5,586 matches
-
îl îndeamnă într-o scrisoare să citească aceste note, refuză să-i ofere însă argumente și explicații pentru afirmații lapidare și criptice pe care le conțin ele. Ceea ce îi va refuza, de fapt, și cititorului în versiunea finală a Tractatus ului. Din tinerețe și până la sfârșitul vieții, Wittgenstein va rămâne pe poziția că poate comunica bine doar cu cei care împărtășesc orientarea gândirii sale.28 Prima propoziție din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului este: „Această carte va fi poate înțeleasă doar de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
preocupat cu deosebire 38 GÂNDITORUL SINGURATIC pe filozofi - lumea ca întreg, limbajul/gândirea și relația limbajului/gândirii cu lumea, valorile care conferă sens vieții - iese în afara acestui domeniu. Încercările de a spune ceva despre toate acestea sunt, pentru autorul Tractatus ului, consecința „neînțelegerii logicii limbajului nostru“. Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere spiritual nu se poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi spus“ de ceea ce „nu poate fi spus“, și anume considerând doar forma logică, adică făcând cu totul abstracție de ceea ce comunică o propoziție sau alta. Din această perspectivă vor putea fi citite bine considerațiile din ultima parte a Tractatus ului despre ceea ce este „mai înalt“, despre mistic, despre valori, ca și sentința finală: „Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă.“ TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 127 Însemnătatea pe care o avea pentru autorul Tractatus-ului precizarea a ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
util să fie menționat ceea ce spune Pears despre filozofia Tractatus-ului și despre cea a lui Kant. Raportată la filozofia critică a lui Kant, poziția Tractatus-ului ar putea fi caracterizată drept „semicritică“ sau chiar drept „necritică“. Aceasta întrucât ceea ce autorul Tractatus ului numește obiecte ar fi constituenți ultimi ai lumii, iar relația dintre obiecte și nume ar explica modul cum se corelează limbajul cu lumea. În acest sens, Wittgenstein ar fi fost, spre deosebire de Kant, un „realist necritic“. El ar fi crezut că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin combinarea unor obiecte, care nu au proprietăți empirice, nu pot fi cunoscute prin intuiție, să ia naștere faptele lumii, care au asemenea proprietăți. Datorăm onestității intelectuale inflexibile a lui Malcolm recunoașterea faptului că acea interpretare realistă a ontologiei Tractatus ului pe care o propune conduce inevitabil la concluzia că lucrarea este lăuntric inconsistentă. Interpretarea realistă propusă de David Pears este mai complex structurată. Ea se sprijină pe analize subtile ale relației dintre obiect și nume. Pentru Pears, enunțurile ontologice de la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
confirmată de 5.5562: „Dacă noi știm pe temeiuri pur logice că trebuie să existe propoziții elementare, atunci trebuie să știe acest lucru oricine înțelege propozițiile în forma lor neanalizată.“ Cercetarea condițiilor de posibilitate ale propozițiilor ține, pentru autorul Tractatus ului, de ceea ce el numește „logica lumii“ sau „logica limbajului“. 5.552 conține o observație importantă în această privință: „Logica precedă orice experiență privitoare la faptul că ceva este într-un anumit fel. Ea precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propoziție 156 GÂNDITORUL SINGURATIC elementară poate fi tot atât de greu susținută ca și pretenția că ar fi dat exemple de „obiecte“ și de stări de lucruri atomare. Dificultatea cea mai mare este de a înțelege ce are în vedere autorul Tractatus ului atunci când caracterizează propozițiile drept funcții de adevăr ale propozițiilor elementare. Cum pot propozițiile să fie funcții de adevăr ale propozițiilor elementare dacă acestea din urmă nu sunt „imagini“? Nici contestarea conținutului descriptiv al propozițiilor elementare nu este lipsită de dificultăți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
datorită faptului că este o imagine a realității“ (4.06). Ceea ce pare să apropie Tractatus-ul de opere reprezentative ale filozofiei empiriste și pozitiviste a vremii. Era o filozofie care avea deja o tradiție în spațiul de limbă germană. Autorul Tractatus ului a putut fi astfel socotit un urmaș al lui Ernst Mach sau al mai puțin cunoscutului Fritz Mauthner și, mai ales, drept cel care a inspirat orientarea filozofică inițiată de Cercul de la Viena. Putem înțelege o asemenea asociere dacă ne
