1,703 matches
-
XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
religie catolică. Atunci sa petrecut drama nobilimii române din Ardeal: o parte și-au menținut domeniile și titlurile dar au renunțat la religia ortodoxă, devenind catolici, iar urmarea a fost pierderea limbii și naționalității, devenind nobili maghiari. Mari familii nobiliare ungurești din Ardeal sunt de origine română: Banffi din Ban, Kendeffi din Cândea, Dragffi din Dragoș etc. Nobilii români care și-au păstrat credința ortodoxă au pierdut moșiile și, treptat, au intrat în rândurile țărănimii aservite. Religia ortodoxă n-a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare număr de boi cu a căror carne se hrănescă în mare parte nu numai popoarele vecine din Ungaria și Rusia, dar chiar polonii, germanii, ba chiar și Italia și în primul rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un Ignătescu care stă lângă școala din Fruntești. XI. 4 Perioada postdecembristș. Perspective de viitor privite prin prisma patrimoniului comunei Filipeni Nu ne propunem să analizăm cine s-a aflat în spatele evenimentelor din decembrie 1989: serviciile secrete străine, sovietice, americane, ungurești sau israeliene, care au împinsă în față mase mari de oameni în principalele orașe ale rii, încât a făcut explozie și mămăliga românească. Oricum, societatea românească era pregătită pentru o răsturnare majoră, era sătulă de regimul cuplului Ceaușescu care instalase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Crișan în calitate de notari; Adunarea este condusă de George Pop de Băsești. Acesta îi dă cuvântul lui Vasile Goldiș pentru a citi proiectul de rezoluție al Adunării. Proiect de rezoluțiune: I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. [Aplauze frenetice. Trăiască România Mare ! Lumea se ridică în picioare, mâinile se ridică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sale față de Puterile Aliate, care, prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit pe multe decenii pentru război, au scăpat civilizațiunea din ghearele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile, pe care le va afla necesare în interesul națiunii. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
s-a înfățișat la judecată, dar dezbrăcase hainele și le aducea pe braț! A fost condamnat la închisoare. Nu știu cât a stat acolo. D. Radu Polizu, la Govora, s-a certat cu un ofițer ungur, care cerea lăutarilor cântece și marșuri ungurești. Lăutarii nu le-au cântat, dar el a fost arestat în camera hotelului. La percheziție s-au descoperit manifeste și protestul miniștrilor liberali. A fost expediat în Moldova. Costăchel Sturdza, condamnat la 6 luni fortăreață, a fost dus deocamdată la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit refacerea lor. Ne bucuram să trecem la granița fără barieră, strigând de trei ori Ura! Ce deziluzie! Aclamațiile noastre patriotice se opriră înaintea lemnului încă colorat cu tricolorul unguresc, care închidea șoseaua. Siliți să ne întoarcem la gară pentru viza hârtiilor, trecem vama cu mai multă pierdere de timp și cu mult mai multă supărare ca odinioară. Supărați de această perseverare diabolică, începem admirabilul coborâș al Văii Timișului și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
triumf! Un june aplecat asupra unui biliard scria cu creta pe pănura verde vorba Ilma. Cugetam că e din vița lui Arpad și că și-o fi scoțând din rezervoriul memoriei sale vrun dulce nume de iubită sau vreun ideal unguresc din romanele lui Mauriciu Jokay. Nu m-am mai ocupat mai mult de figura acestui tânăr, suspinător poate, ci am început a răsfoi, prin ziare streine, unele reviste literarii artistice etc. (Ale noastre neci nu au, neci nu vor a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de-a o mai numi astfel - cât pentru noi cată să aibă cineva innoranța unui Roessler, care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura cea cumplită a celorlalte popoară contra a tot ce-i maghiar! Și toate astea le propagau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
era zăpadă și frumos afară, când iată văd trecând un bătrân c-o manta lungă în spate și cu pălăria cu marginile foarte largi. Il văd intrând la Corabia lui Noe. Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun. Acolo aveam și eu masa mea de baștină și sara, când mi se ura cu cititul și scrisul, mă duceam la mesuța din colțul corăbiei și mi se părea că mă făceam iar copil, că eram în vremea lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu ne-a spus la ce, așa că am lăsat-o baltă ca să aflăm noi mult mai târziu. Povestea moș Cioată de niște aluni cu alune foarte mari de aruncau soldații cu pușca după ele, despre ce se mânca prin satele ungurești, despre lacul Balaton, un lac mare cât o mare mică despre care am învățat mai apoi la geografie și întotdeauna povestirea lui se termina la Tokay, unde se pare că i-a plăcut foarte mult. Mi se părea atunci incredibil
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
istorică, împlinită printr-un eveniment de anvergură. Nici vorbă să se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea României Mari, de exemplu. Prin jertfă se consolidează tot ce este trainic în istorie. Spuneți domnilor, unde este jertfa ungurească la 1867? În liniștea unui birou? Într-o pată de cerneală pe o coală de hârtie? Cei care mai știți istorie vă rog să-mi spuneți și mie, unde a fost jertfa ungurească atunci când, după un veac și jumătate de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în istorie. Spuneți domnilor, unde este jertfa ungurească la 1867? În liniștea unui birou? Într-o pată de cerneală pe o coală de hârtie? Cei care mai știți istorie vă rog să-mi spuneți și mie, unde a fost jertfa ungurească atunci când, după un veac și jumătate de ocupație turcească totală, Budapesta este eliberată, în sfârșit, de armatele imperiale austriece? Oare ar trebui să le aducem aminte acestor hahalere, care azi calomniază România cu atâta rușine, faptul penibil, că în armata
