10,305 matches
-
poate lipsa vorbirii să devină lipsa identității?". Personajele lui Havel nu sunt mute precum Casandra Christei Wolff; dimpotrivă, dialogul lor e savuros, dar el ilustrează mentalitatea unui "tâlhar nou", cinic, reversul clasicului Robin Hood. Farmecul piesei constă tocmai în coexistența umorului "light", tipic comediei Restaurației, cu limba de lemn, care contaminează discursul, imprimându-i o retorică a duplicității. Personajele care o stăpânesc cel mai bine sunt cele ce determină acțiunea piesei și tot în funcție de această retorică ele se împart nietzschean în
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
la publicațiile adunate în cele 9 zile și jumătate de absență din redacție. Și dacă era marți, era revista 22, așa că a citit cu lăcomie numerele 33 și 34. A început, ca totdeauna, cu tableta lui Dan Perjovschi - perla de umor negru formată în fiecare săptămînă în jurul unor țăndări de actualitate. Nu obișnuita miștocăreală a gazetarilor cu condei vioi, nici ghiara caustică a "apucaților" justițiari, ci observațiile inteligent-amare ale unui artist căruia îi pasă ce se întîmplă cu ai lui. Numai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Prozatorul regretă că nu a apucat să cunoască numele acelui om ai cărui lucrători au operat cu atâta măiestrie încât, la întoarcerea stăpânului grădinii acasă, micul arbore era deja sădit. La 75 de ani împliniți, scriitorul e jovial, plin de umor, are un surâs degajat, și exuberant despre care García Márquez ar spune că e în stare să alunge porumbeii. În asemenea împrejurări, conversația decolează firesc, pornind de la reperele românești ale memoriei romancierului. Ultimul musafir al Marthei Bibescu Michel Tournier: Când
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
s-o înșface/ oamenii de ceară ca s-o deceleze,/ s-o ducă triumfali pe tarabele unde/ și-au făcut vitrine din goarnele de ieri." (!) În ciclul Gâlceava simțurilor cu spiritul... tonul sobru este tăiat de versuri care mustesc de umor involuntar: "Dar sub dușumelele de deasupra pivniței feudale/ șobolanul Pampon/ suferă neputincios amintindu-și cum astă-iarnă,/ pe malul Trotușului, pământul înghețat bocnă/ nu-l lăsase să-și îngroape decedatul pater." Energia poetică este absorbită în operațiile de sudare a bucăților
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
aer fragil, delicat, de copil mare, pre numele său Homer. Homer a crescut la orfelinat, dar un orfelinat cu totul special prin atmosfera lui familială, de o afecțiune incandescenta. Directorul orfelinatului e un doctor nonconformist, jucat cu har, generozitate și umor de Michael Caine (care, pentru acest rol a cucerit cel de-al doilea Oscar pentru rol secundar din cariera lui; primul a fost pentru rolul din Hannah și surorile ei, de Woody Allen). Fiindcă sîntem în dreptul lui Michael Caine, să
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
1946, lansat pe orbită atenției internaționale prin My Life aș a Dog, în 1985 (pentru amatorii de coincidențe: 1985 e și anul în care s-a lansat românul "The Cider House Rules"). Regizorul acestui film plin de căldură și de umor, dar hălăduind, mereu, prin preajmă morții, spunea că "simte familiar" stilul lui John Irving, cu amestecul lui de comic și dramatic, de patos și bizarerie. Este chiar stilul filmului. Cum spunea Michael Caine: "Îmi plac poveștile care nu pot fi
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
Kapoor și Satyajit Ray, unul supralicitînd sentimentalismul conflictelor specifice, celălalt convingînd prin austeritate, rafinament și ironie. Meritul esențial al acestei pelicule în două serii propusă cu mari și îndreptățite speranțe în plin sezon estival constă în faptul că dinamitează cu umor atît tipice precepte de viață, cît și rutiniere canoane artistice. De exemplu intriga- ca mai totdeauna în acest perimetru geografic - gravitează în jurul incompatibilității de castă: diferența de rang social face din start imposibilă povestea de iubire. Doar că vocația narativă
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
o altă surpriză: o tînără citea DILEMA și anume începînd-o cu vădit interes de la rubrica Cu ochii-n 3,14, din pagina 15 a revistei. Rubrica merită semnalată și savurată pe-ndelete, căci a ajuns la adevărate rafinamente în explorarea cu umor a lumii mai mult decît bizare în care trăim. Colecția de fapte diverse adunate aici de toți redactorii Dilemei se transformă tot mai mult într-o mică oglindă a vieții din România noastră cea de toate zilele. Să începem, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
