1,469 matches
-
faptul că transmite informația tatonând reacția lui Cațavencu și-i dozează sarcinile pe care trebuie să și le asume acesta În cadrul manifestației publice. Atitudinea ei nu e a unei stăpâne ce gustă din plin triumful asupra bărbatului care-și recunoaște umilit Înfrângerea, ci a unei femei care și-a regăsit liniștea. Aceasta - liniștea - reprezintă etalonul ei existențial. Mița Își disprețuiește concubinul / amantul oficial (el e Mangafaua, adică e „om mărginit”, „bleg”, „prost”, „nătâng”, și Crăcănel știe: „Mangafaua... eu... eu sunt!”), Tipătescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din zilele anului 1919 Băeșu se afla la scriitor împreună cu Protopopescu și alți prieteni, petrecând ca tinerii împreună cu fetele și băieții scriitorului. La un moment dat apare babacu și nici una nici două a umplut ușa cu ei și cel mai umilit a fost Băeșu, care a înțeles pentru a nu știu câta oară că povestitorul este contra de a-i da fata în căsătorie. 415 Dan Protopopescu, profesor de limba română la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni. Fost studentul lui Garabet
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
se întâmpla în armata germană. Ce legătură pot avea cei care au „luptat” la aprovizionarea armatei cu eroii și eroismul? Chiar este nevoie să facem eroi și din hoți și din ordonanțe, din paznici și dezertori? O țară săracă, jumulită, umilită, trebuie să suporte și corul celor care având o pușcă de lemn, se laudă prin gări și trenuri, prin restaurante și parcuri, cum au luptat ei, oprind diviziile dușmane și grăbind pierderea războiului! Dacă luptau toți, am mai spus-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sunt însemnați de partizani. Să-i știm pe cei care sau dedat la jafuri și omoruri în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, pe cei care au însoțit convoaiele cu deportați evrei în drumul spre Transnistria, și care au bătut, jefuit, umilit, ucis oameni nevinovați. Dacă tot se bate din gură că se vrea să-i știm pe cei care au colaborat cu securitatea, pe torționari, de ce să nu-i știm și pe cei care se dau de ceasul morții că sunt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din București, din vigilență revoluționară. Când, cu o seară înainte de a pleca la Bruxelles, Președintele amenința că va da în vileag ce avea pe suflet, adică să meargă cu jalba-n proțap în Parlamentul European, m-am simțit atât de umilit, încât am zis că procedura de destituire să înceapă cât mai repede. Noroc că și-a dat pe seamă și a lăsat-o mai moale, dar nu s-a putut abține total de a-i apostrofa pe dușmanii reali, imaginari
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în lada cu vechituri a istoriei, ar fi avut toate șansele să dărâme „regimul Cavaleruluii Tristei Figuri, cel învins de structurile securității”, dacă ar fi primit ajutorul detașamentului muncitoresc de la Brașov. Acum, când îi văd dați afară, cu fabrica închisă, umiliți, prostiți, învrăjbiți, mințiți de liderii sindicali, cu greu văd în ei fosta clasă muncitoare conducătoare. Sau împlinit anul trecut sau se împlinesc anul acesta 60 de ani de când s-au fabricat tractoare la Brașov, acolo unde a funcționat renumita fabrică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oriunde, este o chestiune de percepție. Vrei să vezi țigani numai infractori, asta vezi; îți ascuți ura și te simți bine că ai pe cine da vina. Insist să spun: nu aprob, nu mă bucură, dimpotrivă, mă simt terfelit și umilit să aud mereu că țiganii comit acte reprobabile, nu muncesc (unde?), trăiesc în promiscuitate la marginea orașelor italiene, în aceleași condiții ca în România. Nu vreau să rămân numai cu percepția asta! Când am aflat ce-a aflat toată lumea, ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de președinte, ar trebui să fie un capitol intitulat „cheltuieli inutile” sau „pierderi planificate”, unde să se regăsească banii alocați pentru obrazele subțiri. Poporul român nu datorează nimic fostului rege, nici material, nici moral, ba, dimpotrivă, cred să se simte umilit și jefuit de propriile bunuri și averi și ar avea dreptul la o satisfacție: întregirea patrimoniului național cu toate cele date regelui. Oare merită „SIRELE” nostru atâtea sacrificii din partea Țării? Să ne amintim că, având calitatea de „capul obștii”, a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se simte de departe, atâta doar că nu mai poartă un optimism de paradă. La o adică, banii vor fi folosiți pentru a-i salva de recesiune pe cei care au dea prea mulți bani. Ce interes ar avea săracii, umiliții, batjocoriții, prostiții, exploatații în salvarea celor care, îmbogățiți peste noapte, sunt cuprinși în topul celor de succes, nu ni se spune și nu interesează pe nimeni. Criza va avea multiple aspecte și urmări între care și cel al radicalizării opiniilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
