9,257 matches
-
acoperit cu palmele jumătatea goală a oglinziimă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetareA îl trăgea pe B care îl trăgea pe Dor care mângâia precum un proiectil pe Tarelumânări aprinse pământuri polare alungate de păsări de brațe desculțe trunchiuri plutitoare înflorite cu mâini și picioarețipetepe tine cu mâinile murdare de mineam acoperit-o cu palmele cu linia vieții simetric crăpată pe buzecu setea ascuțită precum o piatră de marecu o pălărie de paisă miroase a pâine și sarepoarta s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
la brâu, la piept, la gât ... până te înghite cu totul. Senzația de neputință este copleșitoare, poate mai cruntă decât înaintarea implacabilă a apei. Condensarea unor imagini-blitz din viața scursă, irosită sau nu, are oare darul de a servi drept trunchi de copac, de plută sau de colac de salvare de care te poți agăța ca să ieși la liman? Cartea se constituie într-un virtual jurnal liric al Alejandrei Pizarnic - pretext pentru autoare de a-și expune (citând din ea) - propriile
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
împaratului a ajuns pe coasta Ciprului unde Esaias aștepta miraculoasa icoană cu care urma să facă o adevărată procesiune religioasă până la Kykkos. Legenda spune că pe parcursul drumului prin munții Troodos, copacii participanți la ceremonia de bun venit și-au aplecat trunchiurile și ramurile până la pământ în semn de pioșenie. Astfel, sub patronajul împăratului Alexios Komnenos s-a ridicat biserica și mănăstirea în care a rămas pentru totdeauna icoana făcătoare de minuni. Personal, în momentul intrării în biserica de la Kykkos în care
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
s-alerge după hoți, Căci vechiul lor stăpân lovește cu piciorul, doar vreun bătrân pribeag să le mai ducă dorul... Sunt blânzi cu toții, nu atacă și nici nu latră către om, îl recunosc și nu-l confundă-n drum cu trunchi uscat de pom... Ei legea lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut de foc ca jarul
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
geana Mai albe decât neaua-n pisc De munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de porumb ale țăranilor de la câmpie. Altul de la țară privește cu sfințenie și jinduiește vârfurile înalte ale molizilor și brazilor de la munte, cu trunchiurile drepte ca niște coloane de catedrală, numai bune de zidit case. Coasele celor de la munte ar tăia cu hărnicie, chiar cu lăcomie, lanurile de lucernă ale celor de la șes. La fel, cei de la șes, cu vitele priponite-n lanțuri, tânjesc
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind să se ridice de la pământ. Dar simțind liniște peste tot, cuteză să-și ridice capul și să scruteze împrejurimile la lumina lunii. Era singur. Se ridică în coate și se târî până lângă un trunchi scorburos de salcie. Căută din nou să se dumirească unde se află. Bucuria i-a fost imensă, căci locul în care ajunsese i se păru cunoscut! Chiar pe lângă el trecea o cărare pe care o știa. Iar zidurile cetății din
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘARPELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului șarpele Timpul s-a încolăcit ca un șarpe în jurul trunchiului meu Îi simt sâsâitul secundelor, monoton enervant, lângă timpanele mele. Șarpele acesta viclean îmi mai moare câte un vis, câte-o speranță, dar am să-l ucid și voi rămâne stăpânul inelelor lui. Și-atunci... Șarpele... Sau poate ne vom
ŞARPELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364159_a_365488]
-
de „pinya”. Marea de oameni se topește într-o bază imobilă, om lângă om, mărginită de „pionii” care împing din lateral masa compactată, ca niște adevărați contraforți de catedrale. Urmează două cercuri solide, așa numitele „manille”, peste care se construiește trunchiul propriu zis, „el tronc”. Între bază și vârf e dispus „el pom de dalt”, cupola întruchipată de regulă din copii. Deasupra ei se dispune „anxenta” adică puștiul din vârf (în catalană enxaneta, termen derivat din veleta, înseamnă giruetă). Pruncul de
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
el. Apoi i-a venit ideea de a se retrage din lumea artei și de a marca într-un mod elegant acest eveniment. Tot atunci m-a rugat să-i scriu biografia. Să nu rămână precum o frunză agățată de trunchiul unui copac, spunea el, deși nici pe departe nu avea relevanță cu modul lui de gândire. L-am compătimit, suferea foarte mult. Înainte de recepția aceea a hotărât să-și întocmească testamentul chiar a doua zi. Purtase o discuție cu Emilia
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
au locuit pe teritoriul Belgiei. Ne-am continuat drumul după ce am imortalizat fiecare imagini de neuitat cu aceste edificii istorice și am ajuns la o intersecție semaforizată. Aici din nou am dat peste un monument din beton sub formă de trunchi de piramidă, pe ale cărui laturi era așezată câte o placă turnata în bronz ce reprezenta scene de luptă și inscripția că acestea comemorau eroii căzuți în diferite lupte purtate pe teritoriul valon, din perioada lui Napoleon. Se știe de
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul, s-ar fi ascuns într-un aluniș din acest loc. - menționează, în ziarul «Lumina», jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise masa altarului, căruia i-a dat hramul Sfântului Mihail, în cinstea marelui voievod. Săpăturile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existența acestei bisericuțe, pe care s-a ridicat, în perioada 1637-1648, Mănăstirea, zidită de vornicul
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji anonimi ai acestei țări ele curg precum doina prin Tise și Pruturi, prin Nistruri și Olturi prin Mureșuri dunărind spre marea cea mare a suferinței noastre deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul nostru de rai și de iad umplând golul dintre stele și rădăcini cu speranțe pe cerul toamnei zboară toate păsările închipuirii noastre amintndu-ne de elanuri vechi și de iluzii risipite generos prin ani de vântul care
