2,900 matches
-
și trebuie să fie o construcție (preponderent) rațională și, întrucît fundamentele gîndirii raționale sînt cvasiuniversale, ar decurge de aici concluzia că și activitatea rațională și rezultatele acestei activități ar trebui să fie universale sau măcar ar trebui să tindă spre universalitate, fie în devenirea istorică, fie în simultaneitatea unei perioade istorice. Lucrurile nu se prezintă însă astfel și se constată că, dimpotrivă, construcțiile filozofice nici nu se continuă prin adăugare, ca în cazul construcțiilor științifice, și nici nu tind să se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a admite că, deși este o alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor raționamente, ci și atitudini 334, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor raționamente, ci și atitudini 334, care, deși întemeiate rațional, reprezintă puncte de vedere singulare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi, a unei esențe care clasifică obiectul individual împreună cu alte obiecte, căci un individ este și un mod general de a fi, și, prin urmare, un individ nu este numai și exclusiv individ, ci conține în sine și manifestă propria universalitate 356. Ca atare, o entitate singulară, un individ se prezintă, din punct de vedere ontologic, și ca individ care este caracterizat prin acele trăsături în general, deci și ca reprezentant al celorlalți indivizi din specia lui. Această stare de lucruri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un individ se prezintă, din punct de vedere ontologic, și ca individ care este caracterizat prin acele trăsături în general, deci și ca reprezentant al celorlalți indivizi din specia lui. Această stare de lucruri se reflectă în conștiință, încît principiul universalității individului devine operant fără o reflecție specială, adică în mod inconștient, și nu este nevoie, de aceea, de inducție pentru a atribui caracter general individualului, cum nu este nevoie de inducție atunci cînd se operează cu semne în loc de lucruri 357
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
360. Observația este aplicabilă în principiu și creației poetice, deoarece reprezentările sensibile de care uzează poezia nu sînt echivalente repezen-tărilor realizate pentru obiectele naturale, ci se caracterizează prin idealitate, adică prin eliberarea de determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
determinismul senzual, și, prin aceasta, poartă sigiliul universalității. Fiind construcții umane, reprezentările poetice redau împrejurări, interese și tendințe generale care primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data aceasta, fiind vorba de redarea unor idei în mod programatic, accederea la universalitate este în mod principial asigurată 361. Cu toate acestea, sentimentele (redate prin reprezentări în poezie) și gîndirile (redate prin judecăți
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
primesc prin poet expresie individuală, dar ele exprimă umanitatea printr-un individ reprezentativ. Construcția filozofică este marcată și ea de universalitate printr-o realizare individuală, dar, de data aceasta, fiind vorba de redarea unor idei în mod programatic, accederea la universalitate este în mod principial asigurată 361. Cu toate acestea, sentimentele (redate prin reprezentări în poezie) și gîndirile (redate prin judecăți de filozofie), deși general umane și prin aceasta universale, au caracter deschis în ceea ce privește obiectul, intensitatea, perspectiva de apli-care, importanța atribuită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de limbaje filozofice se pune în mod deosebit cu acest prilej, cît, mai ales, problema de a găsi un răspuns la întrebarea de ce discursul filozofic se caracterizează de obicei prin unicitate, ceea ce îi conferă un statut în mare parte deosebit de universalitatea limbajului științific, deși ambele conturează același stil funcțional al limbii. Ceea ce se poate afirma ca fiind specific limbajului filozofic în general este un anumit statut al numelor, al termenilor, cu care operează, din perspectiva conținutului lor. Procesul semnificării reprezintă o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se afirmă trebuie să reprezinte cea mai corectă aplicare a gîndirii raționale la realitățile lingvistice. Nu este normal, de aceea, să se reproșeze limbilor ceea ce nu sînt în măsură să dea: precizie matematică, lipsă totală de ambiguitate (prin monosemantism) sau universalitate. În același timp, nu este normal să i se atribuie unei limbi ceea ce nu are: virtuți exclusive în redarea unor sentimente, noțiuni sau categorii, superioritate în detalierea realităților sau în omogenizarea etnică, funcție culturală privilegiată etc. În primul caz, al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la maximum forța de reprezentare. Înainte de a ne referi pe scurt la I. Barbu, să ne întoarcem o clipă la Paul Valéry, care descoperea în Mallarmé un precursor excepțional: unul care "a îndrăznit să privească problema literară în întreaga ei universalitate". Geniu "esențialmente formal" adăuga Valéry -, Mallarmé a ajuns progresiv la viziunea "abstractă a tuturor combinațiilor de figuri și expresii", concepând ca algebră ceea ce toți ceilalți n-au gândit decât în particularitatea aritmeticii. (Și la Ortega y Gasset, concomitent, poezia e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poziționări actuale în legătură cu suferința, poziționări deopotrivă complexe, multiple și universale, în care memoria genocidului a devenit paradigmă. Cartea de față nu este așadar o carte despre Holocaust, nici doar o carte despre iudaism, ci mai degrabă o meditație istorică asupra universalității suferinței. A citi suferința înseamnă și a citi traiectoriile memoriale și identitare contemporane, pe cât de invadatoare pe atât de necesare sau inevitabile. Iar suferința