6,656 matches
-
le-au făcut Elena Udrea cu Traian Băsescu, respectiv premierul țării cu Lotul național de gimnastică. "Era inevitabil. Când Elena Udrea l-a adus pe Traian Băsescu pe post de mascotă electorală, ea mare și el soldățel de plumb la tribună, în acel selfie de neuitat, a fost clar că și adversarii vor scoate armele. Și le-au scos. La Antena 3, lotul național de gimnastică a fost adus în platou cu Victor Ponta și cu alți politicieni PSD. Doar PSD
Tolontan pune semnul egal între Ponta și Udrea by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30370_a_31695]
-
și la noul teatru Comedia 3. Acum să vorbim ceva de retribuțiunea d[umi]tale. Suntem, d[omnu]le Cioflec, foarte strâmtorați în cele materiale. Am avut spese enorme cu instalarea tipografiei, cu renovarea localului, cumpărarea casei („palatul”, cum zice Tribuna). Și să nu crezi povestea proastă, că noi ne scăldăm în bani. Cele mai multe lucruri, aproape toate, le-am făcut pe datorie. Suntem datori cu aproape 150 mii de coroane. Și ne ține numai nădejdea că făcându-se organizația strânsă a
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
sau de rău pe șeful lor, adică pe Mircea Arman, prin cuiburi străine, cum ar fi Observatorul cultural, Steaua sau presa cotidiană. Cu alte cuvinte, încălcând Constituția, dreptul la opinie, Consiliul Județean i-a supus pe cei trei redactori de la Tribuna unui... troc: post contra liniște și pace. În același timp, Consiliul Județean Cluj îl păstrează pe Mircea Arman ca angajat al său. Pentru multele lui merite, credem. Despre scuze adresate explicit celor jigniți, calomniați, insultați, hărțuiți - despre acest subiect, mărunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
Covrig Roxana Deputata PSD Ana Birchall a declarat la tribuna Parlamentului că va demara procedura legislativă pentru transpunerea prevederilor Directivei 0541/2013 a PE în legislația națională. Ana Birchall a solicitat sprijinul colegilor parlamentari, dar și al Guvernului. Parlamentarul PSD consideră că transpunerea directivei 0541/2013 în legislația națională este
Credite, din euro în lei. Ce a solicitat Ana Birchall în Parlament by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32633_a_33958]
-
Remus Cernea un "Steag-curcubeu", simbolul internațional al comunității LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali). La sfârșitul ședinței, deputatul PSD a dezvăluit că simbolul a ajuns "la coșul de gunoi". În timpul ședinței de marți a Camerei deputaților, Remus Cernea a mers la tribună Camerei și i-a spus deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, care conducea lucrările, că îi oferă "steagul diversității" și că "pledează pentru nediscriminare în România". "Domnule președinte, după cum i-am dat și domnului Zgonea, ieri, vă ofer și dumneavoastră steagul diversității
Simbolul comunității gay oferit lui Hrebenciuc, aruncat la gunoi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29759_a_31084]
-
CURENTUL a devenit cel mai căutat și apreciat ziar românesc după ce CUVÂNTUL ROMANESC și-a Încetat apariția. Este o publicație ce a dezbătut liber, argumentat și profund toate problemele românești istorice, politice și culturale din trecut și prezent. Este o tribună liberă În care fiecare cititor, indiferent de opțiunile sale politice, de Încărcătura culturală, istorică sau de ideologiile pe care le-a Îmbrățișează, a găsit articole diferite, clare, documentate ce Îi stârnesc interesul. O publicație a tot cuprinzătoare datorită colaboratorilor, bănuiesc
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
populismul - principalii dușmani ai democrației) și salută, fără discriminare elementele democrației de tip liberal, indiferent de haina lor doctrinară concretă. La fel ca bunul său prieten Adam Michnik, Vladimir Tismăneanu privește spectacolul politic din loja spectatorului de teatru, nu din tribunele înfierbîntate ale unui stadion. Iar spectacolul, așa cum este descris de el, este unul fascinant. Fiecare cititor al lui Vladimir Tismăneanu are șansa de a deveni un self-made political scientist. Pentru că fiecare carte a profesorului american nu face decît să deschidă
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