maturi, a părinților, i-a dus pe tineri în turbinca lui Voronin. Maltratați, stâlciți în bătăi, insultați, amenințați, linșați, omorâți, tinerii, lipsiți de ajutor din partea opoziției interne, lipsiți de ajutor din partea României, a UE, au cedat, au fost înfrânți și umiliți. De ce trebuia să-i apere România? Pentru că acolo, pe clădirea Parlamentului Republicii Moldova (am numit-o Voronia) a fost înălțat un drapel românesc, gest care, așa cum a simțit și Voronin, este de supremă umilință pentru republica independentă, suverană, cu limbă proprie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să intre în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei, nu era nici instruită, nici dotată. Cedarea averilor poporului român către Mihai Hohenzollern, față de care Țara nu are nici un fel de obligații, este una din marile inepții ale diriguitorilor acestei țări umilite și care completează panoplia de greșeli postdecembriste. Și acum cireașa de pe tort: Duda candidează la președinția României. Și ce? au zis unii, e cetățean român și, conform Constituției, poate candida. Da, așa este. E un cetățean român cu privilegii speciale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acuși la liman, sunt vorbe de clacă, de adormit țâncii, cărora li se dă să molfăie o petică cu urme de zahăr, de unde expresia „a duce cu zăhărelul”. Nu-i nicio filosofie să spui că o țară săracă, jumulită, furată, umilită, de să-i plângi de milă, cunoaște mai acut criza, sub raportul profunzimii și al timpului, așa că ce spun cei care leagă țara la ochi, nu-i de luat în seamă. Nu-i de luat în seamă nici ce a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
înfometați, puși la munci grele, urmăriți și suspectați mereu după eliberare, dacă au apucat-o. Am cunoscut oameni care pentru un denunț, o vină imaginară, au fost aruncați în mașina reprimării dușmanului de clasă, au fost dați afară din școli, umiliți, batjocoriți, desconsiderați, torturați ca o zdreanță. Câtă deosebire între suferințele închipuite ale foștilor dizidenți anticomuniști și suferințele reale ale foștilor, clasele exploatatoare cum li s-a zis, care au fost deposedați, închiși, unii condamnați la moarte, alții la ani grei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi călare pe situație și va putea instala un regim de mână forte, nu neapărat o dictatură. Modificarea Constituției și un parlament cu o singură cameră vor consfinți victoria taberei președintelui, care se va mulțumi cu puterea asupra unei țări umilite, jumulite și jefuite, de tip bananier, la dispoziția capitalului străin, amenințată cu dezmembrarea . Vă rog să vă aplecați asupra direcțiilor spre care se îndreaptă politica lumii: nu vreau să murim cu U.E. în brațe, când peste capul acestei organizații suprastatale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
atunci ideea de a-i trage Americii un pumn În figură - și au aplaudat discret pe cei care au făcut-o. S-au bucurat atunci să vadă pe cineva cum umilește poporul și țara de care se simțeau ei Înșiși umiliți, o țară care, În opinia lor, sprijină ceea ce lumea arabă percepe ca pe o nedreptate - fie că este vorba de sprijinul american acordat regilor și dictatorilor arabi care exportă petrol În Statele Unite, fie de sprijinul necondiționat acordat de către America Israelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
achitarea sa, În care au văzut o răzbunare la adresa Departamentului de Poliție din Los Angeles și a unui sistem de justiție pe care Îl percepeau ca pe o sursă masivă de umilințe și inechități Îndreptate Împotriva lor. Când se simt umiliți, oamenii pot reacționa și așa. Bin Laden este pentru masele de arabi ce a fost O.J. pentru mulți americani de culoare - răzbunarea lor Îndreptată Împotriva unei Americi „nedrepte“ și Împotriva conducătorilor ei. I-am luat odată un interviu lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În timp ce pe copiii lor Îi trimit la școli și colegii din Europa și din America“. PREA MULTE AUTOMOBILE TOYOTA Problemele cu care se confruntă cei care sunt prea bolnavi, cei prea lipsiți de putere și cei care se simt prea umiliți sunt toate, În felul lor, frâne În calea aplatizării depline a Pământului. Pe viitor s-ar putea să Întâmpinăm opreliști și mai mari din partea lor dacă nu ne ocupăm cum se cuvine de dânșii. Dar o altă amenințare extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
