5,381 matches
-
redusă, aspirația de conținut gastric, doza ridicată de anestezice, hemoragie în cantitate foarte mare (placenta accreta, increta, percreta, previa, abruptio), sindrom coronarian acut, anevrism rupt de aortă, stroke, embolism (aeric sau cu lichid amniotic), doză ridicată de magneziu, preeclampsia, eclampsia, traumatism, sepsis, status astmatic etc. (tabelul 13.3.4). De asemenea, stopul cardiac și colapsul cardiovascular pot apărea după anestezia/analgezia spinală sau epidurală în: sarcina gemelară, obezitate, barbotajul lichidului cefalorahidian (LCR), doze ridicate de medicamente administrate spinal sau epidural, eșuarea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
tabelul de mai sus (tabelul 3) Hipertermia trebuie diferențiată de creșterea activității motorii din psihoze, status epilepticus, coree și parkinsonism cât și de tireotoxicoză sau infecții. În diagnosticul diferențial al hipotermiei trebuie luate În cosiderație următoarele condiții: infecțiile, hipoglicemia, hipotiroidia, traumatismele, arsurile și cașexia. monitorizarea frecvenței cardiace Frecvența cardiacă este rezultatul activității sistemului nervos simpatic și parasimpatic, temperaturii corporale și funcției endocrine (tabelul 4). Tabelul 4. - Cauze toxice de tahicardie și bradicardie CAUZE MEDICAMENTOASE DE TAHICARDIE CAUZE MEDICAMENTOASE DE BRADICARDIE Efecte
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
este posibilă În faza precomatoasă datorită tabloului clinic asemănător. Dezinhibiția psihomotorie care apare În primele momente post ingestie este similară etilismului acut. 2. Hipoglicemie. 3. Hipotiroidism. 4. Intoxicații cu benzodiazepine, carbamazepină, clonidină, antidepresive triciclice, neuroleptice, alte sedativ-hipnotice. 5. Encefalopatie (encefalită), traumatism cranian. Complicații Sdr. Mendelson. Pneumonie de aspirație cu pronostic infaust. Rabdomioliză și insuficiență renală acută. Colaps. Disfuncție respiratorie gravă până la stop respirator. 51 Hipotermie severă inductoare de tulburări de ritm maligne (la temperatură centrală sub 30 grade Celsius - risc crescut
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
metabolice: hipoglicemie; • Hemoragice: hemoragie digestivă superioară prin sindrom Mallory Weiss, ulcer hemoragic sau gastrită hemoragică; • Digestive: pancreatită acută; • Pulmonare: insuficiență respiratorie acută de cauză centrală, pneumonii de aspirație (ca urmare a aspirării vărsăturilor) sindrom Mendelson, pneumonii bacteriene sau bronhopneumonii; • Traumatice: traumatisme cranio-cerebrale, faciale, toracice, ale extremităților. Tratament Stabilizarea pacientului În caz de aritmii, colaps, deprimare respiratorie sau hipoglicemie: • administrarea de ser glucozat intravenos 10% În caz de hipoglicemie; • umplere volemică prin administrare de ser fiziologic 1000 ml, la care se pot
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
administrare de diazepam 10 mg intravenos sau intramuscular. 133 Combaterea agitației - administrare de diazepam 10 mg intravenos sau intramuscular, sau chiar haloperidol 2-4 mg. Combaterea rapidă a hipotermiei dacă este prezentă. DE REȚINUT! 1. se asociază frecvent cu hipoglicemie sau traumatisme cranio-cerebrale 2. risc mare al pneumoniilor de aspirație 3. nu se practică lavajul gastric, fiind inutil și predispunând la aspirație 4. se asociază la tratament tiamina, cu scopul de a preveni declanșarea encefalopatiei Wernicke Bibliografie 1. Beliș V. - Aspecte toxicologice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și nu de proces infecțios; de laborator: nivelul scăzut al acetil colinesterazei eritrocitare (meningoencefalita virală sau microbiană având scăzută colinesteraza serică, dar cea eritrocitară normală). F. Epilepsia (Coma postcritică) absența antecedentelor comițiale; absența plăgilor mușcate ale limbii; absența semnelor de traumatism prin cădere. G. Alte come (metabolice, endocrine) lipsa antecedentelor personale patologice semnificative; date anamnestice privind ingestia de substanțe toxice; examene toxicologice pozitive pentru SOF. neurologice: sindromul toxic intermediar (complicație neuromusculară cu debut după 1-4 zile de la contactul cu substanța toxică
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de Medicină și Farmacie Iași, de tematica examenelor de rezidențiat și licență, răspunzând În același timp dorințelor tuturor medicilor chirurgi. În volumul de față sunt expuse didactic și cronologic probleme de patologie generală axate mai ales pe patologia externă (infecții, traumatisme, arsuri etc.), atât de frecvent Întâlnite În practica curentă. Sunt trecute În revistă datele clasice și moderne de etiopatogenie, fiziopatologie și terapeutică cu aplicabilitate practică imediată. În text sunt prezentate planșe, imagini și desene din experiența noastră și din literatura
