2,309 matches
-
primăriei Banloc. La recensământul din 2008, Ofsenița avea 310 locuitori și circa 120 de case. La recensământul din 2002, populația totală era de 373 locuitori, dintre care 299 români (80%). Restul de 20% din locuitori se împart între țigani, sârbi, ucraineni, maghiari și germani. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (292 locuitori sau 78%), urmați de romano-catolici cu 61 de credincioși (16%).
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
special a românilor, așa cum s-a întâmplat în alte părți. Până la sfârșitul anilor 70, numprul germanilor s-a redus drastic, la numai 14 persoane. Tot în anii 70 s-a înregistrat un episod interesant, de creștere bruscă a populației de ucraineni, a unui grup de 92 persoane. Însă la scurt timp, ucraineni au plecat. Sfârșitul perioadei comuniste a văzut plecarea ultimilor locuitori. La recensământul din 1992, în Rovinița Mică mai trăiau 14 locuitori, dintre care 8 ucraineni, 4 români și 2
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
sfârșitul anilor 70, numprul germanilor s-a redus drastic, la numai 14 persoane. Tot în anii 70 s-a înregistrat un episod interesant, de creștere bruscă a populației de ucraineni, a unui grup de 92 persoane. Însă la scurt timp, ucraineni au plecat. Sfârșitul perioadei comuniste a văzut plecarea ultimilor locuitori. La recensământul din 1992, în Rovinița Mică mai trăiau 14 locuitori, dintre care 8 ucraineni, 4 români și 2 unguri, dar niciun german. La recensământul din 2002, populația înregistrată a
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
bruscă a populației de ucraineni, a unui grup de 92 persoane. Însă la scurt timp, ucraineni au plecat. Sfârșitul perioadei comuniste a văzut plecarea ultimilor locuitori. La recensământul din 1992, în Rovinița Mică mai trăiau 14 locuitori, dintre care 8 ucraineni, 4 români și 2 unguri, dar niciun german. La recensământul din 2002, populația înregistrată a fost de numai 9 persoane: 4 ucraineni, 3 români și 2 maghiari.
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
văzut plecarea ultimilor locuitori. La recensământul din 1992, în Rovinița Mică mai trăiau 14 locuitori, dintre care 8 ucraineni, 4 români și 2 unguri, dar niciun german. La recensământul din 2002, populația înregistrată a fost de numai 9 persoane: 4 ucraineni, 3 români și 2 maghiari.
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
populația comunei Variaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,74%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (9,61%), maghiari (8,36%), romi (3,85%) și ucraineni (3,12%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,86%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,4%), romano-catolici (9,17%), penticostali (5,32%) și baptiști
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
parte a RSS Ucraineană, în cadrul căreia minoritarii români și-a pierdut statutul de autonomie și orice drepturi lingvistice. Conform recensămîntului sovietic din 1935, populația RASS Moldovenești era de 582.138 persoane, din care 184.046 moldoveni (31,6%), 265.193 ucraineni (45,5%), 56.592 ruși (9,7%), 45.620 evrei (7,8%), 12.711 germani (2,2%). Cei 172,4 mii moldoveni care trăiau între granițele RASS Moldovenești constituiau 66,87% din totalul de 257,8 mii moldoveni câți locuiau
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
ca Movilău (Moghilău), Berșad, Iampol, Rîbnița, Bârzula, Dubăsari, Golta, Tiraspol, Ovidiopol, Odesa și Oceacov, a avut de-a lungul secolelor o componență etnică mixtă. În Evul mediu, românii moldoveni reprezentau circa 1/2 din populația sa destul de mică, restul fiind ucraineni și tătari nogai (un trib al tătarilor din Crimeea). Începând cu sfârșitul secolului XVII, acest teritoriu a intrat în administrarea directă a Imperiului Otoman, unde era cunoscut sub numele Yedisanul de Vest. În 1792 el a intrat în componența Imperiului
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
el a intrat în componența Imperiului Rus, ceea ce a dus la o schimbare radicală a componenței sale etnice: tătarii au fost obligați să plece, iar nobilimea rusă a primit vaste teritorii nepopulate. Astfel au venit multi țărani și coloniști ruși, ucraineni și evrei. În 1917-1918 românii moldoveni erau majoritari doar în sate situate la mică distanță de Nistru. Pe 12 octombrie 1924, Uniunea Sovietică a înființat o republică autonomă, RSSA Moldovenească, în componența RSS Ucrainene, pe o parte din teritoriul dintre
