2,214 matches
-
creștere, fiind precursor în biosinteza unor glucide și activând biosinteza protidelor sau acidului ascorbic. Acidul fitinic este esterul său hexafosforic, rezervă importantă de acid fosforic în plante. Fitina, o sare dublă de Ca și Mg, se acumulează în leguminoase, în tuberculi, în nuci. Rigiditatea boabelor de mazăre care crește odată cu maturarea, este dată de conținutul lor în fitină. Fitina are acțiune inhibitoare în organismul uman asupra absorbției de calciu, magneziu și fier, fiind considerată o substanță antinutritivă. 7.3.3. Conținutul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2535 subunități de fructoză teminate cu o moleculă de zaharoză. Macromoleculele inulinei au dimensiuni mai mici decât cele de amidon și o solubilitate mai ridicată în apă. Se găsește în cantități mai importante în organele subterane de depozitare (rădăcini și tuberculi). Glucanii (glucozanii) sunt formați din D-glucoză, având ca reprezentanți amidonul și celuloza, cele mai importante poliglucide din țesuturile vegetale. A) Amidonul este de fapt un poliglucid neunitar, format din amiloză (componenta liniară) și amilopectină (lanțuri ramificate). Un conținut ridicat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o sursă foarte valoroasă de protide vegetale, întro perioadă când produsele proaspete sunt deficitare. Legumele din grupa verzei au protide cu un conținut mic în triptofan, histidină și arginină, dar ridicat în patru aminoacizi esențiali, leucină, izoleucină, lizină și treonină. Tuberculii de cartof asigură circa 10% din protidele necesare organismului, dar care conțin toți aminoacizii esențiali. În cadrul aceleiași specii, limitele de variație a conținutului în protide sunt destul de largi, în funcție de soi: la mere între 0,2 % și 0,7 %, la fasolea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
C. Domeniul optim de pH este cel acid (1,8). În timp ce SO2, chiar până la 1%, nu influențează invertazele, cationii metalelor grele pot inhiba acțiunea lor. Pe parcursul maturării produselor horticole, activitatea invertazei crește în corelație cu scăderea conținutului în zaharoză. La tuberculii de cartof, în timpul creșterii și dezvoltării se constată însă o descreștere continuă, datorată unui inhibitor natural existent în concentrație mare. În perioada de păstrare, efectuată la o temperatură mai ridicată, conținutul în invertază crește în condițiile unui exces de inhibitor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
precede maturarea fructelor. După recoltare și pe parcursul păstrării, conținutul în clorofilă scade, până la dispariția completă a acestui pigment. Atmosfera controlată inhibă descompunerea pigmenților clorofolieni, iar fructele (mere, pere) depozitate se mențin verzi. Un proces nedorit este continuarea sintezei clorofilei la tuberculii de cartof sau la rădăcinile de morcov expuse la lumină. La legumele de frunze, culoarea verde intensă este un indicator de calitate pentru salată sau spanac, în timp ce la speciile care se forțează (ex. Cichorium) constituie un defect. Clorofilele ca aditivi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
glicozide alcaloidice cunoscuți, solanina și tomatina. Solanina este un glicoalcaloid toxic (acțiune hemolitică). Triglucidul însoțitor se numește solatrioza. În cartofi există și alte glicozide alcaloidice cu solanidină, cum ar fi chaconina. Solanina se acumulează în lăstari, plantele tinere, precum și la tuberculii expuși la lumină sau păstrați necorespunzător, în zona superficială și în special în jurul ochilor. Fotoperiodismul în condiții de zi scurtă, favorizează acumularea alcaloizilor menționați. Conținutul mediu de solanină din cartofi este de 3,5-6,5 mg/100 g, iar cel
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în comparație cu legumele de frunze, precum și raportul mult mai redus între suprafață și greutate, contribuie la diminuarea transpirației. Aceasta se efectuează prin lenticele și este de 0.03 mg/cm2 mbar/h (cartof) și 0.6 mg/cm2 mbar/ h (morcovi). Tuberculii de cartof insuficient suberificați, din soiuri timpurii, pierd apa mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compoziție de 5% CO2 și 3% O2, inhibă această creștere. Păpușile de cicoare Witloof au tendința de a se deschide după recoltare, pierzându-și compactitatea. Temperaturile în jur de 00C stopează acest proces de depreciere. La legumele rădăcini, bulbi sau tuberculi, are loc încolțirea și creșterea mugurilor, după trecerea perioadei de repaus vegetativ. Mugurii tuberculilor de cartof (ochii) sunt inhibați în creșterea lor de conținutul în hormoni inhibitori (acid abscisic) care are inițial o pondere mai importantă decât conținutul în hormoni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o pondere mai importantă decât conținutul în hormoni stimulatori (gibereline). Acești factori interni acționează în complex cu factorii externi (temperatura și umiditatea relativă a aerului). Echilibrul hormonal preponderent spre inhibare determină după recoltare o perioadă de repaus vegetativ în care tuberculii nu pot germina, chiar în condiții favorabile. După o durată de timp specifică fiecărui soi, acest echilibru se modifică, iar încolțirea se poate declanșa în orice moment dacă apar temperaturi și/sau umidități mai ridicate. Doar condițiile suboptimale, mai ales
