1,787 matches
-
în afară de Republică nu este tolerabil pentru capitală și pentru marile orașe din provincie, Lyon, Marsilia, Toulouse, care au cunoscut și ele efemere Comune. Victoria republicanilor. Restaurația monarhistă pare imposibilă după refuzul contelui de Chambord, pretendentul legitimist, de a adopta drapelul tricolor cerut de orleaniști. Divizați, monarhiștii trebuie să continue să se încreadă în Thiers. Legea Rivet din 31 august 1871 organizează puterile acestuia: el este în același timp șef al guvernului și președinte al Republicii. El obține evacuarea din teritoriu a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un coreligionar din armata ungară; încă de la ora aceea militarii evrei aveau parte în armată de un regim mixt. Cu toate că începuse organizarea formațiunilor de muncă forțată, mulți rezerviști evrei puteau îndeplini chiar serviciu regulamentar în uniformă, purtând pe braț brasardă tricoloră (mai târziu purtând haine civile și, pe braț, brasardă galbenă). În localitatea Marghita (Margitta), veteranii evrei din Primul Război Mondial au ieșit în întâmpinarea trupelor ungare cu decorațiile pe piept și i-au salutat pe ostași cu deosebită afecțiune (comandantul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a întocmit lista victimelor și suferințele la care erau supuși cei arestați. În fiecare scrisoare își exprimă optimismul asupra viitorului Basarabiei românești. În ultima scrisoare, din 26 martie 2002, anunță dorința să ajungă la Soroca și să așeze un steag tricolor la bustul lui Constantin Stere, recent înălțat în curtea Liceului de la Soroca. Moare la Galați, în vârstă de 93 de ani și este înmormântat, după dorința sa, la Iași, dorință pe care și-a exprimat-o în toate scrisorile adresate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cei dintâi campioni, desemnați la Arad, în 1929: A.Steiner, Mlzska, Solomon-Taglicht; Papos-Steiner, Goldstein-juniori; iar dintre echipe se evidențiază “CA Oradea”. În diverse perioade, printre cele mai bune cluburi s-au aflat “Sparta”,”Sporting”, ”Aurora”, ”Constructorul”, “Progresul”, “Juventus”, “Spartac-Stirom”, “Unirea Tricolor”, “Hagzbor”,”CSM Cluj”, “CA-Oradea”, “Voința-Arad”, “Universitatea-Craiova”, “IJPIPS Constanța”, o activitate susținută desfășurându-se și în Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Cugir, Satu Mare, Bistrița, Târgu-Mureș, Zalău, Baia-Mare, Slatina, Odorhei, Iași, Târgoviște, Titu, Galați etc. Printre recordmane, în ceea ce privește numărul de titluri naționale, se află
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
în anii 61,64, 65,66 și 67) cele feminine, de la „Voința” București, „Voința” Arad și „Progresul” București. Cupa Cupelor (cu debutul în 1965), la care au participat-fără a intra însă în categoria laureatelor-„Universitatea”(ASA) Craiova, „Stirom” București, „Unirea Tricolor” (UNTRR) București-masculin, „Metalul” Râmnicu Vâlcea, CSȘ nr.2”Universitatea” (IJPIPS) Constanța, CS Arad, CSM, GFK Cluj, „Elcond” Zalău, CS Târgoviște, “Elsid” Titu, „Voința” Galați”, „BNR” București etc.feminin. Europa Top 12 (debut în 1971, la Zagreb), competiție care îi reunește
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
fost proclamată alfabet oficial în RSS Moldovenească, unde limba oficială se numea în continuare moldovenească. După proclamarea independenței Moldovei din 1991, limba română a fost proclamată limbă oficială (alături de alte simboluri de inspirație românească: imnul național Deșteaptă-te, române!, steagul tricolor albastrugalben-roșu, stema națională), pentru ca în 1994, prin noua constituție, să se revină la denumirea din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”. În 1996, o încercare a președintelui Mircea Snegur de schimbare a numelui limbii oficiale în „română” a fost respinsă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbii lui - limba română”, ca urmare a reacției rusofonilor și a rusofililor. Pași importanți spre românism au fost făcuți în RSSM în 1990, prin adoptarea de către noul Parlament, ales în februarie (alegeri câștigate de FPM și președintele Mircea Snegur), a tricolorului, la 27 aprilie, a Declarației de suveranitate două luni mai târziu, a Avizului Comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto - german de neagresiune și a protocolului adițional secret din 23 august 1939, a stemei la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și 13/25 septembrie 1848, statutul politico-juridic internațional al Țării Românești s-a schimbat radical. Guvernul provizoriu de la București a trecut la aplicarea prevederilor programului revoluționar: egalitatea în drepturi, abolirea rangurilor boierești, eliberarea deținuților politici și a robilor, adoptarea steagului tricolor, desființarea cenzurii, organizarea gărzilor naționale și a armatei etc. Țara urma să fie organizată ca o monarhie constituțională independentă, dotată cu un guvern responsabil și cu o adunare reprezentativă, și în care drepturile și libertățile fundamentale erau garantate. Reprezentantul statului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
i se pare că visează. "E-un delir", exultă ea. Femeile se agață ciorchine de gâtul eliberatorilor, li se aruncă în brațe. "Toate fetițele, fetele tinere, băiețandrii s-au cocoțat pe tancuri, ba chiar și câinii, împodobiți toți cu funde tricolore. Obrajii soldaților francezi sunt acoperiți cu ruj de buze". Un agent municipal se oferă să-i sune pe părinții unuia dintre ei, "un băiat tânăr foarte distins", "și toate fetele au reținut numărul de telefon: Danton 40-70". Mai mulți parizieni
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Caterina îi aruncă o privire încărcată de o semnificație știută doar de ei. Cel puțin, așa credeau. Uniforma nu era lipsită de pitoresc: rochie albastră, șorț negru cu bretele și cruce mare de metal, atârnată de gât cu o panglică tricoloră. Cheltuielile angajate pentru a obține dreptul de a-ți afișa patria și credința pe piept aveau să greveze serios bugetul familiei. De pe o zi pe alta, Nel se găsi despărțită de părinți, despărțită de Hector, care, în ce-l privește
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aplauze și de aclamațiuni izbucnesc, este greu de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de astădată cel puțin, era sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori și verdeață. Unele drapele purtau: „Trăiască Fleva!“ Societatea cooperatorilor cu muzică și drapel. Corporația pescarilor și măcelarilor. Corporația precupeților. Trăsura în care se afla Nicolae Fleva și N. Filipescu. Pe tot parcursul, un public foarte numeros aclama
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
căsătorie. Opt cai bogat înhămați, cu pene și egrete albe, sunt încălecați de jochei îmbrăcați în uniformele roșu și argint; de partea fiecărei portiere câte 2 lachei în livrele de mare ținută. Înainte doi picheri călări pe cai cu panașe tricolore. Prințul Leopold, în mare ținută de general prusian, stă alături de Regină, dinainte prinții Ferdinand și Carol. Regele Carol, călare, merge înaintea trăsurii regale. În jurul Regelui o strălucită escortă de generali și de ofițeri superiori călări. După serviciul divin oficiat la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trăsură de mare gală acoperită de catifea roșie cu torsade de argint, având Coroana regală dasupra. Atelagiul se compunea din opt cai cu hamuri îmbrăcate în argint și împodobiți cu pene în frunte; iar pe coame cu panglici și rozete tricolore. Doi picheri precedează trăsura și servitori ai Curții, în livrea de mare gală, pe jos, însoțesc trăsura pe dreapta și pe stânga. D-nul general comandant al diviziei teritoriale, călărind la dreapta trăsurii și d-nul general inspector al Gardei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să fie aplicat după schimbarea (înlăturarea) regimului existent. Miercuri, 23 mai. Presa anunță că Regele Mihai și Principesa-Mamă au plecat la Scroviște. Duminică, 27 mai. Ziua Eroilor. Pe mormântul Eroului Necunoscut a fost așezată o coroană de flori, cu panglică tricoloră din partea Regelui Mihai. 5 iunie. Principesa-Mamă Elena, preocupată de sporirea popularității copilului-rege Mihai, organiza vizite ale acestuia la instituții și unități militare. O asemenea vizită este menționată de lt.