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
în Uniunea Sovietică și Colonizările forțate în Uniunea Sovietică"). Trebuie sa mentionam, ca au fost deportati nu doar persoane de etnie romana, ci toti care au putut sa impune invaziei sovietice. Un exemplu este s. Brătușeni unde majoritatea etnica sunt ucraineni. Majoritatea celor deportati nu s-au mai intors niciodata la casele lor. Potrivit cercetărilor istoricului rus Nikolai Teodorovici Bugai, de la Universitatea din Moscova, care în anii 1992-1993 a avut acces la arhiva NKVD-MVD-KGB și la corespondența între Stalin și miniștrii
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
inițial deportați. 295.000 de români-moldoveni au murit în foametea din 1946-1947, unica foamete care a avut loc în Moldova. După încheierea celui de-al doilea război mondial au fost aduși coloniști din toată Uniunea Sovietică, în special ruși și ucraineni, care au dus la schimbarea compoziției etnice. Românii basarabeni au fost încurajați să învețe limba rusă, care era necesară pentru ocuparea oricărei funcții publice. Pozițiile politice și academice erau date în special membrilor grupurilor etnice ne-române (numai 14% din
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
au fost deportați de armată nazistă în lagărele de concentrare Auschwitz, Birkenau, si fie nu s-au mai întors, fie s-au întors dar au plecat în țara de origine. Amintirea acestei coexistente interetnice, interculturale și interreligioase dintre acestia cu ucrainenii încă mai persistă fie prin casele care inca au mai rămas, fie prin cimitirele evreiești rămase în urmă sau prin memoriile bătrânilor care au trăit vremurile acelea. Din punct de vedere economic, de-a lungul vremii localitatea nu a fost
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori, în scădere față de
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
gospodarii, punând bazele uneia dintre cele mai vechi așezări ale acestei etnii în Maramureșul istoric. În perioada postbelică, etnia ucraineană își continuă viața de zi cu zi, respectând Constituția și legile țării. În preajma pregătirii pentru alegerile parlamentare din anul 1946, ucraineni din Maramureș înființează o organizație apolitică, numită Uniunea Democratică Ucraineană. După Revoluția din decembrie 1989, purtătoare a intereselor ucrainenilor din România este Uniunea Ucrainenilor din România care a fost creată în primele zile post-revoluționare. În perioada anilor 1930-1990, populația comunei
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
ucraineană își continuă viața de zi cu zi, respectând Constituția și legile țării. În preajma pregătirii pentru alegerile parlamentare din anul 1946, ucraineni din Maramureș înființează o organizație apolitică, numită Uniunea Democratică Ucraineană. După Revoluția din decembrie 1989, purtătoare a intereselor ucrainenilor din România este Uniunea Ucrainenilor din România care a fost creată în primele zile post-revoluționare. În perioada anilor 1930-1990, populația comunei sporește de la 3.158 locuitori la 5.617, iar în anul 1992 atinge cifra maximă de 6.200 locuitori
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
zi cu zi, respectând Constituția și legile țării. În preajma pregătirii pentru alegerile parlamentare din anul 1946, ucraineni din Maramureș înființează o organizație apolitică, numită Uniunea Democratică Ucraineană. După Revoluția din decembrie 1989, purtătoare a intereselor ucrainenilor din România este Uniunea Ucrainenilor din România care a fost creată în primele zile post-revoluționare. În perioada anilor 1930-1990, populația comunei sporește de la 3.158 locuitori la 5.617, iar în anul 1992 atinge cifra maximă de 6.200 locuitori. După această dată, numărul populației
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Ballack, Andriy Shevchenko, Salomon Kalou și John Obi Mikel. Sezonul următor, după plecările lui Hernán Crespo și Damien Duff, Mourinho a schimbat tactica din 4-4-2 în 4-4-3. Astfel, prezența lui Drogba pe teren a devenit mai sigură, alături de cea a ucraineanului Andriy Shevchenko. După plecarea lui Damien Duff la Newcastle United, Drogba a predat tricoul cu numărul 15 pe care îl primise în 2004 și a primi tricoul cu numărul 11, care rămăsese liber după plecarea lui Duff. Sezonul 2006-07 a
