2,801 matches
-
vedere, a fost ministrul extraordinar al Suediei pe lângă Poartă Otomană, Nils Gustav Palin, într-un raport din 27 februarie 1818. Semnalând sprijinul diplomatic tacit acordat de ambasadorul Franței la Istanbul, marchizul de Riviere, celui al Rusiei, baronul Stroganov, cu prilejul tratativelor acestuia cu Poartă, diplomatul suedez notă: "îl pârâit que le Marquis de Riviere s'intéresse pour șes succès, soit par amitié personnelle ou d'après leș intentions de Șa Cour; qui espère obtenir l'appui de la Russie, dans șes négociations
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Finlanda făcuse parte din imperiul țarist... Și când veni Lenin, gata, le-a zis, sînteți liberi... Și cu noi ar fi vrut să reglementeze chestiunea Basarabiei, dar noi, îngîmfați și proști, n-am vrut să ne ducem la masa de tratative, ne-am dus la Paris, că noi eram prieteni cu francezii, cîrnați! Îi credeam mari și tari, și boul ăla de Take Ionescu a scăpat ocazia să-și pună Lenin semnătura că Basarabia e pământ romînesc! Asta e, dom' profesor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încercai s-o conving, fiindcă afirmațiile ei nu cereau niciodată desmințiri. E drept că nici ea nu credea în ele, încît o lăsai să vorbească mai departe. Dialogul nu era cel mai reușit lucru dintre noi. "A venit să ducă tratative? Vorbește, dragă, sau ți-e frică să spui? Aoleo, Victoraș! Am știut eu!..." În clipa aceea alunecă și căzu în zăpadă. O apucai de braț s-o ajut. "Te rog să nu mă atingi! zise. Du-te și ridic-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
face zile fripte. Vor să mi-o lase pe durata vacanței, în speranța, probabil că fetița tocmai asta dorește, și se va potoli." "Și cotoroanța aia ce căuta la tine?" "Să-mi spună exact ce ai intuit tu, să ducă tratative să ne împăcăm. N-a spus, fiindcă nu e atât de inteligentă să ghicească semnificația pornirii inconștiente spre rău a Silviei, dar am înțeles eu că, în egoismul ei sublim, fetița vrea ca mama și tata să trăiască împreună. Până
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era prudent, cică. Să mergi pentru întîia oară la Londra sau la Paris și să stai închis într-un hotel, asta poate să scoată din sărite pe cel mai răbdător... "Azi putem merge? l-am întrebat. Mi-ai spus că tratativele s-au terminat." "Azi nu!", mi-a răspuns. Eram la micul dejun. Stătea foarte posomorât, nu mânca nimic. La prânz n-a coborât, s-a sculat, s-a bărbierit, s-a îmbrăcat ceremonios, apoi s-a așezat într-un fotoliu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
găsit metoda...“ „Așa cum ți-am spus, nu mai folosim cafeaua sau tastele contaminate. Nici americanii n-au rămas la Stealth; orice inginerie militară e urmată de alta, mai bună, mai eficientă, mai performantă.“ „Mai exact?“ „Mai exact, acum suntem în tratative cu nemții. O echipă de-a noastră s-a deplasat la Berlin, pentru a discuta cu tipii de la Frauenhofer Institut.“ „Sună a institut de femei...“, am observat, nu fără ironie. „Institutul ăsta de femei, cum îl numești dumneata cu ignoranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a păcii generale. Președintele american Woodrow Wilson, în discursul rostit la 27 mai 1916, a susținut ideea înființării Societății Națiunilor ca o instituție internațională a rațiunii și justiției, care să fie capabilă să realizeze pacea universală, să soluționeze pe calea tratativelor orice diferend dintre statele membre: „Principiile dreptului public trebuie să prevaleze de acum înainte asupra intereselor particulare a oricărei națiuni. Toate națiunile universului trebuie să instituie un fel de Ligă pentru a reuși ca dreptul să prevaleze în contra oricărei agresiuni
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești 115. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 116. Polonia considera că încheierea tratatului româno sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian Neagoe Ă, București , Editura Humanitas, 1991, p. 286. 14 Octavian Țâcu , op. cit
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
