2,433 matches
-
marcată de suferință, cu trupul împuținat de trecerea timpului, am văzut-o; ea, mama, cu figura unei adolescente sau a unui copil chinuit de viață. Stătea cu ochii închiși, pierdută în propria agonie. Am avut timp să-mi înăbuș un urlet, până să mă apropii de pat. Am strigat-o ușor, să n-o tulbur cu prezența mea: „ ce mai faci, mamă dragă?” Deschizând ochii, a avut o tresărire, și lacrimile închise pentru totdeauna într-un colț de suflet, se zbăteau
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
printre amintiri, răscolind până la sânge, căutându-i fiecare gest, fiecare zâmbet, fiecare dojană lăsate în urmă... „mamăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă!” rămâi cu noi, hai să alergăm din nou prin labirinturile vieții. M-am uitat, ușor înspăimântată, prin salon, să văd dacă nebunescul zbucium, urlet... a fost auzit de cineva. Într-un alt pat, aflat în partea opusă a camerei , mai era o bătrânică, care, în afară de perfuzii, avea atașat un tub cu oxigen. De unde aer într-un început de toamnă caniculară, într-un sfârșit de
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
în devenire... Privirea adâncă a copilului aducea lumina, nu întreba nimic, din infinitele raze, sclipiri albastre ce topesc pustiul îngheț, mânia, tristețea, balsam ~ rotunzii ochi pătrund în centrul inimii, mâna mângâie chipul, șterge lăcrima, viscolul ce-l cotropea prin timp, urletul umbrelor nopții, zâmbetul învinge fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau. Coborâtor din stele, îngerul luminii, copilul chemat la dorința iubirii, candelă și adăpost, prin forța privirii și puterea cuvântului deschide ferestrele larg, ridică barierele sufletului înlănțuit în durere
PRIN OCHII COPILULUI, FULG ÎN DEVENIRE... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362151_a_363480]
-
Venera ieșea pe balcon, balonul se sparse cu poc, balconul căzu în noroc. Suntem sortiți echilibrului? Citatul e-al perjedintelui, miniștrii siniștri se plimbă în travesti, se mai schimbă, cântând a capella-n surdină, se-aude cum trece-o mașină în urlete de pachiderme, Venero, azi mergem la terme, te-oi dezbrăca și de piele, cum smulgi de pe cer orice stele, mai pură ca orice femeie, din spuma Mării Egee. bmm Referință Bibliografică: Zicere / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274
ZICERE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362252_a_363581]
-
unei zile, Când m-au strâns în dinții sorții Triști lachei cu minți agile. Plânsul meu e plâns de fiară, Hăituită, fără vină, De pigmei ce vor să pară Suverani peste lumină. Plânsul meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nopțiiE canonul unei zile,Când m-au strâns în dinții sorțiiTriști lachei cu minți agile.Plânsul meu e plâns de fiară,Hăituită, fără vină,De pigmei ce vor să parăSuverani peste lumină.Plânsul meu e plânsul vostru,Neputințe strânse-n urlet,Demnități puse-n căpăstru,Iar atunci vă port în suflet.Și mă rog făr’ de 'ncetare:Cerne Doamne peste lumePacea ca prin vechi altare,Bucuriile-n cutume.Fă din plânsul meu descântec,Psalm rescris cu jalea firii,De durere să
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ultimul mister al căutării sale, "Deus absconditus" sau monstrul, este el însuși". Tulburătoare este imaginea acestei contemplări a regelui Tlà: "oglinda singură se-ncreți ca suprafața unui lac", "glasuri se certau în fundul ei cu sfada valurilor... chiot și plâns, țârâit, urlet" din care se ridică peste tot râsul necruțător, de care se vor teme călugării lui Umberto Eco: "Voi, o umbră ce mi-a plăcut a zugrăvi în aer...". Oglinzile lui Borges sunt o continuă "multiplicare", "cristalul ne pândește", spune un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a unei mase din ce în ce mai incontrolabilă, trăind la limita subdezvoltării. Ce-i de înțeles, deci? Unde trebuie căutată explicația? Cu o oră înaintea Revelionului, pe fondul bombardamentului general la care era supus orașul, am deschis fereastra, să văd ce-i cu urletele ce veneau de-afară. Am asistat, neputincios, la o scenă de-o sălbăticie care m-a încrîncenat: o haită de japițe bete și isterice, unele cu un fel de ostrețe de gard în mînă (cu fesuri, se-nțelege), distrugeau, spărgeau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