-col. Paul Theodorescu în scrisoarea adresată, la 5 iunie 1928, fostului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de Mihai, a sosit pe Aerodromul Băneasa și iau loc în tribuna regală. S-a oficiat un serviciu divin, iar un preot a cuvântat despre semnificația ceremoniei. Mihai a coborât din tribună și a dezvelit placa comemorativă, acoperită cu un tricolor. Au rostit discursuri șeful Aviației Civile, Manoilescu și V. Bibescu, seful Aeroclubului Regal al României. Regele a decorat unele persoane cu Virtutea Aeronautică. A luat cuvântul gen. Gorski, inspectorul general al Aeronauticii, iar regele a decorat drapelul Flotilei de Luptă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dor Nu mă lăsa te rog, că am să mor!". Versurile au continuat multe la număr reușind să emoționeze asistența până la lacrimi. Primarul s a apropiat de mine și mi-a strecurat un fișic de bomboane, legat cu o fundă tricolor. Când climatul s-a mai domolit au început cântecele patriotice conduse de domnul învățător Bârligă Vasile și acompaniate de domnul învățător Năstase Gheorghe. Au recitat și alți copii, dar toate privirile mă iscodeau pe mine și mă urmăreau neîncetat. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
locul său. E nevoie să intervină dl. președinte care face apel la spiritul de ordine al mulțimii, să restabilească liniștea. Comisia juraților își face intrarea. O tăcere desăvârșită se face în sală. Fiecare jurat poartă la butonieră „zvastica” cu funde tricolor. Primul jurat se ridică grav, profund emoționat și începe să dea citire verdictului. Când pronunță sacramentala formulă „Pe onoare și conștiință în fața lui Dumnezeu și a oamenilor” și când zice primul „Nu” sala izbucnește în ropote de aplauze și aruncă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
jurat dă citire emoționat întregului verdict, prin care comisia de jurați răspunde „Nu” la toate întrebările. Președintele dă apoi ordin să fie introduși acuzații. Corneliu Codreanu este dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria, rostește studenților o inimoasă și patriotică cuvântare. Pe baza verdictului juraților reprezentantul Ministerului Public cere achitarea. „Președintele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care a rămas de pomină în amintirea românilor din Bucovina, el a dus cea mai aprigă luptă împotriva elementului românesc. A căutat să slavizeze școlile primare împotriva voinței populației, să introducă spiritul antiromânesc până și în universități. Ridicându-se împotriva tricolorului românesc, Bourgignon la coborât din vârful clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politic al ziarului Timpul era dr. Fl. Lupu. Ca organ al partidului împăcat cu guvernul, cu baronul Bourgilnon - care propusese românilor pacea pe temeiul unor avantaje mărunte, de ocupare a unor posturi școlare neînsemnate și satisfacții platonice în ce privește în folosirea tricolorului românii renunță la violența de presă. Ziarul, deși nu se deosebea prea mult de programul pe care îl avusese Patria, n-a fost suficient acceptat, ziarele din Ardeal și din România făcându-i o primire puțin favorabilă,chiar neprietenoasă. Lupta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iar când se întâmpla - și aceasta se întâmpla foarte des - să învingă echipa română, atunci noi, spectatorii, în entuziasmul nostru juvenil, luam pe jucători pe umeri și-i duceam așa de pe platoul Horecei până la intrarea în oraș, în cântece ca: „Tricolor”, „Deșteaptăte române”, „Pe-al nostru steag” etc. Duceam parcă pe umerii noștri cine știe ce izbândă a neamului românesc din Bucovina...” * Voluntarul Bucovinean, organul Uniunii foștilor voluntari, regionala Bucovina, Cernăuți, apare o dată pe lună, începând cu 8 martie 1932. Redacția și administrația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
plăpândă, l-au dat în oftică și i-a adus purtarea pe crucea de la cap, la mormânt, a stihurilor: „Iar când fraților, m-oi duce De la voi și o fi să mor, Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor!” În Deșteptarea nr.16/17 din 1 15 iulie 1908, dar și în numărul următor, cititorii erau încunoștiințați că, fiind timp de vacanță, să-și trimită scrisorile pe adresa domnului Ion Grămadă, student la Zaharești, poșta Liteni, Bucovina. La 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]