lună de miere...); avem și love-story (previzibil de la prima fotogramă în care apare Ea, blonda angelică, jucată naiv-insinuant de Joely Richardson, fiica Vanessei Redgrave și a lui Tony Richardson); avem și un love-story bis, plin de drăgălășenii adolescentine; avem și umor (vezi sacul în care e scufundat pînă la gît, și cusut bine, întru imobilizare, un îndrăgostit, înainte de a rămîne, o noapte, singur cu iubita); avem și violență - bătălii desfășurate larg, pe cîmpia verde, sub cerul albastru, cu o muzică vioaie
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
Victor Ioan Frunză), actriță de un profesionalism aproape maniacal, ea demonstrează în MEMO, nebănuite resurse comice. Abandonează aici tonalitățile grave, dramatice cu care ne obișnuise, și în aceeași excepțională condiție fizică reîncarnează femeia tuturor vîrstelor. E acompaniată cu eleganță și umor de foarte promițătorul actor Dragoș Pop. MEMO e un memento referențial al Naționalului clujean, un spectacol pentru toate anotimpurile și chiar... pentru toate scenele.
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
act plin de promisiuni, de un comic debordant și de bună calitate, Generația de sacrificiu devine, de-a lungul următoarelor două, prilej de caricaturi aproape grosolane și de șarje de morală ieftină ce n-au nimic de-a face cu umorul, ceea ce explică motivele care l-au făcut pe Valjan să-și retragă piesa de pe afișul Teatrului Național. Adunând și scăzând, nimic deosebit de peisajul tinerei dramaturgii românești din anii '30-'40; chiar dacă un succes de scenă de proporțiile celor de atunci
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste ce pare alcătuită de universitari matematicieni și filosofi, cu gravitate și rigoare, dar fără éclat. În publicistica noastră culturală ea își rezervă de aceea un loc aparte, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
stil bărbătesc în profesarea criticii literare. Nu leșină e admirație pe marginea textelor și nici nu se lasă cuprins de accese de contestare isterică. Este lucid, stăpân pe situație. Și ca o dovadă în plus a deplinului echilibru, are și umor. Un umor sobru, practicat fugitiv, fără vreo dorință vizibilă de a-l face pe cititor să râdă. Subtilele jocuri de cuvinte inventate de Ion Simuț ("opinioman", "egografii" etc.) sunt mai curând expresia amuzamentului lui interior, decât o invitație la veselie
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
în profesarea criticii literare. Nu leșină e admirație pe marginea textelor și nici nu se lasă cuprins de accese de contestare isterică. Este lucid, stăpân pe situație. Și ca o dovadă în plus a deplinului echilibru, are și umor. Un umor sobru, practicat fugitiv, fără vreo dorință vizibilă de a-l face pe cititor să râdă. Subtilele jocuri de cuvinte inventate de Ion Simuț ("opinioman", "egografii" etc.) sunt mai curând expresia amuzamentului lui interior, decât o invitație la veselie adresată interlocutorului
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
e nevoie a sublinia cît de gingașă e chestiunea atribuirii unui "mare caracter", a unei "exemplarități de conștiință" unora din scriitorii menționați, indiscutabil de valoare (deși nu chiar de "geniu"), pe care pedalează neoesteții "apolitici", e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
imponderabilitate anonimă probabil pentru a ne da un exemplu de moralitate la care doar două personaje pot accede: scriitorul (omul) și Dumnezeu. Cititorul (criticul, eventual) trebuie să se țină departe ca fluturii de bec. De altfel, autoarea recunoaște cu un umor savuros, dar din păcate neintenționat, că "sub chip de prefață citind-o, poate, cititorul sigur nici nu s-ar porni a citi cartea". Poate sigur așa s-ar întîmpla! Urmează parabola cîlțoasă sintactic și stridentă ca un disc tocit de
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire director Stelian Popescu (i se spunea, în lumea presei, Stelian Popește). Într-un memorial tîrziu, din anii șaptezeci, a evocat, cu umor amar dar și cu exactitudine, rostul său pe lîngă directorul rapace, antidemocrat și xenofob al Universului. Își făcea serviciul într-un hol la ușa directorului suprem și a adjuncților săi (toți gineri sau alte rude), citea presa pentru a face