docte. Lucrul se întîmplă ca atare în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-acum dorul. Reîntîlnit, altădată, într-un înțesat vernisaj de Sală Dalles, Catul, în așteptarea, și el, a personajului în discreționară vogă, iscă un moment de comic uluitor. Cum, în murmurul sperioasei așteptări hiperpoliticosul Catul își fuma distins țigara, un urlet de leoaică înjunghiată sparse societatea: vîrful aprins al țigării, excesiv de prevenitor manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu Baba, întîlnirile erau tușate cum altfel! de rictusul său paralizant (și bonom în aceeași măsură). Pe cînd nu aveam încă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cititor postulat [postulated reader]. Vezi CITITOR IMPLICAT. ¶Booth 1983 [1976]. clasem [classeme]. În terminologia greimasiană (adaptată din Bernard Pottier), un SEM contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
contextual în opoziție cu unul nuclear sau esențial; un sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sem reieșind din contextul în care apare. După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suflat spre-a domoli ale robiei suferințe. Cu huiete se joacă dansatorii-n dansul morții, înveselindu-se-n măcel. Dure Ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde răsună lîngă goarna cea hăulitoare, Toba cea dublă-îneacă urlete și gemete, si ascuțitul fluier șuiera și țipă, Cornul cel arcuit, aprig, dar armonios, pe șarpele care dogit răcnește în delir îl îmblînzește: Și Bowlahoola e Stomacul în orișicare om."123 Din fragmentul de mai sus se poate observa că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
căci ești al meu, Creat pentru a mea voința, sclavu-mi, desi puternic, iar eu slabă. Cu bine, mă strígă Dumnezeu. În dulcea-mi fericire plec". Ea fugi, pe vînturi dispărînd, Și-n brațele lui Los 335 Lasă un rece leș; urlete-ncepură peste al morții trup. Los glăsui: "Zadarnic Dumnezeul tău te va chema de pot prin vajnica-mi putere Să-mi revărs scumpă răzbunare în sînul sau ce arde luminos. Atuncea gelozia va adumbri toți munții săi și-Ahania Blestem va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ca niște lilieci se așezară fără număr, gata să zboare-n depărtări. Gemetele lui Enitharmon zdruncina cerurile, Pămîntul truditor, Pîn' ce din inima-i croindu-și cale, un groaznic prunc 130 sări nainte Prin tunete și sfara și mohorîte vîlvătăi, urlete, furie și sînge. Curînd după ce Ochii-i arzători fost-au deschiși peste Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți mugiră cu amărăciune. Enormii Demoni se treziră și-n jurul Regelui cel nou-născut răcnit-au, Strigînd, "Lúvah, Rege-al Iubirii, esti Regele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînteți? ieșiți nainte! strigați pe sîngerate cîmpuri. Vala, arată-ți sufletul! arcul arată-ți-l și tolba tainicelor focuri. 50 Întinde-ți arcul, Vala! dintr-ale iadului adîncuri negrul tău arc întinde-l, Si coardă fă-o să vibreze la urletele noastre; și lasă-ți negrele săgeți În Cer să cînte cum cîndva cîntat-au pe-ale Luminii dealuri Cînd plîns-a-n chinul tainicei dureri Urthona-ntunecatul: El plînse și se dezbinắ și-ntunecosul cap și-l așeza 55 Pe Stîncă Veșniciei jos pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Creascut-a lanț, Centrul în jur înfășurîndu-l142; și mădularele Lui Orc le străbătu cu fibre și se făcu una cu el, viu Lanț 170 Ținut de-a Demonului viața. Groază și Deznădejde, Chin și Turbare Învăluie Părinții în reci nori cînd urlete scoțînd se-apleacă-asupra Groaznicului prunc, pîn' ce, pierzîndu-și vlaga lîngă el, Părinții-au fost căzut. Nu mult