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fie false de celelalte expresii ale limbajului nostru. Autori ca Moritz Schlick, Rudolf Carnap și Friedrich Waismann s-au exprimat în acest sens. Nu trebuie să ne mirăm că ei nu au avut cea mai bună comunicare cu autorul Tractatus ului. Ca 166 GÂNDITORUL SINGURATIC și alți cititori ai cărții, ei par să nu fi înțeles că distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune nu ține ea însăși de domeniul a ceea ce se poate spune. Pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
McGuiness socotește că acea orientare a gândirii pe care tânărul Wittgenstein a primit-o prin studiul lucrării lui Hertz a fost atât de importantă, încât s-ar fi cuvenit ca numele acestuia să fie pomenit în „Cuvântul înainte“ al Tractatus ului, alături de cele ale lui Frege și Russell. (Vezi Br. McGuiness, op. cit., p. 16.) 64 „Wittgenstein a modelat atât de mult din Tractatus după această lucrare (Principiile mecanicii a lui Hertz - n. m., M. F.), încât ne putem gândi la Tractatus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
raportat la cele din care a alcătuit Tractatus ul. De obicei, după ce le punea pe hârtie sau le dactilografia, el intervenea în mod substanțial, adăuga, ștergea, schimba ordinea însemnărilor, intercala pasaje din manuscrise diferite ș.a.m.d. Spre deosebire de autorul Tractatus ului, Wittgenstein vedea acum filozofia ca o muncă de clarificare fără sfârșit, care nu-și va putea găsi sedimentarea într-o operă încheiată. Obișnuia să citeze aprobator sentința lui Schopenhauer că o carte filozofică cu început și sfârșit este o contradicție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că la începutul anilor ’30 a survenit o schimbare în orientarea gândirii lui Wittgenstein este făcută cu rezerva, formulată mai sus, că nu se poate vorbi de o filozofie târzie în felul în care se poate vorbi de filozofia Tractatus ului. Afirmația mea nu va fi afectată nici de recunoașterea unor schimbări notabile ale gândirii lui Wittgenstein în perioada care a urmat scrierii primei părți a Cercetărilor. În mod firesc, se pune întrebarea când s-a produs trecerea de la filozofia de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale Tractatus-ului. „Despre o filozofie cu totul diferită poate fi tot atât de puțin vorba, ca și de o respingere radicală a ideilor primei cărți. Wittgenstein trece, ce i drept, la autocritică, dar aceasta rămâne în mod evident în cadrele filozofiei Tractatus ului.“60 La începutul anilor ’30, ideile lui Wittgenstein s-ar fi schimbat treptat, dar abia după 1935 a avut loc o restructurare radicală. Au fost formulate și alte puncte de vedere.60a 230 GÂNDITORUL SINGURATIC În cele de mai sus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tractatus-ului, de exemplu distincția dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată: „Limbajul este legat de realitate în măsura în care o reprezintă, dar această legătură nu poate fi stabilită prin limbaj și explicată prin limbaj.“ 71 Punctul de vedere al Tractatus ului cu privire la ceea ce este o contribuție filozofică va fi exprimat astfel: „Ceea ce facem, în realitate, este să punem în ordine conceptele noastre și să facem clar ceea ce se poate într-adevăr spune despre lume.“72 Ca și în însemnările sale filozofice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
obiecte sau însușiri pentru care stau ele, tot așa cum în Tractatus semnificația numelor este dată de obiecte, devine aici vizibilă. Un interpret al filozofiei lui 246 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein afirma că una din deosebirile dintre perspectiva asupra limbajului a Tractatus ului și cea a Cercetărilor este aceea că autorul lucrării din urmă respinge în mod categoric ideea că expresiile limbajului considerate în sine, izolate, au sensuri și semnificații bine determinate. Sensul propozițiilor și semnificația cuvintelor sunt determinate de folosirea lor, iar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
simplă și de neînlăturat pentru a deschide atât de multe uși la care s-a bătut atât de mult degeaba. Te mirai cum nu a fost ea văzută.“7 Ceea ce se sugerează în acest fel este o schimbare a Gestalt ului, o schimbare bruscă a modului de a vedea o anumită situație sau folosirea unei anumite expresii. După ce schimbarea s-a produs ne vine greu să ne dăm seama de ce nu am văzut așa lucrurile mai înainte. Adeseori sunt necesare multe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar putea însemna ceva pentru Russell a dispărut complet. (Această afirmație reprezintă totuși o exagerare. Primul lucru pe care și l-a dorit Wittgenstein, după eliberarea din prizonierat, a fost să se întâlnească cu Russell pentru a discuta manuscrisul Tractatus ului.) Reacția lui Russell la aceste reproșuri a fost, ca și alte dăți, una îngăduitoare. În răspunsul lui, admite că nu a înțeles bine notele pe care Wittgenstein le-a dictat lui Moore în 1914. Cu toate acestea, crede că în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