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
b) Dăunătorii acționează atât direct, prin distrugere parțială sau totală a produselor horticole, cât și indirect, ca vectori ai microorganismelor. Dintre dăunătorii produselor horticole din depozite se pot menționa unele specii de diptere (dăunători ai bulboaselor), acarieni (atacă bulbii și tuberculii), nematozii (usturoiul, ceapa, cartofii), limacșii și crustaceii (cartofii). Principalii factori care influențează biodegradarea și alterarea sunt: temperatura, umiditatea, lumina, reacția substratului (pH), compoziția atmosferică și rezistența naturală a produselor horticole. Temperatura de creștere, sporulare și de activitate a microorganismelor diferă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apoi pompe de amoniac gazos care returnează acest gaz înapoi la centrală spre comprimare în compresoare. LEGUMELE CA MATERIE PRIMĂ PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ LEGUMELE sunt produse horticole cu aciditate mai scăzută, foarte diverse sub aspect morfologic (păstăi, bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe legumicole etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fara carne). Se recoltează din grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Legumele se grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai-iunie (20V-10VI), cei timpurii în iunie (10-30VI), iar cartofii de vară în lunile iulie și august. Cartoful de toamnă pentru consum apare pe piață după 1 septembrie și se poate păstra până în luna mai a anului următor, în condiții moderne. Tuberculii de cartof pentru prelucrare industrială sub formă de chips, pommes frites, fulgi, bucăți deshidratate, făină, sau pentru congelare, conserve și diverse alte preparate/semipreparate, aparțin unor soiuri care corespund calitativ acestor întrebuințări. După Catelly, T. (1988), soiurile Cati, Colina, Eba
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
baza antenelor, picioarele și epipleurele elitrelor galben-roșcate. Uneori marginea anterioară a pronotului și baza sa între striile laterale prezintă o nuanță negricioasă. Elitrele castaniu-închise, cu o bandă antemediană galben-roșcată, zimțată pe marginea ei anterioară. Marginea anterioară a clipeului cu 2 tuberculi ușor înălțați, iar marginile lui laterale sunt ușor ondulate. Stria suturală a elitrelor scurtată anterior, uneori ea este ușor arcuită și adânc imprimată. În apele de la șes. l=2 mm. 2 Bidessus unistriatus Goeze (parvulus Panz.) Corpul mai îngust, între
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
2 crenatum Panz. 1 Cryptopleurum minutum Fabricius (atomarium Ol., sordidum Mars.) Corpul oval-scurtat, ușor convex dorsal, acoperit cu o pubescență culcată, fină și rară. Capul și pronotul prezintă o punctuație deasă și accentuată. Palpii maxilari negrumaronii, maronii sau roșcat maronii. Tuberculii humerali ai elitrelor și vârfurile lor de nuanță roșcată. La unele exemplare pronotul și elitrele pot fi maroniu-roșcate sau galben-maronii. Picioarele și funiculul antenei (uneori întreaga antenă) de culoare maroniu-roșcată. Elitrele cu strii punctate și accentuate. Interstriile elitrelor convexe în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
posterioare mai lung decât metatarsul (tarsul pe care se inseră gheara) și puțin mai lung decât articolul 1. Pretarsul picioarelor mediane și posterioare mai scurt decât articolul 2. În fauna noastră 2 specii. 1.Palpii maxilari îngroșați. Mezosternul cu un tubercul proeminent sau cu o muchie ascuțită scurtă între coxele mediane. Corpul scurt și lățit, cu marginile laterale puternic rotunjite........................................................................1 globulus Payk. -.Palpii maxilari mai subțiri. Mezosternul prezintă o carenă mediană bine dezvoltată. Oval-alungit, cu marginile laterale ușor rotunjite....................................2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
roșcat-deschise. Măciuca antenelor și vârful palpilor maxilari negricioase. Clipeul, fruntea și scutelul dispun de câteva puncte adâncite. Capul are o punctuație relativ deasă, suprafața pronotului și a elitrelor cu o punctuație rară. Uneori mezosternul prezintă la nivelul coxelor mediane un tubercul neascuțit sau o carenă transversală scurtă. În apele curgătoare și stătătoare din zona montană. l=2,7-3,5 mm. 2 Anacaena limbata Fabricius (ovata Reiche, carinata Thoms.) Se deosebește de specia precedentă prin conturul corpului oval, și prin conformația deosebită
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lucioase și glabre, bine vizibile................................................................................7 -.Ultimul articol al palpilor maxilari de regulă asimetric. Suprafețele lucioase ale metasternului ușor vizibile atât la ♂ cât și la ♀...................................................8 7.Picioarele subțiri. ♂ au ultimul articol al palpilor maxilari simetric. Clipeul la ♀ prezintă un tubercul mic și proeminent................................................5 reyi Kuw. -.Picioarele îngroșate. Articolul terminal al palpilor maxilari la ♂ ușor asimetric. ♀ au clipeul simplu, lipsit de un tubercul proeminent...............................6 melas D. Torre 8.Articolul terminal al palpilor maxilari la ♂ are cea mai mare lățime
