13,547 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA PROFESORULUI DE LIMBA ROMÂNĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Școlerii inamicii mei numărul 1 insomnia mea cotidiană uneltele mele somnambule Hălăduiesc pe muchia dintre noapte și zi Domnule ministru permiteți Să-mi las poemele la garderobă Se poate domnule judecător Acesta-i sufletul certificatul meu de bună purtare Să mă aplec Să nu care cumva să iau înainte
EREZIA PROFESORULUI DE LIMBA ROMÂNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349286_a_350615]
-
c-un ochi albit și doi colți lupești în gură... Nicodim îl zărise prin mulțime și-și aduse aminte că umbra aia strâmbă îl însoțise și-n alte împrejurări primejdioase, ca o cobe. Se gândi pe loc că sigur era unealta Necuratului ce se pusese de-a curmezișul căutărilor lui timp de amar de ani! Spațiul dintre săteni și Nicodim se micșora văzând cu ochii. Scăpare nu era! Ori sărea în râpă și-și frângea oasele, rămânând pradă sălbăticiunilor, ori sfârșea
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
trăiesc în această frumoasă călătorie prin viața mea... Gândurile mele intime, nevoile și dorințele mele sau transformat în realitate prin însăși talentul meu unic cu care am fost înzestrată, și prin vocația mea. Așa mi sau oferit în calea viții, unelte pentru cunoaștere și am putut dobândi o nouă viziune pentru a putea pășii pe drumul descoperirii puterilor mele interioare. O viață fără restricții, mai ales după ce trecusem prin episoadele cu Clujul, când aveam numai sentimente de vinovăție, rușine și respingere
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
o nimfă. Sacou gris, pantaloni gris. Dar Igoriuncik? Aista, da, nume. Un copil. Luna e și ea un copil. Întors din război cauți femeia. Călătorii imaginare pentru copii. O adevărată nomadosofie. Brăila cu mila, Buzău cu Dumnezeu. Acordeon, tu ești unealtă divină. Din tine se nasc copiii. Un sărut de toamnă, unul de iarnă. Un sărut - un copil. Ți-aduc odrasla unei nopți cu aripi de sânge, au arome și aur, cu diamant geros, lampa angelică se sparse. La ora surâsului
ASTERISC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349323_a_350652]
-
periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45-’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească pe cei care se făcuseră uneltele crimei. Asumându-și dreptul de a suferi pentru Adevăr a știut că pentru a construi ceva nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > INTRE DUMNEZEU ȘI NATURĂ 8 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Școala Omul este unul dintre singurele animal care folosesc conștient unelte create de istețimea lor. De asta se crede favorizat de Dumnezeu. Natura îl consideră însă oaia neagră. Si-a uitat obârșia! Absolut toate viețuitoarele, cu excepția omului, pregătesc noile generații pentru asprimile vieții în familie. Parte genetic, dar în mare parte
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
genetic, dar în mare parte prin educare, cu hrană specială și joacă supravegheată, puietul devine matur, apt pentru reproducție, nu și pentru ridicarea odelor de slavă creatorului fie Dumnezeu sau Natura. Umanitatea în copilăria ei, adică înainte de utilizarea masivă a uneltelor, se comporta normal iar familia pregătea progeniturile pentru viață sub toate aspectele. În aceea perioadă omul nu era longeviv. Astfel selecția naturală funcționa, iar elementele neadaptate suficient deveneau hrană altor entități din lanțul trofic. Omul avea deci dușmani naturali iar
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
În aceea perioadă omul nu era longeviv. Astfel selecția naturală funcționa, iar elementele neadaptate suficient deveneau hrană altor entități din lanțul trofic. Omul avea deci dușmani naturali iar natalitatea era controlată. Sprijinit de religie, dar în fapt ca urmare a uneltelor și utilajelor create din ce în ce mai masiv, omul începe așa numita civilizare care nu reprezintă decât îndepărtarea de la natură. Focul i-a permis încălzirea cavernelor în care locuia, în dauna normalei rezistențe la frig a tuturor celorlalte viețuitoare. Treptat a pierdut similar
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45 -’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea 7. Duritatea metodelor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45-’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească pe cei care se făcuseră uneltele crimei. Asumându-și dreptul de a suferi pentru Adevăr a știut că pentru a construi ceva nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
periferia vieții sociale, ajutați de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma cadre autohtone, adesea școlite la Moscova. Dacă în anii ’45 -’60 tortura și bătaia erau principalele instrumente securistice, mai târziu metodele se vor rafina, supravegherea și delațiunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai puțin eficiente. Pe măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
volumul “Lebădă albă “ este dedicat poetului Ștefan Augustin Doinaș și soției sale, balerina Irinel Liciu. A mai scos în evidență faptul că volumele de proza ”Vulturul nu cade niciodată “și “Legământul dragostei “ ne descoperă un prozator de substanță, stăpân pe uneltele sale. Despre autor a mai vorbit Ovidiu Purdea-Someșan, comandantul Cercului Militar care și-a amintit unele evenimente plăcute de pe timpul când era la Scoala Militară din Sibiu și unde i-a fost profesor colonelul Ștefan Vișan. În continuare poeta din