zăcură; năluca lui Urthona găsi ale genunii ierburi. Frecînd tîmplele 143 lor, le reînsufleți; nu scriu aicea 175 Toate tînguirile, dar toată viața lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere pe munții cei grozavi și coborî plin de durere 80 Și văzu cruntele lor frici și de priveliște-ai săi ochi fost-au tulburați: Urletele, scrîșnete, gemete, țipete, zguduituri, suspine și bufniri Se-amestecă-mpreună iscînd o lume pentru Los. În nemiloasa desfătare Los cu tristețe cugetắ asupra-ntunecimii, și nici nu îl văzu pe Urizen cu-n Glob de foc Teribilă călătorie luminîndu-și prin lumea morții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau cuteza să se avînte în zbor greu peste întunecoase crăpături, Ori în prăpăstii-ntunecoase, sau cu durere și-uriașă cazna suí 290 Pîn' ce văzu lumea lui Los de pe-Ascuția stîncă-a lui Urthona Și auzit-a tot mai deslușit urletele lui Orc cel roșu. Și îndoindu-și nemuritoarele strădanii, prin văile înguste Cu greu jos coborînd, călăuzit de-a să Ureche Și de-al său glob de foc, pe Valea lui Urthona coborî 295 Printre imenșii muri de fier zidiți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
peste măsură de-mbuibat, și-ale subțirii-nșelăciuni vînjoase A negustorului, și-ale sfidării și nepăsării războinicului În trăsături prea-ntinse și în prea drepte oase și prea lungi. 250 Ei rănile-și arată: și acuză: îl prind pe-asupritor; zbucniră urlete Peste palatul cel de aur, cîntece și bucurie peste pustiuri; pruncul cel Rece Stă în văzduhul furibund; strígă: copiii celor șase mii de ani, Care muriră-n fragedă pruncie, înfuriați răcnesc: sodom măreț răcnește înfuriat Stînd în picioare gol și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și care viețuiește prin disprețul față de-al său vecin; acolo toate leneșele buruieni, 765 Ce se tîrăsc prin sumbrele cotloane, multele mădulare și le-arată Goale în toată frumusețea lor, dansînd în jurul Teascurilor Vinului. Dansează-n jurul muribunzilor și urletul îl beau și geamătul; Prind în potire de-aur țipetele; din mînă-n mîna și le dau. Acestea sînt zburdălniciile iubirii și-acestea dulcile-ncîntări ale jocului iubirii: 770 Lacrimi ale strugurelui, nădușeala cea de moarte a Ciorchinelui, ultimul suspin Al celui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zărește sergentul, te va lua și te va Închide pentru că ai coborât așa prin oraș, alergând pe străzi, desfrânată, trezind scântei În ochii bătrânilor care Își golesc punga din pricina ta!... Mâinile-ți sunt albe?... Vei fi strâns de gât În urletele mulțimii care va striga: „Trăiască Fitecine! Moarte seniorilor!”. Porți crucea Sfântului Andrei?... Intră fără nici o teamă În Paris: aici domnește Ionică Fără Frică. Porți cumva cocarda tricoloră?... Șterge-o!... Marsilia te-ar ucide, căci ultimele tunuri de la Waterloo ne-au
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
așezau brusc la coadă și așteptau să vadă ce pot cumpăra. O bucată de salam, o gheară de pui, un ou, o bucată de unt, orice era bun. Urma marea învălmășeală, în care se călcau literalmente în picioare, amenințând cu urlete vânzătoarele să dea mai puține produse pentru ca să ajungă la toată lumea. Evident că acestea nu ajungeau niciodată "la toată lumea", deoarece cantitățile oferite erau mult mai mici decât cele cerute. Socialismul românesc a sfârșit în haos și sărăcie. Repartiția în interior, adică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acela lung s-a încordat, am fost înconjurați de chipuri amenințătoare. Am încercat amândoi să explicăm că eram frate și soră. Dar mulțimea nu-și recunoaște niciodată greșeala. Cei care nu trecuseră încă de prag, cei mai acriți, au scos urlete indignate, fără să știe prea bine împotriva cui. Și cum orice mișcare de masă exagerează absurd efectul efortului său, pe mine m-au scos din rând de data aceasta. Șarpele a tresărit, umerii au înțepenit. Un zvâcnet, și m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]