simplă interpretare greșită.“21 Nu de uitare este însă vorba aici, ci de evoluția pe care a cunoscut-o gândirea lui Wittgenstein din momentul în care el a părăsit Cambridgeul și până în toamna anului 1918, când a încheiat manuscrisul Tractatus ului. Cât de mult îi lipseau lui Russell unele predispoziții necesare pentru o bună lectură a studiului lui Wittgenstein se poate vedea din observațiile lui asupra a încă două teme. Prima este observația că distincția Tractatus-ului dintre ceea ce poate fi spus
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
efectiv la procesele acestora. Această acțiune, considerată ca fiind neobișnuită, va permite deopotrivă identificarea necesităților reale ale clienților, cât și la modul În care sunt satisfăcute aceste necesități prin ieșirile proceselor de la furnizor, procese ce urmează să fie supuse reengineering ului. Reengineering-ul are ca obiectiv creșterea performanței pornind de la valoarea creată pentru client, fie că este un produs sau serviciu, fie că este un proces sau o Întreagă firmă. 8.2. Metode și tehnici de Îmbunătățire a calității Îmbunătățirea calității are
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
asemănătoare cu cea prezentată la cervicalgiile artrozice. Se va respecta regula posturărilor și mobilizărilor indolore (aplicarea masajului doar în poziție nedureroasă fiind un imperativ absolut), ținându se cont de limitarea asimetrică a mișcărilor (figura nr. 2). Cu condiția respectării ”tabu ului pozițional” se poate folosi asocierea masajului cu tracțiuni blânde în ax (efectuate cu prudență) și cu contracții izometrice indolore ale musculaturii locale; se poate efectua și masajul membrelor superioare, el neavând de fapt decât un efect ”placebo”. Durata tratamentului este
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
conțin lapte praf importat, iar multe mezeluri, carne dezosată mecanic importată. E cu atât mai regretabil, cu cât publicitatea induce în eroare clientul, prezentându-le ca pur autohtone. 154 De exemplu, este cazul inventării radarului sau, peste decenii, a GPS ului. 155 În special, avem în vedere riscurile induse de scăderea demografică puternică din ultima perioadă. 156 Nu suntem împotriva performanței individuale, urmărită doar ca proiect de dezvoltare personală. 157 Să ne gândim la asteroizi, comete, planete, sori etc. 158 Enumerarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spațiul destinat vânzării într-un palat de vis, ele au revoluționat raporturile cu consumul. Arhitectură monumentală, decorațiuni luxoase, cupole strălucitoare, vitrine multicolore și lumină, totul e făcut să-ți ia ochii, să metamorfozeze magazinul într-o sărbătoare permanentă, să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
streatching, terenuri cu gazon artificial sau natural prevăzute cu pistă de alergare, complex acvatic - bazin de inot, bazin de sărituri de la trambulină sau platformă, pereți de escaladă indoor sau outdoor. Acces: Accesul în campusul sportiv este permis studenților și staff ului universității respective. Condiții: Condițiile de acces sunt diferite de la universitate la universitate si de la țară la țară, menținându-se în linii mari aceleași puncte comune: semnarea unei asigurări colective în caz de accidentare în timpul activităților sportive, completarea unui formular de
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
subperioade, a vizat etape importante de pregătire a procesului de aderare a României la Uniunea Europeană și de postaderare, după cum urmează: 1991 1995 - perioada de preasociere a României la Uniunea Europeană; 1996-2000 - perioada de asociere și începerea negocierilor pe capitole ale acquis ului comunitar pe cele 31 de articole ale acestuia; 2001-2006 - perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană; 2007-2012 - perioada de postaderare sau de integrare. Ca factori cu influență strategică deosebită pentru volumul, structura și dinamica investițiilor străine directe în România au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o statuie veșnic mută și din ochii căreia, aidoma statuii lui Niobe, să nu mai izvorască niciodată vreo lacrimă, pe care fantomele trecutului să nu o mai tulbure și amintirile să nu o mai tortureze. De altminteri, chiar și Tezeu, uluit de plânsul lui Heracles, nu-l mai recunoaște. E într-adevăr un Heracles de nerecunoscut, care a trăit clipe tragice și care acum nu mai aspiră decît la imobilitate și tăcere. A fost, de altfel, o dublă „trăire”, a morții
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]