INTRODUCERE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli, Klebsiella sp., Proteus sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în SIRS la imunodeprimați ; 8.3. PATOGENIA Elementele fundamentale ale patogeniei în sepsis sunt: poarta de intrare; focarul septicemic; prezența constantă a germenilor patogeni în sânge; metastazele septice; raportul virulența microorganismului/sistemele de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
cu caracter continuu, sânge roșu închis; capilar, aspect difuz, în suprafață, cu sânge roșu, pe mucoase sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După durata și ritmul sângerării: acute
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
capilar, aspect difuz, în suprafață, cu sânge roșu, pe mucoase sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După durata și ritmul sângerării: acute produse în timp scurt, indiferent de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După durata și ritmul sângerării: acute produse în timp scurt, indiferent de cantitate; cronice pierderi mici și repetate. 5. După cantitate: mici
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
cu această disfuncție traumatizatul nu trebuie privit ca un cumul de leziuni anatomice fixe, situația sa încadrându-se într-un concept anatomo-fiziopatologic complex cu un mare potențial evolutiv. Frecvența politraumatismelor pe timp de pace variază în jurul a 21% din totalul traumatismelor. Incidența politraumatismelor severe este apreciată ca 1 ‰, iar mortalitatea variază între 8%, când este lezat un singur organ, 38% pentru 2 organe și 81.8% pentru 4 organe. În scop didactic, pentru a ușura prelucrarea observațiilor se poate folosi un
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
leziunile medulare pot genera o falsă contractură; în leziunile cerebrale severe, poate fi prezentă o hipertonie difuză care pretează la confuzii; intoxicațiile cu unele droguri (ex. metoclopramid Reglan®) pot genera hipertonii care la rândul lor induc în eroare clinicianul; în traumatismele bazinului poate să apară uneori contractura. Un alt element de diagnostic diferențial foarte util, atunci când este prezent, sau când poate fi investigat, este pneumoperitoneul care stabilește cert peritonita. Vărsăturile sunt dificil de interpretat la un politraumatizat originea lor putând fi
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
Meteorismul abdominal este un semn care poate să apară atât în leziunile viscerelor cavitare, cât și acelor parenchimatoase, dar trebuie privit cu rezervă atunci când există fracturi de coloană sau bazin. Puncția peritoneală poate fi fals negativă în primele ore după traumatism, când nu există un revărsat lichidian mare. Rezultatele ei pot fi corectate prin transformarea ei în puncție lavaj peritoneal. Revărsatul hemoragic intraperitoneal este uneori dificil de demonstrat clinic în condițiile în care hipotensiunea și paloarea pot fi determinate de șoc
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
ajunse la celule, nutrientele sunt însă utilizate normal. În cursul inaniției de stress aportul caloric poate fi normal sau redus(de obicei) dar cheltuielile energetice ale organismului cresc; în plus apar perturbări în utilizarea nutrientelor la nivel celular: sepsis, arsuri, traumatisme, neoplazii avansate etc. Principala sursă pentru satisfacerea nevoilor energetice ale organismului o reprezintă carbohidrații. Rezervele organismului de carbohidrați sunt reprezentate de : glucoza circulantă, glicogenul hepatic (circa 75 de grame) și glicogenul din mușchii scheletici (circa 600 de grame, dar mușchiul
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
Long care iau în calcul activitatea fizică și stress-ul: a. activitate fizică: repaus la pat 1,2 activitate ușoară 1,3 activitate medie 1,4. b. stress : chirurgie minoră 1,1 chirurgie majoră 1,2 infecții între 1,2-1,6 traumatisme între 1,25-1,6 (traumatism cranio-cerebral și tratament cu corticosteroizi); febra câte 1,13 pentru fiecare grad Celsius peste 37 de grade; arsuri funcție de suprafața arsă între 1,5 (40% suprafață arsă) și 1,9 (90%) etc. c. formule empirice
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
activitatea fizică și stress-ul: a. activitate fizică: repaus la pat 1,2 activitate ușoară 1,3 activitate medie 1,4. b. stress : chirurgie minoră 1,1 chirurgie majoră 1,2 infecții între 1,2-1,6 traumatisme între 1,25-1,6 (traumatism cranio-cerebral și tratament cu corticosteroizi); febra câte 1,13 pentru fiecare grad Celsius peste 37 de grade; arsuri funcție de suprafața arsă între 1,5 (40% suprafață arsă) și 1,9 (90%) etc. c. formule empirice pornind de la încadrarea în nivele
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
