KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

cel puțin la fel de performantă ca și tomografia computerizată în evaluarea tumorilor. Mai sensibilă în tumorile multiple. examenul endoscopic al arborelui traheobronșic (bronhoscopia), al tubului digestiv (esofago gastro-duodenoscopia, colonoscopia), al căilor urinare (cistoscopia) și al cavitaților (toracoscopia, laparoscopia) poate vizualiza leziuni tumorale ale acestora și permite recoltarea de biopsii. examenele biologice ale sângelui, urinii, materiilor fecale și ale altor secreții normale sau patologice pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
recoltarea de biopsii. examenele biologice ale sângelui, urinii, materiilor fecale și ale altor secreții normale sau patologice pot suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
suspiciona sau chiar evidenția prezența tumorilor și în același timp evaluează afectarea întregului organism indusă de tumoră. Deosebit de importantă este dozarea markerilor tumorali clasici (VSH, alfafetoproteina, antigenul carcinoembrionar) și, mai ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
ales moderni (anticorpi monoclonali, enzime, oncogene, interleuchine, factori de necroză tumorală) atât în stabilirea precoce a diagnosticului cât și în monitorizarea postterapeutică. examenul anatomopatologic este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când sunt negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau totală a tumorii, oferă posibilitatea

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează infime fragmente tisulare ce pot conține celule tumorale dar „rupte” de contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când sunt negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau totală a tumorii, oferă posibilitatea identificării tuturor caracteristicilor tumorale. Biopsia ablativă

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
contextul tisular tumoral. Este indicat ca ambele metode să fie considerate corecte când sunt pozitive, iar când sunt negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau totală a tumorii, oferă posibilitatea identificării tuturor caracteristicilor tumorale. Biopsia ablativă trebuie să recolteze și țesut adiacent tumorii și ganglionii sateliți pentru a permite stabilirea extensiei tumorale. Atunci când trebuie stabilită o strategie terapeutică radicală biopsia va fi urmată și de examen anatomo-patologic extemporaneu. Alături de stabilirea diagnosticului de cancer este

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
negative să fie completate de o altă metodă: biopsia chirurgicală, prin excizie parțială sau totală a tumorii, oferă posibilitatea identificării tuturor caracteristicilor tumorale. Biopsia ablativă trebuie să recolteze și țesut adiacent tumorii și ganglionii sateliți pentru a permite stabilirea extensiei tumorale. Atunci când trebuie stabilită o strategie terapeutică radicală biopsia va fi urmată și de examen anatomo-patologic extemporaneu. Alături de stabilirea diagnosticului de cancer este obligatoriu să se stabilească gradingul tumoral și stadiul evolutiv al acesteia, esențiale în stabilirea prognosticului bolii și în

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
și țesut adiacent tumorii și ganglionii sateliți pentru a permite stabilirea extensiei tumorale. Atunci când trebuie stabilită o strategie terapeutică radicală biopsia va fi urmată și de examen anatomo-patologic extemporaneu. Alături de stabilirea diagnosticului de cancer este obligatoriu să se stabilească gradingul tumoral și stadiul evolutiv al acesteia, esențiale în stabilirea prognosticului bolii și în stabilirea schemei terapeutice. Gradingul tumoral se referă la caracteristicile celulelor tumorale (gradul de diferențiere și numărul mitozelor) în raport cu ale celulelor normale ale țesutului pe seama căruia s-a dezvoltat

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
strategie terapeutică radicală biopsia va fi urmată și de examen anatomo-patologic extemporaneu. Alături de stabilirea diagnosticului de cancer este obligatoriu să se stabilească gradingul tumoral și stadiul evolutiv al acesteia, esențiale în stabilirea prognosticului bolii și în stabilirea schemei terapeutice. Gradingul tumoral se referă la caracteristicile celulelor tumorale (gradul de diferențiere și numărul mitozelor) în raport cu ale celulelor normale ale țesutului pe seama căruia s-a dezvoltat. În funcție de gradul anaplaziei gradingul tumoral poate fi: G1 = bine diferențiat; G2 = moderat diferențiat; G3 = slab difernțiat; G4