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și la ♀...................................................8 7.Picioarele subțiri. ♂ au ultimul articol al palpilor maxilari simetric. Clipeul la ♀ prezintă un tubercul mic și proeminent................................................5 reyi Kuw. -.Picioarele îngroșate. Articolul terminal al palpilor maxilari la ♂ ușor asimetric. ♀ au clipeul simplu, lipsit de un tubercul proeminent...............................6 melas D. Torre 8.Articolul terminal al palpilor maxilari la ♂ are cea mai mare lățime în partea sa mediană (fig.89e, pag.104)................................................. .........7 riparia Kug. -.Ultimul articol al palpilor maxilari la ♂ are cea mai mare lățime în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Discul pronotului lucios, lipsit de rugozități vizibile. Elitrele ovalscurtate, prevăzute cu strii punctate, neregulate. l=1,7-2,1 mm. 5 Hydraena reyi Kuwert (sternalis Rey) Specie montană. l=2-2,5 mm. ♂ Articolul terminal al palpilor maxilari simetric. ♀ Clipeul prezintă un tubercul posterior mic. 6 Hydraena melas D. Torre (bohemica Hrbacek) în aceleași locuri cu specia precedentă. l=2-2,5 mm. ♂ Articolul terminal al palpilor maxilari este asimetric. ♀ Clipeul simplu. 7 Hydraena riparia Kugelann Negru, ușor lucios, relativ alungit, dorsal puternic bombat
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
marginea anterioară și pe cele laterale o bordură roșcată. Palpii maxilari și picioarele roșcate, vârful palpilor maxilari întotdeauna negricios. Clipeul dispune de o punctuație fină și rară, marginea lui anterioară este ușor ondulată median sau prezintă în acest loc un tubercul mic. Fruntea are o punctuație deasă și accentuată, în rest suprafața capului este granulată. Palpii maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
longitudinal, dispus posterior. Pronotul mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite și lățite postmedian. În partea anterioară a pronotului se află un șanț scurt, de o parte și de alta a lui sunt prezente impresiuni fine, ușor adâncite sau tuberculi plani. Discul pronotului adesea cu un câmp median neted, convex, de dimensiuni mai mari, mai pot fi prezente 2 câmpuri laterale mai reduse. Elitrele cel mult cu rânduri longitudinale de puncte ușor adâncite și cu câte un singur rând de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
se întinde după vârfurile striilor discale.........................2 -.Elitrele au o punctuație care se prelungește și după striile discale.......................4 2.Suprafața elitrelor prezintă o punctuație deasă și accentuată și o ’’oglindă’’ bine conturată. La ♂ marginea posterioară a metasternului cu un tubercul proeminent...... .............................1 politus Brahm -.Elitrele au o punctuație rară sau relativ deasă cu ’’oglinzi ’’ mai lungi decât jumătatea elitrei. Adesea ’’oglinzile’’ de pe cele 2 elitre se unesc pe cea mai mare parte din lungimea lor. Marginea posterioară a metasternului la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele au o punctuație rară sau relativ deasă cu ’’oglinzi ’’ mai lungi decât jumătatea elitrei. Adesea ’’oglinzile’’ de pe cele 2 elitre se unesc pe cea mai mare parte din lungimea lor. Marginea posterioară a metasternului la ♂ este lipsită de un tubercul proeminent............................................................................3 3.Punctuația elitrelor este fină și rară, iar suprafața sa în formă de ’’oglindă ’’ nu este bine diferențiată .............................................................2 aeneus F. -.Elitrele au o punctuație deasă și accentuată, iar ’’oglinda’’ este bine conturată......... ...........................3 immundus Gyll. 4.Talia
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
tenuistrius Mars. 1 Saprinus politus Brahm (pulcherrimus Web., speculifer Latr., personatus Ill.) Corpul lucios. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor negricioasă. Capul prezintă o punctuație deasă. Discul pronotului neted și lucios, înconjurat de rugozități punctate dese. Umerii elitrelor cu un tubercul turtit, iar marginile laterale ale pronotului au o punctuație mai fină. Suprafața în formă de ’’oglindă’’ este tăiată de o bandă punctată îngustă, mai rar este traversată de a 4-a strie discală. Numai striile 2 și 4 sunt mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pacientul acuză: febră mare, splenomegalie, hepatomegalie, cianoză, și are o stare generală gravă. Se pot întîlni, în această variantă și diseminări meningiene (constatate mai ales la copii de vîrste mici, sub 3 ani, în cazul infectării cu M. bovis), precum și tuberculi coroidieni, cu prilejul unui examen oftalmologic atent (Moisescu, 1977). Pe radiografia pulmonară a pacienților cu tuberculoză miliară se pot observa numeroase opacități micro și macronodulare, de diferite intensități, al căror diagnostic diferențial este deseori dificil, în lipsa unor argumente ferme pentru
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]