Arta de a scrie", în Bucovina literară, Suceava, anul XI (2001), Nr. 2-3, mart.-apr. p. 24-25 (Cronica limbii); nr. 4-5; nr. 6-7; nr. 8-9; nr. 10-11 (continuă). Vezi, de asemenea N. Georgescu: "Cum l-aș edita pe Eminescu", în Tribuna învățământului, Săptămânal de informație, opinie și cultură pedagogică, București, Anul LI (2001), nr. 602, sept. 15-21,15 (rubrică săptămânală; continuă). Vezi și conf. univ. dr. N. Georgescu: Eminescu. Prefață la o ediție nepublicată. În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
ale lui Cristian Bădiliță, un profet cultural ale cărui sclipiri vizionare sînt prea mari ca să mai poată încăpea în chenarul modest al unor pagini de revistă culturală. Acestuia din urmă i-ar trebui pesemne un podium, un amvon sau o tribună electorală, asta dacă nu i s-ar potrivi în realitate ceva mult mai simplu: o infuzie puternică de bun-simț și de elementară modestie cărturărească. În numărul din 18-24 noiembrie a Dilemei Vechi, Constanța Vintilă-Ghițulescu, autoarea cărții În șalvari și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
fiind însă multiplicată prin xeroxare și comercializată la negru de-a lungul multor ani. La limita dintre interdicție și permisiune aveau să fie, de altfel, toate cărțile lui Augustin Buzura, ca și articolele pe care le publica în săptămânalul clujean Tribuna la rubrica ,Bloc notes". Însă cărțile nu sunt decât partea vizibilă a biografiei unui scriitor. Medic de profesie, descendent dintr-o familie săracă de maramureșeni, Augustin Buzura a trecut prin multe îndeletniciri și are din belșug ceea ce se cheamă experiență
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
Aveam această obsesie. Am scris deci prima proză, am citit-o în cenaclul Casei de Cultură a Studenților. Întâmplarea a făcut ca la acea ședință să participe Mircea Zaciu, de fapt el era șeful cenaclului. Mi-a dus proza la Tribuna și, uite-așa, a trebuit să merg pe două drumuri aparent diferite, dar în realitate foarte apropiate. M.I.: Și totuși, după absolvirea Facultății de Medicină din Cluj Augustin Buzura nu a devenit medic practician... A.B. : N-am devenit tot
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
bună zi și, vazându-mă în ce hal arăt, a spus: Vii acasă, aici nu mai rămâi o zi! M.I.: Așa a fost revenirea în Maramureș... A.B. : Da, revenirea ca medic. Un drum spre medicină era însă și prin intermediul redacției Tribuna, care avea o secție de știință. Și astfel am fost luat de către Dumitru Mircea. M.I.: Dumitru Mircea... este vorba, nu?!, de autorul, premiat cu Premiul de Stat prin 1952-'53, pentru un roman despre colectivizare, Pâine albă. A.B.: El
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
de acord să mă ia dacă aprobă, evident, Comitetul Regional de partid, primul-secretar... Și secretar era Maxim Berghianu. Astfel că datorită lui Maxim Berghianu... M.I.: ... s-a născut scriitorul Augustin Buzura. A.B. : Datorită lui am rămas în redacție, la Tribuna. Căci oricum aș fi scris. M.I.: Îmi aduc aminte de romanul lui Dumitru Mircea datorită unui amănunt, l-am citit pe la zece ani, habar n-am cum mi-a căzut în mînă. Nu mai știu decît că era vorba, la
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
poporului", prin procură, ca să vezi ce efecte de-a-ndoaselea avea literatura ,realist-socialistă". Și uite, noi acum facem un interviu pentru Europa Liberă! Dar să trecem. Augustin Buzura a intrat așadar în viața literară prin poarta paginilor de știință de la revista clujeană Tribuna... A.B. : Da, unde-am rămas până în zilele noastre. Și de unde n-am de gând să plec, pentru că țin foarte mult la această revistă. M.I.: Fidelitate de ardelean sau fidelitate de intelectual? A.B. : Aș spune că este o fidelitate
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
carieră politică îmi făceam un partid propriu. Pentru că, trebuie să vă spun, am scris statutele a zeci de sindicate în perioada aceea. Unor partide foarte cunoscute, pe care nu le pomenesc, le-am adăugat în statutele lor - publicate, evident, în Tribuna - multe capitole pe care le uitaseră. Am refuzat însă politica de partid în favoarea proiectelor mele literare. Pentru că eu aveam și continui să am proiecte literare pe o viață. Nu scriu la întâmplare, scriu conform unui program de lucru și unui