69. 15 12 ajuns la negocierile cu Uniunea Sovietică în această problemă. Astfel, Ghica sublinia faptul că în urma insistențelor din partea Franței și a Poloniei pentru încheierea acestui tratat, pentru a evita izolarea, România a fost nevoită să accepte ideea acestor tratative. În timpul negocierilor România era reprezentată de Mihail Sturdza iar partea sovietică de Boris Spiridonovici Stomoniakov. La 14 ianuarie 1932, Sturdza informa Bucureștiul: “domnul Stomoniakov mi-a declarat, în numele guvernului sovietic, în manieră definitivă și expresă, că este imposibil pentru guvernul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de până în acel moment eșuaseră deoarece partea română nu accepta nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de până în acel moment eșuaseră deoarece partea română nu accepta nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a sistemului securității colective. Din cuprinsul lucrării se desprinde motivul eșuării mai multor tratative care vizau reluarea relațiilor diplomatice româno - sovietice - problema recunoașterii de către sovietici a unirii Basarabiei cu România întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, printro decizie unilaterală a părții sovietice. Am demonstrat faptul că legăturile diplomatice dintre cele două țări au fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
reușita negocierilor româno - sovietice: neluarea în discuție a modificării frontierei de est a României și interdependența între momentul intrării în vigoare a tratatului româno - sovietic cu cel sovieto - polon, pentru a nu afecta alianța româno - polonă deja existentă 15. Aceste tratative aveau puține șanse de reușită. Aducem ca argument în sprijinul afirmației noastre Regală, dosar nr. 31 / 1929, f. 38. 13 Grigore Gafencu , Însemnări politice . 1929 - 1939 , ( editor : Stelian Neagoe Ă, București , Editura Humanitas, 1991, p. 286. 14 Octavian Țâcu , op. cit
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
69. 15 12 ajuns la negocierile cu Uniunea Sovietică în această problemă. Astfel, Ghica sublinia faptul că în urma insistențelor din partea Franței și a Poloniei pentru încheierea acestui tratat, pentru a evita izolarea, România a fost nevoită să accepte ideea acestor tratative. În timpul negocierilor România era reprezentată de Mihail Sturdza iar partea sovietică de Boris Spiridonovici Stomoniakov. La 14 ianuarie 1932, Sturdza informa Bucureștiul: “domnul Stomoniakov mi-a declarat, în numele guvernului sovietic, în manieră definitivă și expresă, că este imposibil pentru guvernul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de până în acel moment eșuaseră deoarece partea română nu accepta nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de până în acel moment eșuaseră deoarece partea română nu accepta nici un fel de compromis asupra acestui fapt. Cu toate acestea Uniunea Sovietică a considerat întotdeauna Basarabia ca fiind o problemă deschisă. Frontiera de est a României era singura care nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a sistemului securității colective. Din cuprinsul lucrării se desprinde motivul eșuării mai multor tratative care vizau reluarea relațiilor diplomatice româno - sovietice - problema recunoașterii de către sovietici a unirii Basarabiei cu România întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, printro decizie unilaterală a părții sovietice. Am demonstrat faptul că legăturile diplomatice dintre cele două țări au fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de altfel, era foarte firesc), încât Epancin era foarte mulțumit și considera afacerea încheiată; însă Toțki, pus o dată pe jar, nici acum nu crezu totul și mult timp se temu ca nu cumva sub flori să fie ascuns un șarpe. Tratativele, totuși, începură; punctul pe care se baza în întregime stratagema ambilor prieteni, și anume posibilitatea ca Nastasia Filippovna să se simtă atrasă de Ganea, începu treptat să se clarifice și să se justifice, astfel încât chiar și Toțki ajunse să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi este deja cunoscută în amănunțime Nastasiei Filippovna; nu deschidea această discuție, deși Ganea se aștepta în fiecare zi s-o facă. De altfel, am putea povesti multe alte istorii și întâmplări, descoperite cu prilejul acestui pețit și al acestor tratative; dar și așa am anticipat prea mult, mai ales că unele dintre întâmplări se prezentau încă sub forma unor zvonuri mult prea vagi. De exemplu, cică Toțki ar fi aflat de undeva că Nastasia Filippovna ar fi intrat în niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
straja rusească, când roagă să fie mutat la un loc cu prizonierii de război întrucât „arderea soarelui îmi prilejuiește multă tirănie, aflându-mă într-un câmp”, V. dovedește, pe lângă fina cunoaștere a sufletului omenesc, și un instinct sigur al stilului tratativelor, știința efectului literar, lăsând să se infiltreze, în spatele statornicitelor formule oficiale, unda ironică subminatoare: „Ecelența, domnule și patronul mieu, de vreme ce norocul și întâmplarea au binevoit ca să mă facă prigionier pă mine, un om fără dă arme, și în vreme dă
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]