2,711 matches
-
ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei.” Grigore Vieru Avem un grai cu ochi umezi de dor și istorie. Un grai cu tâmple îmbrobonate de roua trudei creatoare. Nicăieri dorul nostru de desăvârșire nu s-a arătat mai clar și mai cu tărie ca în cuprinsul limbii. Limba este cea mai mare dreptate pe care poporul și-a făcut-o sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei.” Grigore Vieru Avem un grai cu ochi umezi de dor și istorie. Un grai cu tâmple îmbrobonate de roua trudei creatoare. Nicăieri dorul nostru de desăvârșire nu s-a arătat mai clar și mai cu tărie ca în cuprinsul limbii. Limba este cea mai mare dreptate pe care poporul și-a făcut-o sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Motto : Gloria este trecătoare. Anonimatul este veșnic. Napoleon Bonaparte (Cu plecăciune, confraților mei glorioși) Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci am coroana mea de spini Și fruntea toată mi-i o rană Din truda mea prin mărăcini... Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Căci dat îmi e să ar cu plugul
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
care și-au dorit să conducă destinele învățământului teologic, pentru ca imediat după 1989 când situația din România s-a schimbat și nu au mai fost atâtea riscuri să apară și alți pretendenți la conducere . Astfel, după 37 de ani de trudă la Institutul Teologic din Sibiu, în anul 1996 a s-a transferat pe postul de profesor universitar la disciplina Patrologie și Literatură postpatristică la noua Facultate de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, așezământ la a cărui
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
că într-adevăr, pentru Beiuș, ziua aceasta în care s-a sfințit piatra de temelie a noului internat, este o zi de mare bucurie. În anul viitor, continuă P.S. Sa, se împlinesc patru decenii de când s-a zidit cu mare trudă întâiul internat ortodox din Beiuș: internatul de băieți. Au trebuit să treacă mulți ani - aproape patruzeci - până să facem o nouă încordare să punem temelie unui nou internat: internatului de fete. Când s-a zidit vechiul internat eram sub asuprire
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
prietenie Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate. Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
Să culeagă ei caimacul. Căci era mai mic săracul. După patru ani, se pare, Prinse încă un mandat Și serios s-a apucat De afaceri. În stil mare. Cu destulă experiență Și cu o rețea țesută Cu migală și cu trudă, Absolvi, cu excelență, Luînd Magna cum fraude, Și primind și laude, De la DNA, se pare. Plus cazare, la răcoare... Referință Bibliografică: Magna cum fraude / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de
MAGNA CUM FRAUDE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344088_a_345417]
-
Iani reușește să-și cumpere un „blazon” istoric, adică un document fals, măsluit cu mare artă de „specialiști” turci. Și așa ajunge Iani, negustorul grec, mare clucer în Divanul Moldovei, reușind să cumpere moșii pentru susținerea blazonului obținut cu atâta trudă. Și-a întemeiat o familie boierească prin mezalianțe în nobilimea română. Fiul său Dimitrie se dovedește tot atât de destoinic, pe deasupra înzestrat cu harul învățăturii și iubitor de cultură. Acesta continuă cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
trăiau fără a cunoaște Lumina Scripturii. Acum se împlineau trei ani de când venise în ținutul Genovei. La început, îi era foarte greu, căci nu cunoștea bine graiul locuitorilor din oraș, și nici graiul sătenilor din jurul orașului. După câteva săptămâni de trudă și perseverență, găsise oameni care să-i asculte mesajul Evangheliei, tocmai părea că venise în zadar, că oamenii locului erau preocupați de cu totul alte gânduri. Stăruința sa și rugăciunile necurmate, înălțate Domnului, dădură roade. Domnul îi trimise în cale
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
gânduri. Stăruința sa și rugăciunile necurmate, înălțate Domnului, dădură roade. Domnul îi trimise în cale un om cu totul vrednic. El se numea Nicolas, un agricultor de rând dintr-un sat din preajma orașului. Acesta și de familia sa trăiau din truda cultivării pământului, din vânzarea lor pe piața cea mare din Genova. Nicolas, încă de la începutul lucrării lui Lucas în satul său, avusese binecuvântarea de la Cel de Sus, să înțeleagă că misionarul cel străin venise cu o misiune nespus de valoroasă
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
Ferdinand... Ne învăluie nepieritoare: Grandioase mâini zeiești, Ce-au înfăptuit marea cauză pierdută, Iar țara au încununat-o-n al unirii fast. Români și românce, astăzi în zi de sărbătoare, Vă invit ca împreună să jucăm, Să ne înveselim din truda zilnică, Să cântăm imnul unirii mult dorit Și să aducem unirea vie printre noi! Citind hora însuflețitoare a lui Alecsandri, Să rămânem uniți în simțire și-n cuget: Un Decebal mereu neadormit, Care ne îndeamnă strșnic A ne da și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de plumbi îmi cade, Și durerea rănilor mă copleșește, Iar greoaia respirație se stinge, Devenind o stană de piatră. Ochii disperați privesc în zări, Dar nu văd decât noaptea, Stând în a ei slavă Și, curățând putreziciunea pământului De rămășițele trudei noastre, Ce-n veci nu se termină. Sufletul-mi bate-n piept puternic, Dorind să iasă afară, În fața nopții fioroase, apoi La cer se-nalță luminos. Durere Din negura veșnicului timp, Se șoptește-n întreaga lume, De-o lungă viețuire