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
fuseseră acolo intens mediatizate. M.I.: Europa Liberă a preluat foarte multe dintre articolele lui Augustin Buzura din perioada comunistă. Ele erau transmise ... A.B.: Aproape fiecare articol. M.I. ...erau transmise fie la rubrica ,Articolul zilei" - era vorba de tabletele din Tribuna -, fie la emisiunile culturale făcute, la Paris, de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Unul dintre aceste articole... A.B.: Era un articol din Secolul 20. M.I.: ... Un articol din Secolul 20 despre starea tristă a... A.B.: ... a difuzării culturii
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
n-am verificat vreodată. Și mi se părea o datorie de onoare să mă țin de cuvânt. Dacă am făcut-o, să încerc să fac. Renumele nou-înființatei fundații era înspăimântător. Eu nu văzusem, ca vajnic locuitor al Clujului, cum arăta Tribuna României, știam doar că există. Am găsit pe urmă, uitate pe-acolo, niște numere. Eram înjurat pentru lucruri de care habar n-aveam că există: o Asociație România, nici nu mă interesase. Văzusem că există un Institut pentru Relațiile Culturale
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
și tradițiile de luptă... Este drept, așa cum vedem cam la toate televiziunile din reportaje despre acțiunile poliției și a altor forțe de ordine, că, acum, luptele se dau cu spray-uri paralizante, săbii Ninja, pistoale, puști, bucăți de scaune din tribunele stadioanelor etc. Dar, având în vedere avântul cu care se progresează în această direcție, în curând regimentele de clanuri, mafioți și, mai ales, microbiști, se vor înarma cu mitraliere, TAB-uri... Cu tunuri nu, fiindcă se vede prea des la
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
nimeni nu pronunță nepedepsit o prostie sau ceva neadevărat, deoarece judecătorul i le respinge, adversarul i le ia în bătaie de joc și chiar prietenii îl condamnă. Mai există azi măsuri punitive pentru cei care rostesc prostii și minciuni de la tribuna parlamentului, ori, în învățământ, ex cathedra? Cât despre ethos, pathos și logos, norme ale elocinței creatoare de convingeri, nu se mai poate vorbi. E un noroc că figurile retoricii au fost recuperate de hermeneutica literaturii. Virtuți și structuri ale retoricii
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
muștruluitoare: Ťde cînd își permite el astať, darnice: Ťtone de respectť, zeflemitoare: Ťai, nu zău? ť, pînă la cele glorioase de tipul Ťa salvat lumeať sau cutremurătoare - Ťar trebui împușcatť." Piraterii și declarații de dragoste Cum ne-a obișnuit, revista Tribuna ne oferă în numărul 74 destule articole numai bune de citit în după-amiezele friguroase ale toamnei: Oana Pughineanu (,Absolutul de buzunar"), ancheta ,Editurile clujene la ora adevărului" la care răspund Irina Petraș (Casa Cărții de Știință), Mircea Petean (Limes) și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
către superioritate și către biruirea dificultăților vieții." No comment!(4), dar apropo de cuplurile interesante pe care le vedem din când în când la televiziune, cum ar fi: Mircea Geoană și Maiorul Garcea, Traian Băsescu și Gigi Becali (inclusiv în tribună la meciul Steaua-Rapid, (0-2), sau lecția de a apăra un rezultat, meci transmis de TVR1 duminică seara (30.04); apoi: grupurile Monica Macovei și frâna UDMR în lupta anticorupție, Gică Hagi și victorițele echipei de fotbal Poli Timișoara ș.a. A
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce să mai vorbim?!/ Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui sfârșit de an. Mda! Reflectam asupra „versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să mai nuanțez acest ,,nu stiu”. Îl gustați, (dulcea otravă!) inconștient, de la tribuna, de la cine mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
doar asta mi-a mai rămas, că nu cumva să ajung năuc pe lumea cealaltă (oricum nu știm de unde venim și încotro o luăm, dar mai știi că mă ia aia la rost?!!), mă întreb: 1. dacă obrazul celui de la tribuna, celui pus în pagina de ziar, celui de la radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]