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344530_a_345859]
-
Am umplut suportul umbrelei cu apă din lac și am instalat umbrela în dreptul pescăriței, astfel ca nimic să nu o deranjeze de la ocupația care-i captivase atenția. Eu mă feream de razele soarelui cu pălăria din pai, nelipsită din arsenalul uneltelor mele de pescuit. Miruna scotea pește după pește și mă tachina veselă, spunându-mi că eu, la lansete, șomez. - Fiecare mănâncă la prânz ce prinde, decretă ea râzând. - Dacă tu crezi că așa este corect, de acord, dar nu mi
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
în ciuda ei, deodată, am avut o smucitură puternică a firului de nailon și lanseta a sărit de pe suport, plecând târâș spre apă. Iute m-am repezit, am prins lanseta și am smucit-o să înțep bine hoțul ce-mi furase unealta. La capătul firului, opoziția era puternică. Trăgeam cu putere de lansetă și mulinam în același timp. Peștele se lăsa greu convins să vină liniștit spre mal. Am slăbit un pic frâna, ca el să-și ia fir și să se
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. - Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. - Pregătirea bagajelor, de exemplu. - Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând-o după noi s-o scuturăm pe malul lacului, am trecut la treabă și ne-am apucat să
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
ale omului, după cum vedem din toate cărțile lui Rogojan. Statul la români mă preocupă și pe mine. inspirat și de Mircea Eliade, care constată în 1937 „Că piloții orbi (clasa politica și titlul articolului n.a.) s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor - puțin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic roman, de la 1918 încoace, n-a știut și nu știe ce înseamnă un stat. Și asta e destul ca să începi să plângi. “(Vremea, Nr.
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
ca să începi să plângi. “(Vremea, Nr. 505, 19.09.1937, p. 3) http://www.totpal.ro/statul-la-romani-de-viorel-roman/ inspirat și de Mircea Eliade, care constată în 1937 „Că piloții orbi (clasa politica și titlul articolului n.a.) s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor - puțin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic roman, de la 1918 încoace, n-a știut și nu știe ce înseamnă un stat. Și asta e destul ca să începi să plângi. “(Vremea, Nr.
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
Iulia și B.P.Hașdeu, N. Grigorescu. Relicve și fotografii regale. De asemenea era o vitrină rezervată Numismaticii, Familiei Regale, Grupa a IV-acuprindea o diversitate de obiecte etnografice din diferite zone ale țării : piese de port, textile de interior, de mobilier, unelte și ustensile, unități de măsură. Ultima secțiune Grupa a-V -a intitulată Bisericească cuprindea obiecte de cult creștin dar și a altor culte din România care au particpat la Expoziția Generală Română, București, 1906. Cu ocazia Zilelor orașului Drobeta Tr
MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.EXPOZITIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892]
-
cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse costume populare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
că li se întâmplă multora să fie captivați, să aibă insomnii, nu sunt singurul. V.- Necesită pictură o tehnică? Și dacă da, puteți spune că tehnică dumneavoastră a ajuns la apogeu? D-l Panduru Ion Despre tehnică. Este ca o unealtă, ca un stilou, pix sau mistrie, poți spune că stiloul tău e la apogeu ? Cred că altceva ai vrut să știi, daca exprimarea plastică este la altitudinea maximă ? De unde să să știu cum voi evolua ? Ascendent sau dimpotivă ? Da, galeria
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Omul dușmanul lui Dumnezeu Omul este un animal ciudat. De când s-a ridicat în două picioare spre a-și lărgi orizontul, de când a învățat să folosească unelte concepute și realizate cu scopul de a-și ușura munca, de când a descoperit focul cu care își prepara hrana și-și încălzea peștera, a devenit un dușman al Dumnezeirii, deoarece își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Din păcate
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
înapoi, s-a uitat încruntat la mine și s-a prefacut că nu înțelege ce vreau. Tot cu hapca ne-au luat și coasa! (ei încercau să ne explice că aceasta este de fapt rechiziționare!?) Neputând să mai redobândesc aceste unelte, am plecat blestemând în gând pe acești indivizi abuzivi și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo, fiind nevoiți să cerem împrumut de pe la vecini, când aveam vreo trebuință. De bine de rău, noi am
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Tot cu hapca ne-au luat și coasa! (ei încercau să ne explice că aceasta este de fapt rechiziționare!?) Neputând să mai redobândesc aceste unelte, am plecat blestemând în gând pe acești indivizi abuzivi și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo, fiind nevoiți să cerem împrumut de pe la vecini, când aveam vreo trebuință. De bine de rău, noi am rămas numai cu această pagubă, dar alți consăteni au pățit și mai rău. ,,Oaspeții” noștri umblau
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]