în secunde, de aceea și intervenția gestului salvator se impune prompt , competent și eficient. Unele manifestări clinice alarmante trebuie considerate de asemeni urgențe , dar nu prin afectarea directă și imediată a funcțiilor vitale , ci prin complicațiile grave , previzibile în evoluție. ( traumatisme severe dento- maxilare, supurații ale lojelor profunde ale teritoriului oro-maxilo-facial etc.) Din fericire în practica stomatologică urgența medicală nu se întâlnește frecvent în cabinetul dentar dar dacă ea se produce totuși , reacția corectă și rapidă a medicului poate și trebuie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
gesturile medicale care trebuiesc instituite sunt de maximă importanță, de fapt de supraviețuire imediată. Responsabilitatea deciziilor și a consecințelor în cazul apariției unei urgențe medicale în stomatologie, incumbă total medicul practician. Îngrijirile de practică stomatologică curentă deși acționează ca un traumatism asupra pacienților, resursele energetice și funcționale ale organismului sunt în general suficiente pentru a preveni și combate reacțiile nedorite sau exagerate determinate de „ stressul anestezic și operator ". La pacienții care însă prezintă tare organice sau disfuncții importante respiratorii, circulatorii, renale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
situații în parte”. Orice îngrijire dentară are un caracter traumatic chiar pentru un pacient până atunci considerat sănătos, cu atât mai mult dacă este cazul unui pacient cu terenul în condiții fiziologice particulare (bătrâni, copii, femei gravide) sau organisme tarate. Traumatismul operator tulbură echilibrul neuro-hormonal global al bolnavului, în raport direct cu intensitatea agresiunii (anestezico-chirurgicale) dar și cu capacitatea de reacție a țesutului interesat prin îngrijirea stomatologică. Importanța actului anestezico - chirurgical nu trebuie să depășească rezervele funcționale ale organismului deoarece din
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de evitare”; virtual pacientul face tot posibilul să evite situațiile cu potențial de amenințare. Pacientul fobic are de obicei un status de sănătate și igienă orală destul de precar, contactul cu domeniul stomatologic având loc numai în cazuri extreme (durere, infecții, traumatisme). De cele mai multe ori el este conștient că starea de frică nu este justificată ci chiar irațională dar nu poate face nimic pentru a o înfrânge sau controla . Starea fobică se poate complica uneori cu un atac de panică care se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cel feminin, raportul fiind de 4/1. Nu rareori cefaleea "în ciorchine" survine după o perioadă de migrene clasice sau după o perioadă de migrene comune sau alternând cu acestea. Unii autori au căutat să stabilească o relație cu un traumatism anterior de aceeași parte sau pe aproximativ aceeași arie pe care se vor dezvolta durerile migrenoase. Nu s-a putut stabili nici o corelație cu epilepsia. Hipertensiunea arterială (HTA) survenind de regulă din decada a patra de viață influențează cefaleea "în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Infarct miocardic acut • Aritmii cu decompensări grave cardiace III. Șocul vasogen și neurogen: • Șocul anafilactic prin impactul antigen-anticorp, dar și cu etio- patogenie secundară (alergie medicamentoasă la antibiotice, anestezice locale etc.) • Șocul simpaticolitic prin anestezii loco-regionale toxice, intoxicații cu barbiturice, traumatisme cranio-cerebrale etc. IV. Șocul septic (toxico-septic): • Șocul endotoxinic • Șocul septic • Șocul toxico-septic. V. Șocul operator cu etiopatogenie complexă. Pentru medicul stomatolog sunt importante 3 forme de șoc: • hipovolemic • cardiogen • anafilactic. Simptomatologia comună formelor de șoc Inițial pacientul nu evidențiază o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
riscului de către erorile medicului stomatolog, de gradul său de pregătire . Responsabilitatea deciziilor și a consecințelor în cazul apariției unei urgențe, a unui accident sau complicație în stomatologie, incumbă total medicul practician. Îngrijirile de practică stomatologică curentă deși acționează ca un traumatism asupra pacienților, resursele energetice și funcționale ale organismului sunt în general suficiente pentru a preveni și combate reacțiile nedorite sau exagerate determinate de „ stressul anestezic și operator ". La pacienții care însă prezintă tare organice sau disfuncții importante respiratorii, circulatorii, renale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în cazul electrocutării, înecului, inhalării de gaze nocive, intoxicării cu stricnina - moartea subita sau apoplectiforma; - treptat, cum se constată în majoritatea proceselor patologice - moartea lentă. Cauzele morții sau factorii tanatoetiologici, mai ales în cazul morții
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]