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu a fost nici un ungur care să fi ridicat sabia pentru gloria, libertatea sau demnitatea maghiară! Nici unul! De asemenea se știe că în cele aproape două secole de ocupație turcească, nu s-a înregistrat nici un moment de rezistență, de opoziție ungurească la ocupația musulmană. Nu întâmplător regii Ungariei de origine maghiară îi numeri pe degete, într-o jumătate de mileniu! Asta până la Mohaci, în 1527, când statul ungar dispare fiind ocupat de turci. Dispare Ungaria, dar nu și Transilvania, care continuă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se pare nouă, românilor. Nu mai vorbim de românii Ion de Hunedoara și urmașul său Matei Corvin care au făcut istorie pentru Ungaria putem trece la perioade mai recente unde vom găsi numeroși români cu nume maghiarizate care împodobesc Pantheonul unguresc ca de exemplu cei doi frați din localitatea ardeleană Buia deveniți marii matematicieni Farkas și Janos Bolyai. Așa era atunci, cu nume românesc n-ajungeai nicăieri, oricât de bun erai. Să vedem și ce s-a mai întâmplat mai recent
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dar, iar ei, maghiarii, consideră că atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor! Halal logică! Și azi maghiarii deplâng la nesfârșit dispariția granițelor care aparțineau altora, adică imperiului habsburgic, imperiu care oricum nu era unguresc? Dar pe ei se pare că nu-i deranjează ridicolul situației?! Până la tratatul de la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea și administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon, ungurii s-au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să-l comenteze! Nu au făcut caz și nici măcar haz! Căci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil ne-prietenilor noștri dinspre vest! Așa ar trebui oare procedat și în continuare? Se pare că abnegația ungurească sistematică, instituționalizată, de a lovi și calomnia tot ce este românesc, ar trebui să ne oblige de a părăsi îndatinata noastră atitudine de a-i lăsa pe dușmanii noștri doar în plata Domnului. Fiindcă de multe ori bunătatea și bunul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pecetluite de, 29 august, sărbătoare astăzi și-am încetat de ieri, de când a bătut clopotul de vecernie lucrul în biserică, stau cu Janos afară pe prispă, el își fumează țigara și tăcutul Janos începe să vorbească cu imperceptibilul său accent unguresc, îl întrebasem despre Dumnezeu și Janos îmi răspunde, Pe mine nu mă interesează din punct de vedere filosofic religia, meseria mea e să pictez, indiferent în ce biserică, aș putea să pictez și în moschei, când Dumnezeu a făcut lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aflându-se Între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile Înzăpezite ale Himalayei În căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc În Urali, cum greșit Își Închipuia, pentru a Șaman 31 se dedica În Întregime planului de a deveni om. Am Început să visez la Îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile Înzăpezite ale Himalayei, despre care se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un perete uriaș, ca o bibliotecă lichidă, În care stă Înscrisă joie de vivre a omenirii din toate colțurile lumii - la care Jean- - Claude aderă din toată inima. Chiar și fericirea soarelui blând de septembrie și a șiragului de paprici ungurești pe care Jean-Claude Șaman 145 mi l-a făcut cadou În Szentendre, când ne-am cunoscut astă- -toamnă, se găsește aici și Își află reverberații În veselia lumâ- nărilor cu aromă de mosc aprinse astă-seară de Jacqueline pentru cină. — ia
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
se vorbea despre faptul că în satele cu populație mixtă, ungară și sârbă, de lângă Szeged, există relații anormale, apare neîncrederea reciprocă și chiar ura, alimentate de propaganda antititoistă din anii precedenți, iugoslavii duceau o viață retrasă, nu participau la sărbătorile ungurești ș.a.m.d.. Ambasada URSS recunoștea atunci ca parțial întemeiate pretențiile Iugoslaviei. „Cu toate îngrijorările uneori neîntemeiate ale lui Radenovici, unele afirmații ale lui referitoare la situația minorităților naționale iugoslave din Ungaria corespundeau, într-o anumită măsură, realității”, astfel rezuma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Constantin Sănătescu, șeful Marelui Stat-Major, nota în jurnalul său, la 16 ianuarie 1945: „Starea morală a frontului - proastă: ofițerii și soldații peste măsură de obosiți, nu înțeleg să meargă cu războiul peste frontierele Ardealului. Apoi, Ungaria fiind cucerită și armata ungurească nemaiexistând, soldatul român trebuie de aici înainte să se lupte cu germanii” (sublinierile ne aparțin). Același general scria la 18 ianuarie 1945: „Unitățile noastre pe front au dezertori până la patruzeci la sută, fugind din trenuri. Este o situație disperată și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Aceștia erau, în imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei își abandonau locurile unde se născuseră întrucât, așa cum remarca ziarul America, din 18 februarie 1911, „mulți dintre noi [...] venim aici, în țări străine, [...] din pricina asupririlor ungurești”. Stăruind asupra acestui subiect, cineva atrăgea chiar atenția că „istoriografia problemei emigrării românilor în America are, totuși [...], lacune serioase. Astfel, cu toate că pentru cei mai mulți cercetători cauzele emigrării erau considerate a fi fost exclusiv de sorginte economică și socială, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]