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
urmată și de examen anatomo-patologic extemporaneu. Alături de stabilirea diagnosticului de cancer este obligatoriu să se stabilească gradingul tumoral și stadiul evolutiv al acesteia, esențiale în stabilirea prognosticului bolii și în stabilirea schemei terapeutice. Gradingul tumoral se referă la caracteristicile celulelor tumorale (gradul de diferențiere și numărul mitozelor) în raport cu ale celulelor normale ale țesutului pe seama căruia s-a dezvoltat. În funcție de gradul anaplaziei gradingul tumoral poate fi: G1 = bine diferențiat; G2 = moderat diferențiat; G3 = slab difernțiat; G4 = nediferențiat; Gx = nu a putut fi

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
acesteia, esențiale în stabilirea prognosticului bolii și în stabilirea schemei terapeutice. Gradingul tumoral se referă la caracteristicile celulelor tumorale (gradul de diferențiere și numărul mitozelor) în raport cu ale celulelor normale ale țesutului pe seama căruia s-a dezvoltat. În funcție de gradul anaplaziei gradingul tumoral poate fi: G1 = bine diferențiat; G2 = moderat diferențiat; G3 = slab difernțiat; G4 = nediferențiat; Gx = nu a putut fi stabilit. Stadiul clinic evolutiv indică extensia bolii, fiind indispensabil atât preterapeutic cât și în monitorizarea postterapeutică. Fără corecta lui apreciere orișice schemă

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
slab difernțiat; G4 = nediferențiat; Gx = nu a putut fi stabilit. Stadiul clinic evolutiv indică extensia bolii, fiind indispensabil atât preterapeutic cât și în monitorizarea postterapeutică. Fără corecta lui apreciere orișice schemă terapeutică este aleatorie. Importanța evaluării corecte a stadiului evolutiv tumoral este ilustrată și de dorința de generalizare a unei singure clasificări din cele multe descrise. Clasificarea TNM este cea mai completă și mai folosită. Ea are trei elemente: T tumora primitivă, N ganglionii regionali, M metastazele. Acestor elemente le sunt

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
evolutiv al tumorii cu cât este diagnosticată mai precoce o tumoră cu atât mai bun îi este prognosticul. Singurele succese notabile ale terapiei actuale se înregistrează în cazurile diagnosticate precoce (țări cu programe speciale de depistare precoce a neoplaziilor); gradingul tumoral cu cât gradul anaplaziei este mai mare cu atât prognosticul este mai sumbru datorită evoluției rapide și recidivelor frecvente; conduita terapeutică aplicarea corectă a schemei terapeutice adecvate fiecărui caz în parte este o condiție majoră de îmbunărtățire a prognosticului. 17

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
terapeutice în cursul intervenției chirurgicale. Astfel, se practică radioterapia în câmpul operator după ablația tumorii, asocierea chimioterapiei și hipertermiei în cavitățile seroase după exereza chirurgicală sau în diseminări. În unele tumori (tiroidă, ovar) sunt indicate exereze de reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La fel și recidivele tumorale. Este clasică și intervenția chirurgicală „second look” de evaluare a evoluției postoperatorii și de completare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
operator după ablația tumorii, asocierea chimioterapiei și hipertermiei în cavitățile seroase după exereza chirurgicală sau în diseminări. În unele tumori (tiroidă, ovar) sunt indicate exereze de reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La fel și recidivele tumorale. Este clasică și intervenția chirurgicală „second look” de evaluare a evoluției postoperatorii și de completare a exerezei. În tumorile hormonodependente se practică intervenșii ablative hosmonosupresive. Standardizare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
sau în diseminări. În unele tumori (tiroidă, ovar) sunt indicate exereze de reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La fel și recidivele tumorale. Este clasică și intervenția chirurgicală „second look” de evaluare a evoluției postoperatorii și de completare a exerezei. În tumorile hormonodependente se practică intervenșii ablative hosmonosupresive. Standardizare tehnicilor chirurgicale și obtimizarea schemelor de tratament multimodal în privința plasării secvenței chirurgicale sunt preocupările