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEZII DE ION I.PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu DECEMBRIE Cerul s-a pudrat cu cenușă; A crăpat scoarța pe trunchiuri, Multe tăiate zac după ușă - Medicament pentru junghiuri. Sus pe deal, la Cuculie, s-a așternut zăpada pe ciulini; pentru copii - nespusă bucurie - la săniuțe și-au înhămat doi câini. Aleargă, se-mbulzesc râzând ... Pe derdeluș s-a adunat armată
POEZII DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363251_a_364580]
-
un alt fost coleg de liceu, Georgică Buhăianu, absolvent al facultății de Finanțe, A.S.E. București, director de bancă și om de afaceri. Corpolent, cu ceafa groasă, fața bucălată și gușată. Din cauza gâtului scurt, căpățâna sa voluminoasă părea așezată direct pe trunchiul gros ca un buștean. Când i-a zărit pe cei trei discutând cu necunoscutul care-i spunea poreclele, înțelese că era bârfit. Vocea celui cu spatele i se părea cunoscută, ca de altfel și statura lui. Bănui cine putea să
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
răscolește a lor ascunzișuri, fiindcă rostul pădurii e poiana. Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni, înșelătorului viclean nu-i fă jocul; nu rândui, încercând cu stâncă să sameni, fiindcă rostul ordinii este focul. Asculta cum în trunchiuri de fagi urca marea, și vezi cum întregul e una cu partea; accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea, fiindcă rostul lui Unu este moartea. Citește mai mult Cutreiera fără odihnă prin hătișuri,unde fiare feroce își ling rană;curajos
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
răscolește a lor ascunzișuri,fiindcă rostul pădurii e poiana.Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni,înșelătorului viclean nu-i fă jocul;nu rândui, încercând cu stâncă să sameni,fiindcă rostul ordinii este focul.Ascultă cum în trunchiuri de fagi urca marea,și vezi cum întregul e una cu partea;accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea,fiindcă rostul lui Unu este moartea.... XII. FINIȘ, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014. Vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ar face-o,niciodată nu s-ar mai putea întoarcela condiția de pasăre.... XIV. O SCUFUNDARE, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014. Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm. Citește mai mult Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi,în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim,pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi,cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim.În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintiiși verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.Sub frunze de brustur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ziua în care avea să o abordeze. Balanța priorităților i se dezechilibrase destul de mult de la vizita la sediul partidului, așa încât era necesar să o echilibreze de urgență. Nu se prefăcu că se afla în preajma facultății din întâmplare. Se desprinse de trunchiul pomului sub care o așteptase mai bine de douăzeci de minute, abordând-o direct: - Raluca Radu, ai câteva minute libere? Obrajii fetei se îmbujorară de surpriză. Își luă rămas bun de la colege și îi permise să o însoțească în parcul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
față de toate religiile lumii și, mai ales, față de religiile musulmană și creștină specifice oamenilor locului. La capătul mormântului se află o cruce de piatră românească. Crucea are o simbolistică bogată. Pe ea sunt încrustate înscrisuri în limba slavă bisericească. Pe trunchiul ei și pe brațele laterale se află câte trei cercuri, simbolul Sfintei Treimi. În fiecare grupare de câte trei cercuri, cel din mijloc este mai mare, reprezentând, probabil,Tatăl. În total sunt nouă cercuri, simbolul comuniunii dintre lumea apelor, pământului
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
de trandafir cu aromă de migdale, țuică cu pepene, șampanie etc. Într-o altă cameră a vilei se află o colecție de 167 de exemplare de vinuri vechi bulgărești din anii: 1878, 1918, 1923, 1945, 1962. Un plop înalt, cu trunchiul alb, contorsionat, crescut alături de vilă, pare singuratic și semeț, dornic să sfideze piatra din care a răsărit, înălțimea la care a crescut. Prin culoarea albă își semnalizează prezența și iluminează peisajul, prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
crescut alături de vilă, pare singuratic și semeț, dornic să sfideze piatra din care a răsărit, înălțimea la care a crescut. Prin culoarea albă își semnalizează prezența și iluminează peisajul, prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi protecție, prin trunchiul mai înalt decât aceasta pare a se aventura spre înălțimi, încercând să înscrie peisajul în miracolul cosmic. Lângă vilă pot fi admirați și alți copaci, ulmi bătrâni și rămuroși. Ne reține atenția, în mod deosebit, unul din ei cu tulpina
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Imaginile de pe cruce sunt totodată reprezentative pentru definirea elementelor de viață materială și spirituală a localnicilor: soarele, plantele, pescuitul, navigatul, credința în Dumnezeu. În spatele Capelei se află Grădina Ghetsimani, un loc cu mulți copaci de vârste, esențe, înălțimi diferite, cu trunchiuri drepte, oblice, contorsionate sau bogat ramificate. Smochinul, copacul biblic, crește aici din abundență. Asemenea Grădinii Paradisului aceasta este străbătută de Izvorul Sfânt care are trei trepte și trei căderi în cascadă înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Aici poți găsi
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]