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
În ton singurătătii celor despăduriti.” - Plopii fără sot pe Bahlui). Din poemele sale se revarsă o anume seninătate, sfințenie, eticism filozofic (,,Credinta curată în Tatăl Ceresc Atottiitorul,/ Cît ziua-i lumină si-n gînduri e rost,/ Spor în zăbavă si trudă cît tine ogorul,/ Dorinta statornică-n cinste, în rugă si-n post,/ Prudentă, răbdare si cumpăt/ trăirilor, azi, pe de rost.-Gînduri la usa templului). Pastel sau elegie, meditație, epigramă, fabulă, snoavă, scrise pe linie clasică sau modern/postmodernă (La
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului, căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat, știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 Referință
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
la 10 septembrie 1924 în satul Mânăstirea, comuna Dagâța, județul Iași. Parcă și numele satului în care s-a născut apare ca o predestinare pentru viața monahală a copilului Ioan Unciuleac. Părinții Anton și Aneta au crescut copiii cu multă trudă și le-au lăsat drept moștenire o neprețuită avere spirituală. Oameni credincioși, pe Ioan l-au îndrumat de mic spre cele ale credinței. A urmat Școala Generală din sat evidențiindu-se ca un elev sârguincios la învățătură, dintre obiectele de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
zona Villingen-Schwenningen a fost inițiată o industrie de ceasuri. Industria ceasornicăriei a fost înghițită foarte repede, făcând loc industriei muzicii, fondată încă din anul 1827. În 1827, Christian Messner a început să construiască o „Harfă de gură” - Mundharmonika. După multă trudă, aceasta industrie a lut avânt, iar comerțul cu muzicuțe s-a dovedit a fi important pentru extinderea și direcționarea Trossingenului. De asemenea, devenit o sursă de venit pentru locuitorii Baarului. Christian Messner a fost considerat fondatorul industriei de acordeoane. Astfel
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
problematici ale existenței lumii actuale, erudiție, talent teosofic și, mai presus de toate, Hâr, nu atât în lămurirea sinelui asupra stării de fapt, ci în redarea și explicitarea inteligibila, cu deosebită acuratețe a tainelor, spre a face - din prometeica să truda - un mijloc de salvgardare a decadentei naturi umane contemporane. Armonii culturale și spirituale necesare, de mare utilitate, scrise cu verva inițiatica, truism, altruism și respect față de om - în genere. O epistemologie eseistica rară, pozitivă și sinergica, un sinestezic recurs - ca
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII CULTURALE ŞI SPIRITUALE CONTEMPORANE (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 di [Corola-blog/BlogPost/343617_a_344946]
-
la 10 septembrie 1924 în satul Mânăstirea, comuna Dagâța, județul Iași. Parcă și numele satului în care s-a născut apare ca o predestinare pentru viața monahală a copilului Ioan Unciuleac. Părinții Anton și Aneta au crescut copiii cu multă trudă și le-au lăsat drept moștenire o neprețuită avere spirituală. Oameni credincioși, pe Ioan l-au îndrumat de mic spre cele ale credinței. A urmat Școala Generală din sat evidențiindu-se ca un elev sârguincios la învățătură, dintre obiectele de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
iubire de tine îmi intă-n sânge mamă Cu ghiocei, mușcate și miros de pelin, Dojeana-ți blândă aș lua-o acum în seamă Și m-aș întoarce acasă pe urme de senin. Un dor îmi coboară în inimă de casă De truda tatei, a ta și de înserate mângâieri, Însă urma voastră de aer rămasă Când o ating se preface-n ieri În fiecare zi îți aprind din inmă lumina, Lumânare, mamă, pentru sufletu-ți umil, De am greșit, îmi port și-
LUMINA ÎNVIERII SIMBOL AL SFINTEI TREIMI POGORÂTĂ ÎN NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343712_a_345041]
-
nu uita: Lutul nu se știe al cui este. El poate fi al cerului sau al întunericului. Nu frământa ce nu-i al tău, căci lacrimile multora zac în lăuntrul aluatului tău. Tot ce-ai durat pe acest pământ, cu truda altora, praf și pulbere vor fi. Semnul lor îl vei purta pe frunte. Va veni timpul când nu vei știi să mori. În fiecare zi urci sau cobori câte o treaptă. În pustietatea sufletului meu, de-o viață alerg și
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
au masă pe care să mănânce. Spune-le acestora să-ți dea bani pentru ca tu la săraci să le cumperi mese. Să nu le dai bucate. Spune-le să se uite la cer când plouă, dar să pună sămânță de trudă-n pământ, că eu le voi da ploaie. Un popor moare dacă sămânța este sădită fără ploaie. Multe fățarnice fețe ce-n straie luxoase, nu ale Domnului, portă-n case și sub al cerului acoperiș, închinându-se cu agoniseala altora
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
publici pe ici pe colo, începi să prinzi aripi și să te apropii și mai tare de ai tăi. După care încerci să îți încropești o revistă - rudimentară la început - dar pentru tine o bijuterie și un ideal, iar cu trudă și seriozitate constați că revista a devenit mai bună, mai apreciată de cititori... Și uite așa se adună în jurul tău prieteni dragi, care au aceleași idealuri și cu ajutorul lor ajungi să ieși din anonimat. De data asta trebuie să fii
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]