erijată în identitate nu este mai puțin oglinda prezentului nostru decât, poate, prefigurarea viitorului pe care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Eseu despre Goethe, Henri Blaze Barbaria, Michel Henry Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tratatele semnate înainte de apariția acestui caz de sclavie sexuală. Cele semnate ulterior nu pot fi aplicate. Cum în acea perioadă statul nu își asumase asemenea angajamente, cererea de despăgubiri reprezintă o aplicare retroactivă a obligațiilor legale. Acest argument nu neagă universalitatea drepturilor omului, ci pur și simplu nu o recunoaște ca idée de droit. O asemenea recunoaștere ar face posibilă aplicarea retroactivă a noțiunii de „crime împotriva umanității”, care să includă crimele legate de abuzul exercitat de state împotriva femeilor în timpul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
morală la originea căreia stă un vag sentiment de vinovăție combinat cu unul de compasiune nu este prea clar percepută de cei mai mulți dintre susținătorii fondului (campania Sengo-Hosho-Hoan Jitsugen, 1996, nota 6). Adepții celei de-a treia poziții nu au negat universalitatea normelor de drepturi ale omului, ci au încercat să realizeze un discurs moral personalizat și neconflictual, fără a nega sau confirma validitatea acelor idées de droit pe care le-au avansat susținătorii celei de-a doua poziții. Ei nici nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cu folosirea interviurilor nestructurate și a informatorilor-cheie (citarea unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda comparativă ajută antropologia în formularea de enunțuri generale și în definirea unui „fapt antropologic” (de exemplu „universalitatea familiei”). În pofida unor premise greșite (de ordin evoluționist, prin echivalarea societăților arhaice actuale cu cele preistorice și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă de factori de „control al calității datelor comparate” (cf. Raoul Naroll, 1973), includ participarea etnografică, învățarea limbii și descrierea precisă a trăsăturilor culturale (toate acestea fiind, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
caracteristicilor dreptului de vot. Caracteristicile dreptului de vot trebuie interpretate în corelație cu prevederile art. 36 și art. 38 din Constituție, care stabilesc regimul juridic al dreptului de vot, precum și al dreptului de a alege și de a fi ales. Universalitatea votului rezidă în faptul că el poate fi exercitat de orice membru al corpului electoral care are vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și care nu a fost sub rigoarea unei incapacități. Universalitatea votului îi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
fi ales. Universalitatea votului rezidă în faptul că el poate fi exercitat de orice membru al corpului electoral care are vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și care nu a fost sub rigoarea unei incapacități. Universalitatea votului îi are în vedere doar pe cetățenii români, numai aceștia beneficiind de dreptul de a participa la desemnarea organelor reprezentative ale poporului român. După revizuirea Constituției din 2003, prin art. 38 vocația lor electorală a fost extinsă și la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
aceștia beneficiind de dreptul de a participa la desemnarea organelor reprezentative ale poporului român. După revizuirea Constituției din 2003, prin art. 38 vocația lor electorală a fost extinsă și la alegerea reprezentanților României în Parlamentul European<footnote Pe această cale, universalitatea dreptului de vot depășește frontierele țării și atrage posibilitatea cetățenilor români de a se manifesta ca cetățeni europeni și de a participa la alegerea Parlamentului European. footnote>. În temeiul art. 37 din Constituție, dreptul de a fi ales este supus
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
caracteristicilor dreptului de vot. Caracteristicile dreptului de vot trebuie interpretate în corelație cu prevederile art. 36 și art. 38 din Constituție, care stabilesc regimul juridic al dreptului de vot, precum și al dreptului de a alege și de a fi ales. Universalitatea votului rezidă în faptul că el poate fi exercitat de orice membru al corpului electoral care are vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și care nu a fost sub rigoarea unei incapacități. Universalitatea votului îi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
fi ales. Universalitatea votului rezidă în faptul că el poate fi exercitat de orice membru al corpului electoral care are vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și care nu a fost sub rigoarea unei incapacități. Universalitatea votului îi are în vedere doar pe cetățenii români, numai aceștia beneficiind de dreptul de a participa la desemnarea organelor reprezentative ale poporului român. După revizuirea Constituției din 2003, prin art. 38 vocația lor electorală a fost extinsă și la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
aceștia beneficiind de dreptul de a participa la desemnarea organelor reprezentative ale poporului român. După revizuirea Constituției din 2003, prin art. 38 vocația lor electorală a fost extinsă și la alegerea reprezentanților României în Parlamentul European<footnote Pe această cale, universalitatea dreptului de vot depășește frontierele țării și atrage posibilitatea cetățenilor români de a se manifesta ca cetățeni europeni și de a participa la alegerea Parlamentului European. footnote>. În temeiul art. 37 din Constituție, dreptul de a fi ales este supus
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mare libertate de mișcare; fie este restrâns, aglomerat și limitat, caz în care posibilitățile de acțiune sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orientă = a trăi); - vestul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]