atribuită, simultan, lui Schelling, lui Hegel și lui Hölderlin. În 1800 Schelling publică Sistemul idealismului transcendental, în care consideră că filosofia naturii și cea transcendentală sunt complementare. Fichte repudiază pe Spinoza (Deus sive Natura), în timp ce Schelling îl apreciază. Pentru Schelling, filosofia nu poate explica existența pe baza principiului conflictului dintre negura inconștientului și conștientul dumnezeiesc. 20 Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), filosof german idealist, inspirator
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]