Didier Drogba () [Corola-website/Science/300518_a_301847]
-
între răsculați și trupele regale române, trupele române reocupând Hotinul la 1 februarie 1919, iar bolșevicii au fost capturați, judecați și închiși (fiind apărați de către socialistul francez Henri Barbusse, care a dus o campanie publică pentru eliberarea lor). În prezent, ucrainenii susțin că s-ar fi efectuat represalii contra localnicilor ucraineni care sprijiniseră revolta, iar după ce Răscoala de la Hotin ar fi fost înăbușită de Armata Română, și România ar fi implementat politici pro-naționaliste de re-românizare a teritoriului . După Primul Război Mondial
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
la 1 februarie 1919, iar bolșevicii au fost capturați, judecați și închiși (fiind apărați de către socialistul francez Henri Barbusse, care a dus o campanie publică pentru eliberarea lor). În prezent, ucrainenii susțin că s-ar fi efectuat represalii contra localnicilor ucraineni care sprijiniseră revolta, iar după ce Răscoala de la Hotin ar fi fost înăbușită de Armata Română, și România ar fi implementat politici pro-naționaliste de re-românizare a teritoriului . După Primul Război Mondial, orașul Hotin a făcut parte din componența României, ca localitate
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
anul 1930, orașul avea 15.287 locuitori, din care 7.344 bărbați și 7.943 femei, fiind cea mai mare localitate din județ ca număr de locuitori. Ca proporție, diferitele naționalități erau grupate astfel: evrei (37,7%), ruși (36,6%), ucraineni (14,8%), români (8,8%), alții (2,1%) . În perioada interbelică au funcționat aici o prefectură, o primărie, un tribunal (cu o secțiune, 9 magistrați și 1 procuror în circumscripția Curții de Apel din Cernăuți), o judecătorie, o administrație financiară
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Regimul sovietic a determinat și schimbări în cadrul componenței etnice a localității. Ca o comparație între anii 1959 și 1930, proporția ucrainenilor crescuse mult de la 15% la 72%, iar ponderea celorlalte trei etnii se diminuase semnificativ astfel: ruși de la 37% la 16%, evreii de la 38% la 8% și românii de la 9% la 4% . Populația românească fusese deportată din ordinul lui Stalin în
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
rotund.2) Anciar, sau Gonciar, însemnând în l.ucraineană o preocupare meșteșugărească a olăritului, însemnând localitatea acelor meseriași. Este menționată de Ion Ionescu de la Brad la 1850 doar ca Mănăstire rusească. De drept ea este locuită în majoritate de etnici ucraineni, cunoscuți și sub numele de haholi, iar printre numele de familie se regăsesc; Ikimov, Naum, Hamcerenko, Alexe, Irimia, Petrov; Kacenku, ș.a. transfugi din Imperiul Rus, din secolul al XVIII-lea, în imperiul vecin inamic, otoman. Conform datelor istorice prezentate de
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
calendarul rusesc iulian, însă locuitorii din Letea, deși haholi, folosesc ambele calendare, iulian și gregorian; implicit, și sărbătorile sunt aniversate de două ori. Aceștia sunt urmașii cazacilor zaporojeni care s-au refugiat aici la începutul secolului al XVIII-lea, fiind ucraineni din Austro-Ungaria. Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, deși limba și obiceiurile li se aseamănă. Nici astăzi, haholilor, de oriunde ar fi ei, nu le place sa fie confundați cu lipovenii, acesta fiind o mare jignire pentru ei. Ocupația
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
însă locuitorii din Letea, deși haholi, folosesc ambele calendare, iulian și gregorian; implicit, și sărbătorile sunt aniversate de două ori. Aceștia sunt urmașii cazacilor zaporojeni care s-au refugiat aici la începutul secolului al XVIII-lea, fiind ucraineni din Austro-Ungaria. Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, deși limba și obiceiurile li se aseamănă. Nici astăzi, haholilor, de oriunde ar fi ei, nu le place sa fie confundați cu lipovenii, acesta fiind o mare jignire pentru ei. Ocupația principală a oamenilor
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]