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
plasării secvenței chirurgicale sunt preocupările actuale. 17.7.2. RADIOTERAPIA Radiațiile ionizante produc perturbări morfofuncționale ale celulelor care, în funcție de doză și de timpul de expunere, duc la moartea acestora. Acțiunea este mai accentuată în cazul celulelor cu proliferare rapidă (celulele tumorale, dar și celule normale - măduva osoasă, mucoasa tubului digestiv) și mai ales în fazele S și M ale ciclului celular. Celulelor tumorale li se descrie o sensibilitate diferită la iradiere. Unele tumori sunt radiosensibile (limfoamele), iar altele sunt radiorezistente (sarcoamele

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
timpul de expunere, duc la moartea acestora. Acțiunea este mai accentuată în cazul celulelor cu proliferare rapidă (celulele tumorale, dar și celule normale - măduva osoasă, mucoasa tubului digestiv) și mai ales în fazele S și M ale ciclului celular. Celulelor tumorale li se descrie o sensibilitate diferită la iradiere. Unele tumori sunt radiosensibile (limfoamele), iar altele sunt radiorezistente (sarcoamele). În funcție de radiosensibilitatea și localizarea tumorii se stabilesc dozele terapeutice. Acestea sunt, în general, doze tumorale subletale pentru a limita efectele asupra țesuturilor

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
S și M ale ciclului celular. Celulelor tumorale li se descrie o sensibilitate diferită la iradiere. Unele tumori sunt radiosensibile (limfoamele), iar altele sunt radiorezistente (sarcoamele). În funcție de radiosensibilitatea și localizarea tumorii se stabilesc dozele terapeutice. Acestea sunt, în general, doze tumorale subletale pentru a limita efectele asupra țesuturilor normale. Iradierea ar putea distruge complet tumora dar cu efecte majore, chiar dezastroase asupra organismului. De aceea se caută metode de iradiere maximă asupra tumorii, dar minime pentru organism. Radioterapia asigură un control

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
terapeutici (chirurgia, radioterapia, chimioterapia) distrug tumora și cu sacrificiul țesuturilor normale, imunoterapia încearcă să distrugă tumora „țintit” stimulând mijloacele de apărare specifice ale organismului. Imunoterapia poate fi: nespecifică ce stimulează global răspunsul imun (BCG), specifică similară imunizării prin folosirea antigenelor tumorale și prin transfer pasiv de imunitate tumorală cu ajutorul extractelor de limfocite stimulate. Interferonii, glicoproteine sintetizate ca răspuns la agresiune, are și acțiune antitumorală prin inhibarea sintezei proteice și prin prelungirea ciclului celular, ca și prin stimularea celulelor killer și a

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
cu sacrificiul țesuturilor normale, imunoterapia încearcă să distrugă tumora „țintit” stimulând mijloacele de apărare specifice ale organismului. Imunoterapia poate fi: nespecifică ce stimulează global răspunsul imun (BCG), specifică similară imunizării prin folosirea antigenelor tumorale și prin transfer pasiv de imunitate tumorală cu ajutorul extractelor de limfocite stimulate. Interferonii, glicoproteine sintetizate ca răspuns la agresiune, are și acțiune antitumorală prin inhibarea sintezei proteice și prin prelungirea ciclului celular, ca și prin stimularea celulelor killer și a limfocitelor T. În corpul uman au fost

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
din grupele alfa, beta și gama. Interferonul poate fi folosit singur sau în cadrul terapiei multimodale. Cele mai bune rezultate sunt în leucemii, limfoame, melanoame și carcinoame renale. Au fost identificate și alte substanțe biologic active: interleuchine (IL), Factorul de creștere tumorală (bTGF), factorul de necroză tumorală (TNF), oncostatin, anticorpi monoclonali, etc. cu efecte antiblastice. Utilizarea lor în clinică este abia la început. 17.7.5. TERAPIA ENDOCRINA Administrarea de hormoni în doze nefiziologice (hormonoterapie aditivă sau antagonizantă) sau ablația unor glande

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]