produse s-au entuziasmat și lucrau toți alături de noi, bucurându-se de toate avantajele. Respectul lor era cu atât mai mare pentru noi, cu cât și noi îi respectam pentru cinstea și viața lor morală. Pentru a nu se simți umiliți, i am rugat să se constituie ca o familie mai mică în familia noastră. Locuiau în două apartamente, iar copii lor erau și bucuria noastră. Banii erau ai comunității. Aveam casă de bani, iar din cauza inflației devenisem și noi milionari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uriașe, aruncate în cer: Omul, Negoiul și Moldoveanul, o trinitate materială a pământului românesc, închinându-se aproape totdeauna, în haina curatei zăpezi, Trinității imateriale veșnice. La apus-miazănoapte, zidurile crenelate ale Apusenilor, fortărețe inexpugnabile, păstrătoare ale celei mai pure ființe daco-romane, umilită trupește, dar neînvinsă niciodată spiritualicește, împrospătătoare de minte și inimă a întregului neam. La începutul lui August începură să se coacă strugurii timpurii. Prin regiune mai bântuiau bande de dezertori sovietici, care fie se predau când nu mai aveau cum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
târziu - că s-au înșelat”. Cu tot pământul pus pe groapa lor, pe gura lor, acești trimiși ai lui Dumnezeu ies și cu trupurile din mormânt, din adâncurile sufletului românesc, înnoiți în credință, ca să mărturiseasca iarăși, pentru neamul batjocorit și umilit, Învierea lui în Hristos. „Nu sunteți voi în stare să omorâți atâția dintre noi, câți suntem noi în stare să murim pentru Hristos și Neam!” (Comeliu Zelea Codreanu). Așa s-a și întâmplat! Actul martiriului nu este un semn de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe la târguri și localuri, în plăceri ușoare și stări de inconștiență în consumarea talanților dați spre fructificare, pe la porțile stăpânitorului lumesc, în dorința de mărire omenească și strălucire în viața aceasta. Două puteri rămân permanent în casa sufletului, și acestea umilite și slăbite: Credința și Nădejdea. Dragostea, înșelată și amăgită de toate plăcerile și strălucirile vieții, a târât după ea și prietenele bune: răbdarea, bunătatea, mila, înfrânarea. Adversarul, diavolul, îi ține calea să nu se întoarcă în casa sufletului cu tot
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din generația noastră. „Păcatul meu înaintea mea este pururea”, zice David, Împăratul și Proorocul. Lasă-mă, îngăduie să îngenunchez alături de sfinția ta, să plângem împreună păcatul meu și al tău, doar va auzi Dumnezeu glasul rugăciunii noastre izvorâte din inimi umilite și zdrobite, pe care nădăjduim să nu le urgisească. Iartă-mă! Alt moment dureros a fost prilejuit de domnul Tache Savin. Era lângă un milițian și striga de pe o listă 15-20 de nume, între care și pe al meu. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
evrei sub acuzația că erau comuniști, "Conducătorul" le-a amintit că evreii respectivi nu aveau nici un interes în comunism și a ordonat să fie eliberați). Pentru gheto-ul supraaglomerat, unde majoritatea evreilor trăiau într-o sărăcie lucie și erau permanent umiliți, lipsiți de orice perspectivă, sionismul, ba chiar și comunismul reprezentau în mai mare măsură decît sămănătorismul o soluție salvatoare. Să adăugăm la toate acestea numeroasele apeluri încununate de succes făcute de comunitatea evreiască din România pe lîngă Liga Națiunilor (sau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
impune cu deosebire în modul de realizare a opoziției sintactice afirmativ-negativ; pentru constituirea formei negative, gerunziul recurge la prefixul negativ ne-: „Din toate acestea, Filip înțelesese că mareșalul Cornescu, nefiind lucrător, n-avea nici o trecere nicăieri...” (G. Călinescu) „Filip tăcu umilit și neîndrăznind să contrazică pe Hangerlioaica...” (G. Călinescu) Asemenea verbelor, însă, forma negativă a gerunziului poate fi dislocată, de adverbul modal mai, cel mai frecvent: Nemaiputându-i suporta discursul demagogic, am hotărât să plec. sau prin adverbul prea (cazuri rare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
face totul $ambiguu$$...” (O. Paler, Caminante, 297) Datorită conținutului lor semantic (sau numai unuia din sensuri), unele verbe cer cu obligativitate prezența unui complement predicativ (a considera, a socoti, a arăta etc.): „Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată.” (M. Sadoveanu, X, 529), „Îl socotea pe Ghiță om cinstit și vrăjmaș al lui Lică...” (I. Slavici, Moara cu noroc, 50) Absența complementului predicativ ar determina neîmplinirea structurală și semantică a enunțului în care regentul verbal este un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]