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
reînceapă după trei decenii de absență și inactivitate scriitoricească. Pornește să scrie un roman pe care îl intitulează Călătoria lui Orfeu. Nu izbutește să-l termine. Dar ceea ce a lăsat, memorialul Postul din hol (amintit mai înainte) reconstituie, nu fără umor, perioada cînd, la Universul, a fost șeful de cabinet al lui Stelian Popescu. Dar e măcinat de singurătate și depresii. În- tr-un jurnal, ținut în acei ani, publicat în volumul pe care îl comentez, întîlnim notații tulburătoare: "sunt singur, mereu
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
sic!) să nu spunem mai mult. Liberalii, nici ei la înălțimea momentului, i-au tot împuns pe țărăniști în ultima vreme, cu cereri din ce în ce mai exagerate, sfârșind prin a-i exaspera. Cu atât mai mult cu cât țărăniștii stau prost cu umorul, chiar nai prost decât procentele pe care le au în sondaje. Liberalii însă se pare că-i întrec prin lipsa de simț al măsurii proprii, precum și printr-un vădit antitalent combinatoriu moștenit de la liberalul pedeserizat, Radu Câmpeanu. A se vedea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
a atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie model (am citat în traducere aproximativă titlurile recenziilor apărute în intervalul cîtorva luni, în ziarele "Die Welt", "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Süddeutsche Zeitung", "Stuttgarter Zeitung", "Neue Zürcher Zeitung", "Der Zürcher Oberländer
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
cu familia mea, "par exemple", este ca într-o piesă de Ionesco. Exact așa. Dar totul este absolut real, nu suprarealist, real! Aceasta îmi place foarte mult, îmi oferă multă inspirație. Dar este în aceasta și foarte multă durere, fiindcă umorul - umor se zice în românește? - vine de la suferință... R.B.: Aceasta este de fapt și condiția clownului, a circului. Vă simțiți aproape de lumea filmelor lui Fellini? A.V. (Fața i se luminează dintr-odată și răspunde cu entuziasm, din toată inima
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
familia mea, "par exemple", este ca într-o piesă de Ionesco. Exact așa. Dar totul este absolut real, nu suprarealist, real! Aceasta îmi place foarte mult, îmi oferă multă inspirație. Dar este în aceasta și foarte multă durere, fiindcă umorul - umor se zice în românește? - vine de la suferință... R.B.: Aceasta este de fapt și condiția clownului, a circului. Vă simțiți aproape de lumea filmelor lui Fellini? A.V. (Fața i se luminează dintr-odată și răspunde cu entuziasm, din toată inima): Da
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Catrinel Popa Volumul Întâmplări al lui Alex. Ștefănescu reunește texte amuzante, foarte diverse, în aparență greu de clasificat, al căror numitor comun rămâne umorul de bună calitate. Elementul anecdotic deschide însă adeseori calea meditației profunde asupra realității și, indirect, asupra procesului misterios prin care viața devine literatură, și viceversa. Totuși autorul nu ține cu tot dinadinsul să încurajeze verva speculativă a cititorilor săi, căci
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
din paginile unei copii xerox, prin nu se știe ce capriciu al întâmplării), istorioare cu un anumit coeficient de senzațional ("întâlnirea" cu Ștefan cel Mare), sunt doar câteva din decupajele ce alcătuiesc substanța acestei cărți. Nu lipsesc nici accentele malițioase, umorul alunecă adesea în sarcasm, iar ironia devine mușcătoare. În acest sens, episodul intitulat Castronul cu căpșuni poate fi edificator: "Octavian Paler stătea la un birou pe care se aflau teancuri de cărți de o înălțime ostentativă și o lampă electrică
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
mine măcar cu una" (p. 6o). Dincolo de orice parti-pris, trebuie să recunoaștem savoarea incontestabilă a acestei pagini, care ne demonstrează, o dată în plus, că autorul știe să mânuiască tehnica detaliului semnificativ și să o pună în slujba obținerii efectelor de umor. În altă parte este istorisită aventura unui amic jurnalist, care, ajuns într-un oraș de provincie (R.) reîntâlnește o fostă colegă de facultate, căsătorită cu un inginer cam plicticos. Invitat la cină, jurnalistul sfârșește seara - ca într-una din acele
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]